9,323 matches
-
voi stiți ce-i amarul, numai voi știți ce va să zică robia muncii, numai voi puteți să înțelegeți pe cei care, disperați de lipsă de nedreptate, s-au răsculat!” După înăbușirea răscoalelor țărănești, cu ajutorul armatei trimisă de guvernul conservator, s-a accentuat mișcarea muncitorească, în același timp începând și legături cu frații de peste Carpați, din Transilvania, în vederea unei lupte comune pentru câștigarea de drepturi economice și sociale. Era nevoie de o strângere a rândurilor întregului regiment muncitoresc, constituirea unui partid, care să
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
interbelică era destul de prezent, dar nu Întratât de capabil să influențeze decisiv economia românească. Trebuie luate În calcul și victoriile rapide ale armatei germane de la Începutul războiului și mai ales capitularea Franței În iunie 1940, evenimente care au grăbit și accentuat influența Germaniei asupra economiei românești. La 26 iulie 1940 Germania propunea României „tratate economice pe 10-15 ani reușindu-se astfel și o fixare pe termen lung a prețurilor, tarifelor vamale”. După abdicarea regelui Carol al II-lea, la 6 septembrie
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
perioadă se împart în două categorii 26. Prima orientare este ilustrată prin studiile lui Gerard Genette. În grila neo-retoricianului francez distincția descriere/ narațiune se asimilează distincției spațiu/timp. Dacă narațiunea ordonează povestirea sub aspect temporal, considerând-o un proces, descrierea accentuează asupra aspectului spațial al evenimentelor în care sunt implicate obiecte și ființei și pe care le abordează ca spectacol 27. Descrierea și narațiunea constituie așadar, două interfețe ale demersului de reprezentare literară. În timp ce narațiunea recuperează în discurs evenimentele succesive ale
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
perspectiva originalității demersului și a fineții filiațiilor stabilite între universul literar și cel plastic, sunt studiile dedicate operei lui Ion Creangă, semnate de către Zoe Dumitrescu Bușulenga și, respectiv, Ion Bogdan Lefter. Studiile românești despre relația text literar/imagine, respectiv ilustrație, accentuează nu atât asupra rolului acesteia în receptarea textului literar, cât asupra statutul ilustratorului în calitate de cititor al textului: graficianul citește textul și îl interpretează. Astfel, numai studiul lui Ion Frunzetti se preocupă de potențialele elemente care influențează receptarea: expresivitatea, ritmul și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cele trei direcții de cercetare - ilustrație, pictorialism și ekphrasis - nu privilegiază studiul raportului literatură/artă din perspectivă ekphrastică - și nu există decât un singur studiu dedicat acestei teme. Astfel, analiza relației literatură/artă vizuală se face preponderent din perspectivă structurală, accentuând asupra similitudinii formale dintre cele două arte. Receptarea textului literar, mai exact, a măsurii în care imaginea influențează lectura, nu se regăsește printre subiectele de interes în critica românească. Singure studiile semnate de Zoe Dumitrescu Bușulenga și Ion Bogdan Lefter
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de atenția stupidă a oamenilor de la țară, aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând bine ce se întâmplă. Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor, cu o dantelă scrobită ce-i făcea gâtul să stea și mai țeapăn accentuându-i aerul de scârbă, părea un conțopist ce-și cunoaște bine socotelile și îndatoririle. El purta pe capul țuguiat o pălărie neagră în trei colțuri, fiind șeful celorlalți doi, ce scriau de zor, înclinați spre registrele lor. Reta îi arăta
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de atenția stupidă a oamenilor de la țară, aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând bine ce se întâmplă. Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor, cu o dantelă scrobită ce-i făcea gâtul să stea și mai țeapăn accentuându-i aerul de scârbă, părea un conțopist ce-și cunoaște bine socotelile și îndatoririle. El purta pe capul țuguiat o pălărie neagră în trei colțuri, fiind șeful celorlalți doi, ce scriau de zor, înclinați spre registrele lor. Reta îi arăta
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
reprezentantul oficial, de cealaltă parte, plătitorul taxei. Descrierea nu este o simplă transpunere a compoziției plastice. Figura funcționarului stă sub semnul rigidității infatuate: fizinomia funcționarului nu e doar osoasă, ci și disprețuitoare, îmbrăcămintea îl face și mai inflexibil și îi accentuează superioritatea batjocoritoare, toate transformându-l iremediabil într-un conțopist competent. Dominantă în construcția imaginii celuilalt personaj este umilința. Efectul este obținut combinând detaliul fizic cu gestica. Aspectul fizic îl pune într-o poziție de inferioritate: dintre toți plătitorii taxei el
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
servilă funcționarului. Ultimul element din universul pictural pe care privirea Retei îl înregistrează este mulțimea săculeților de bani împrăștiați pe jos. Traiectoria privirii contemplative, dar și selecția individualizantă a celor două personaje induc un sens nou fragmentului. Discursul descriptiv nu accentuează atât asupra unor eventuale calcule eronate care fac dijmuirea de nesuportat, cât asupra statutului celor două personaje exponențiale. Funcționarul și plătitorul de taxe sunt individualizați pentru a sugera condiția umană, aceea de subiect al unei injustiții sociale eterne. Asemeni plătitorului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
propună în a doua misiune de explorare a sanctuarului din insula Samotrache aducerea lui la Louvru, acolo unde bustul fusese deja expediat în 186329. Miza unei astfel de selecții este fără îndoială decontextualizarea. Înșiruirea elementelor ce compun anatomia figurii zeiței accentuează semnele mutilării: "Un trup fără cap, fără brațe, cu o aripă doar, o ciungă". Portretul conturat nu mai este cel al zeiței Nike, ci al unei mutilate așezate pe un piedestal, la capătul unei scări lungi. A doua parte a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ci legătura dintre ele, felul în care autorul pune în evidență, această legătură, altfel inexistentă în realitate. Dacă romanul se naște din instaurarea unei ierarhii a faptelor, atunci a fi autor înseamnă a șlefui aceste legături până când ele devin evidente. Accentuând asupra semnelor mutilării, descrierea ekphrastică a statuii se justifică prin perspectiva similitudinii structurale dintre opera de sculptură și opera literară. Selectând spre descriere bustul incomplet și astfel, imperfect al zeiței Victoria, Constantin Țoiu sugerează că și opera de sculptură și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
prin ideea aceasta a unei căderi implacabile a umanității. Orbul căzut în șant este un personaj care nu mai are soluții existențiale, pentru care nu mai există nicio speranță și niciun refugiu. Figura lui devine astfel o emblemă a romanului. Accentuând asupra lui, descrierea ekphrastică reia în fapt un leitmotiv al romanului și anume, lipsa soluțiilor și a locului salvator. Nu întâmplător titlul acestui prim volum din trilogie este Refugii. Explicația titlului devine explicită în secvența dialogului dintre Ioana și Helgomar
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mai pregnant în lumină figurativul din prim-plan. În ceea ce privește rolul celui de-al doilea tip de inserție ekphrastică, referința ekphrastică, acestea ilustrează un principiu metonimic de funcționare. Referințele la Femeie citind din romanul Lumea în două zile reiau subiectul pânzei, accentuându-i semnificația centrală; trimiterile la Plata dijmei din Galeria cu viță sălbatică contrapunctează sensul tabloului comentat în descrierea ekphrastică. Chiar dacă nu reiau subiectul ekphrazei - așa cum se întâmplă cu referințele ekphrastice din Căderea în lume -, acestea sunt în relație de metonimie
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la infailibilitatea sinodală, eroare care îl plasează în registrul catolic al augustinismului. Fericitul Augustin este autorul celebrei teorii fides implicita potrivit căreia creștinul e dator să urmeze "orbește indicațiile Bisericii, oricare ar fi ele, pentru a fi mântuit". Nae Ionescu accentuează un fapt central: PENTRU ORTODOXIE, INFAILIBILITATEA SINODALĂ ESTE CONDIȚIONATĂ. Condiționarea este dată, pe de o parte, de "unele împrejurări lăuntrice Sinodului, a căror împlinire singură poate face posibilă conlucrarea Sfântului Duh (cum e, de pildă, comunitatea de iubire)", iar, pe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Hrisostom. Cuvântul este Fiu prin natură: oamenii devin "fii prin participare". Cu alte cuvinte, a participa la dumnezeirea Fiului presupune a lăsa să strălucească în noi înșine frumusețea firii negrăite a Sfintei Treimi. Pe urmele aceluiași Chiril al Alexandriei, Karsavin accentuează dimensiunea pneumatologiei: noi suntem îndumnezeiți prin Duhul Sfânt care ne face asemănători Fiului. Opusă contemplării platonice, teologia Sfântului Chiril al Alexandriei, revalorizată de Karsavin, plasează izvorul cunoașterii în Duhul Sfânt. De fapt, teologia alexandrină își găsește, în secolul V, expresia
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sau la Sinodul IV Ecumenic, din 630 de Sfinți Părinți, Biserica din Occident era reprezentată numai prin cinci delegați speciali. Cu privire la participarea tuturor bisericilor, la Sinodul II Ecumenic, de exemplu, au fost numai episcopi din Imperiul Roman de Răsărit, ceea ce accentuează supoziția că Teodosie nu intenționase să convoace un sobor a toată lumea, ci numai unul al episcopilor răsăriteni. În condițiile în care ecumenicitatea unui sinod nu se poate defini prin aceste criterii (numărul Sfinților Părinți participanți; reprezentarea lor la sinod, proporția
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
principiu fondator, în contrapunct cu orice autonomie bazată pe reguli independente de existență. Așadar, relația dintre știință și credință funcționează în sensul unei conaturalități esențiale în care privirea scrutătoare a savantului vine în completarea firească a exigențelor teologice. Modernitatea a accentuat procesul de diferențiere dintre cunoașterea științifică și cunoșterea metafizică realistă. Cunoașterea științifică de factură nominalistă pe care George Manu o respingea, procedează prin semne, rezolvând problema realității într-un sistem de semne ce sunt într-un raport univoc, dar total
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lumea simbolului care trimite mereu la știință, afirmând, de la început, ceea ce este cunoscut. Gilbert Durand are perfectă dreptate atunci când nu acceptă teoria bachelardiană care devalorizează imaginea de funcția vitală, funcția simbolică. Bazându-se pe lucrările logicienilor și psihologilor contemporani, Durand accentuează importanța simbolului, acest element constitutiv al imaginii. Apariția sensului nu poate decurge decât din convergența unei rețele de semnificații. Imaginea ia naștere numai în cadrul traseului antropologic; ea nu are semnificație decât în prelungirea unui gest pulsional. Imaginile nu reușesc să
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
zone și condiții de viață decente pentru populație. În Regiunea Nord Est există zone cu deficit de vegetație forestieră. Acest fenomen este mai pregnant în jumătatea estică (Podișul Moldovei). În zona montană din vest, versanții afectați de defrișările necontrolate au accentuat efectele negative ale căderilor masive de precipitații (inundațiile din anii 2004 și 2005), determinând pagube materiale însemnate și pierderi de vieți omenești. S-a definit ca zonă deficitară în păduri, pe toata suprafața, județul Botoșani, și parțial, județul Iași. Conservarea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
o fac greu operațională; - tentația de a direcționa apele uzate direct în apa mării este ridicată; astfel încât uneori (în special pentru stațiunile de mai mică importanță) sistemele de epurare a apei lipsesc; construcția haotică de hoteluri și case de vacanță accentuează această problemă; - datorită salinității ridicate a apei mării și terenului litoral, există o uzură accentuată a instalațiilor subterane și supraterane, astfel încât sunt necesare înlocuiri frecvente ale acestora. Cazarea Pentru stațiunile de litoral, sistemul de cazare prezintă următoarele caracteristici: - diversitatea extremă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
o găsim în scrierile lui Max Scheler, Max Weber și Karl Mannheim, a fost minuțios elaborată și are câteva avantaje categorice față de teoriile rivale. *29 Ea nu numai că atrage atenția asupra premiselor și implicațiilor unei anumite poziții ideologice, dar accentuează și convingerile și înclinațiile ascunse ale cercetătorului însuși. Astfel, această teorie este autocritică și lucidă până Ia morbiditate. Ea este, de asemenea, mai puțin înclinată decât psihanaliza să izoleze un singur factor pe care să-1 considere unicul determinant al schimbării
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
de comportamentul (extrem de) dur, aspru al profesorului. Teama de școală se înlătură prin încredere, încurajare, stimulare, susținere, dialog, cooperare, înțelegere. Există și o serie de dereglări afective care nu sunt provocate de școala ca atare, dar ea le poate întări, accentua. Este vorba de instabilitate afectivă, de anxietate (ca stare de neliniște prin nimic justificată, întâlnită frecvent la elevi), de timiditate (apreciată drept conduită de retragere în sine, soldată cu dificultăți de adaptare). Desigur, activitatea școlară, relația elevului cu profesorul, relațiile
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
respectul față de sine, nevoia de siguranță pe termen lung, nevoia de răspuns afectiv din partea celor din jur, dar mai ales din partea părinților și a institutorului/profesorului. Când elevul este respins de grup din cauza unui defect fizic, sentimentul de frustrare se accentuează, copilul izolându-se, negăsind la colegii săi căldura și bunăvoința de care are nevoie cel mai mult. Și mai șocantă este condiția de respingere a elevului cu handicap fizic (tulburări de vedere, de auz, limbaj etc.). În toate aceste situații
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a numit în funcții numeroși opozanți. Schimbările în administrație au fost realizate pe fondul frământărilor determinate de alegerile pentru Adunarea din toamna anului 837, care a dat câștig de cauză partidei domnești. La începutul anului 838, neîncrederea boierilor s-a accentuat. Mihail Sturdza a adus mereu la cunoștință puterii protectoare legăturile care existau între mișcările din cele două Principate (se avea în vedere mișcarea condusă de Ion Câmpineanu în Țara Românească). Autoritățile ruse nu au dat curs constatărilor formulate de către domnul
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
să opereze cu argumente care reprezintă puțin mai mult decât o aproximare a adevărului. Modul de obținere al istoricului scot în evidență îndemânarea, cunoștințele și experiența medicului. Simplul act al anamnezei oferă medicului oportunitatea de a stabili sau de a accentua legătura specială, care este baza relației medic-pacient. Considerăm că trebuie făcut un efort pentru a crea pacientului un confort, indiferent de circumstanțele în care se află. Pacientul trebuie la un anumit moment, să aibă posibilitatea să relateze propria poveste despre
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]