6,232 matches
-
parte, și cunoașterea la care are acces și pe care o folosește în acțiunea sa, pe de altă parte”. Interviurile prezentate în lucrare ilustrează asimetria de informații dintre populație și administrația locală, ceea ce afectează participarea la decizii și modalitatea de adecvare a suportului oferit la nevoi. Lucrarea are la bază cercetări realizate de autoare în comunitățile locuite în mare majoritate de către rromi; deprivarea extremă și mecanismele de excluziune socială a populației de rromi face ca analiza să permită explorarea relației dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai degrabă pune o problemă decât o rezolvă, scriitoarea trecând dincolo de ideea acordului între formă și realitatea prezentată. Fie că privește trecutul, fie că nu, fie că e declarat imaginar, fie că nu, limbajul nu poate decât să tindă către adecvare. De aceea sunt importante detașarea și implicarea personală, observate întâi de S. Iosifescu 20, apoi de Angela Cismaș, care a deosebit, urmând modelul lui Philippe Lejeune, felurite variante de pact autobiografic și de funcții ale lor în Labirintul lumii: mai
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Fenomenul de frustrație” ne apare, astfel, ca inerent lumii interioare a persoanei și desemnează acea creștere a tensiunii produsă ca rezultat, fie al lipsei cuantumului de energie necesar pentru integrarea corespunzătoare a „dominantelor”, diferite în privința numărului și gradului organizării și adecvării lor, fie ca urmare a efortului depus în vederea resytaurării echilibrului, perturbat datorită contrarierii tendințelor personalității de către stimuli din mediul extern. Ceea ce este comun concepțiilor acestor autori, prezentați în paragrafele anterioare, este tendința de a considera edificarea personalității ca un rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sentimentul profund de frustrație individuală dă naștere, în primul rând, unor tulburări în sfera moral-volitivă și afectivă a vieții sufletești, accentul trebuie pus pe dezvoltarea întregii personalități a elevului frustrat, pe formarea unui mod de activitate caracterizat prin independență și adecvare la realitate, care să asigure maturizarea afectivă și morală a sistemului psihic. În vederea sporirii eficienței psihologice a măsurilor psihopedagogice de restructurare și dezvoltare a personalității elevilor care trăiesc un puternic sentiment de frustrație, se impune îmbinarea optimă a condițiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
deși, sacralizîndu-1, tinde să-i conserve în timp trăsăturile specifice, cum ar fi cele ale chipului, mitul ține inevitabil, prin formă și conținut, de circumstanțele istorice în care a fost plămădit. Orice proces de "eroificare" implică existența unei relații de adecvare între personalitatea virtualului salvator și nevoile societății într-un anumit moment al istoriei sale. Astfel, mitul tinde să se definească prin funcția majoră atribuită vremelnic eroului, fiind un răspuns la ceva așteptat, la o anumită cerință. Imaginea Salvatorului e schimbătoare
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
timp, luînd în considerare ideile filosofice ale pozitivismului din epocă 3, romancierii realiști contestă "ideile literare" care definesc descrierile "expresive" și pretind că obiectivitatea, înțeleasă atît cu sensul de neutralitate (absența subiectivității în enunțare), cît și cu cel de justețe (adecvarea enunțului la obiectul referențial), este posibilă în măsura în care "adevărul (este) măsura tuturor lucrurilor" și scriitorul se pune "în slujba științei", dacă ar fi să folosim cuvintele lui Zola. Este deci de datoria scriitorului să descopere acest adevăr, construind un sistem de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
legii din 1924, în 1934 (de către C. Angelescu). Se propunea întocmirea unor programe cu caracter regionalist, gruparea cunoștințelor pe centre de interes, utilizarea unor metode active, crearea comunităților de muncă, conducerea autonomă a elevilor etc. În scopul unei mai bune adecvări a procesului instructiv-educativ la particularitățile psihice și fizice ale elevilor, precum și pentru sprijinirea acțiunii de orientare școlară și profesională s-a hotărît, de către Ministerul Instrucției, obligativitatea introducerii fișelor individuale (1934). Legea P. Andrei, din 1939, prevedea o programă minimală, comună
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
scop sînt oferite de psihologie. Deși consideră că forma sub care se prezintă idealul variază de la o epocă la alta (26 a, p. 47), Narly se limitează la formularea "idealului" educației universal valabil în timp și spațiu fără a încerca adecvarea lui la realitățile sociale din epoca în care trăia. Observăm că prin însuși conceptul fundamental al sistemului său pedagogic, Narly se detașa de aspectele concrete ale mediului social căruia voia să-i slujească, apropiindu-se, astfel, de teoria pedagogiei culturii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
șapte, cu toate progresele ce nu se puteau nega, nu răspundea nici cerințelor democrației, nici nevoilor fundamentale ale societății. În fața acestei situații, se releva în raport, reacțiile erau multiple: unii cei mai mulți, chiar dacă se deosebeau prin soluțiile oferite credeau în posibilitatea adecvării școlii la realitățile lumii contemporane, în timp ce alții condamnau cu vehemență școala, propunînd deșcolarizarea societății. Întemeindu-se pe unele realități comune lumii contemporane (ritmul accelerat al istoriei, realizările din domeniul științei și tehnicii, aspirația spre democratizarea vieții sociale etc.), raportul comisiei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
relativ scurte. În ultimele trei decenii, numeroase țări au adoptat două sau chiar trei reforme. Mai mult, unele țări, ca Suedia, se consideră într-o reformă permanentă. Dată fiind relația dintre dezvoltarea socială și educație, se urmărește o mai deplină adecvare a învățămîntului la exigențele dezvoltării economico-sociale. Prelungirea duratei școlarității obligatorii, pătrunderea tot mai puternică a disciplinelor tehnice și a activităților practice în planurile de învățămînt sînt o mărturie a acestei orientări. Efortul care se depune în numeroase țări este acela
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
copiilor un mediu educativ capabil să stimuleze dezvoltarea lor la cea mai fragedă vîrstă. Se poate aprecia deci că, dacă pînă către anul 1965, învățămîntul a cunoscut mai ales o creștere cantitativă, odată cu conștientizarea fenomenului de "criză" și a necesității adecvării educației la schimbare și la realitățile economico-sociale, sistemele educative au fost mai puternic și nuanțat integrate în planurile globale de dezvoltare ale fiecărei țări. Procesul nu are însă un caracter de continuă ascensiune. În anii '70 și '80, datorită recesiunii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dezvoltate țări occidentale, cît și propriile lor tradiții. 13 INTERESULUI CONTEMPORAN PENTRU ȘCOALĂ I SE OPUNE "DEȘCOLARIZAREA" Într-un moment în care efortul tuturor țărilor este îndreptat spre perfecționarea școlii ca principala instituție de educație a tinerei generații -, în scopul adecvării ei la dubla exigență individuală și socială -, din continentul american s-au ridicat cîteva voci care cer, nici mai mult, nici mai puțin, decît desființarea școlilor ca instituții. De-a lungul secolelor, școala a fost neîncetat supusă unor aspre critici
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și sociologi nu au putut fi aplicate întocmai în domeniul educației, fără anumite riscuri, cu atît mai mult cu cît ele nu au fost întotdeauna elaborate cu intenția de a primi o utilizare pedagogică. A revenit, de aceea, pedagogilor sarcina adecvării ipotezelor psihologice și sociologice la obiectivele educației contemporane. După cum s-a văzut, unii pedagogi francezi, adoptînd necritic idei psihosociologice ,,en vogue" au dus teoria pedagogică aproape de impas. Pedagogi de prestigiu ai secolului XX mai ales cei din a doua parte
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care noii potentați n-ar fi dorit să-l vadă. El nu putea fi al Revoluției. Factorii "destabilizării" vor fi denunțați deci pe rând și oarecum scoși din joc. Tot ce s-a întâmplat după 22 Decembrie dezvăluie eforturi de adecvare strategică la noile realități. Insistența cu care s-au evocat diferite scenarii în "mersul revoluției" indică de fapt un asemenea tip de lectură a evenimentelor. Sunt scenariile unei puteri care n-a voit să recunoască imperativul zilei și care continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
altul sunt încă insuficiente, mai ales când e vorba de zonele mai îndepărtate de epicentru. În adevăr, marele seism socio-politic din 1789 a produs în toată lumea mișcări foarte diverse ca formă, conținut, intensitate și de aceea studiul lor reclamă o adecvare continuă la realitatea locului. Progrese în acest domeniu s-au făcut, mai ales în ultima vreme, pe seama comparatismului, a istoriei ideilor și mentalităților, ele fiind stimulate în același timp de cercetările sociologizate și de mai noua direcție antropologică. Împlinirea a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
activității instructiv educative profesorul dispune de o gamă variată de căi și mijloace, începând cu proiectarea didactică, în funcție de resursele umane și materiale de care dispune. Precizarea obiectivelor pedagogice, structura logică a conținutului, stabilirea relațiilor interdisciplinare și pluridisciplinare, esențializarea, actualizarea și adecvarea conținutului la nivelul de înțelegere al elevilor, respectarea corelației: obiective conținut strategii didacticemetode de evaluare, folosirea mijloacelor moderne de învățământ și a metodelor activ-participative de descoperire și invenție, realizarea în lecții a principiilor didactice a legilor învățării sunt, de asemenea
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
activității instructiv-educative profesorul dispune de o gamă variată de căi și mijloace, începând cu proiectarea didactică, raportate la resursele umane și materiale de care dispune. Precizarea obiectivelor pedagogice, structurarea logică a conținutului, stabilirea relațiilor interdisciplinare și pluridisciplinare, esențializarea, actualizarea și adecvarea conținutului la nivelul de înțelegere al elevului, folosirea mijloacelor moderne de învățământ și a metodelor activ participative, realizarea în lecții a principiilor didactice și a legilor învățării sunt de asemenea, importante căi de optimizare a procesului de predare-învățare evaluare (M.
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
și evaluărilor de tip participativ. Această repoziționare a avut un efect vizibil asupra metodelor și tehnicilor de evaluare utilizate în cadrul practicilor de dezvoltare comunitară. A existat atât o tentație monografică, cât și una pentru abordările de tip antropologic în evaluarea „adecvării tehnice”, „relevanței sociale” și a „compatibilității culturale” a unui model sau proiect de dezvoltare. În funcție de program sau finanțator, aceste tentații au fost abandonate și înlocuite cu metode și tehnici mai simple, mai rapide și mai puțin costisitoare. Facilitatorul comunitar devine
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de pe vremea socialistă, când totul era pe hârtie și, în fapt, nu se făcea nimic” pare mai degrabă ad-hoc în condițiile în care dificultăți similare au fost întâmpinate în contexte socioculturale și politice foarte variate din întreaga lume. Inovație și adecvare a proiectelor la contextele locale [...] Trebuie distins între situațiile în care inovația răspunde unei cerințe clar formulate și cele în care ea trebuie concepută mai curând ca un răspuns specific la o problemă difuză. În acest din urmă caz, inovația
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
franceze în liberul dialog al culturilor". De aici decurg două viziuni asupra interesului general: pentru André Malraux, cultura franceză participă la universal. Ea este, ca și arta, o categorie a existenței, nu doar un ansamblu de opere. Interesul general este adecvarea culturii, a poporului și a universalului: operele franceze se situează la același nivel cu cele ruse, scandinave, americane sau germane... Statul este slujitorul acestei viziuni, pe care o dezvoltă în concertul națiunilor; pentru Jack Lang, cultura franceză este pluralistă, multiplă
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unor scripturi diabolice (asasinate reale inspirate de modele televizuale sau cinematografice). "Semiotica și structuralismul evidențiază mecanismele prin care ne construim experiența. Ele ne ajută să conștientizăm abilitățile de exprimare prin intermediul semnelor și simbolurilor și pun întrebări neliniștitoare privind forța și adecvarea reprezentărilor mediatice și a practicilor de semnificare în lumea contemporană (M. Real, 1989: 255). * Mass-media concentrează puterea economică și socială (logica profitului dictează structurile și practicile oligopolurilor mediatice). Din acest motiv profitul economic și nu angajarea socială primează. * Mass-media ne
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și alfabet Braille etc.). Codul permite transformarea substanței mesajului în vederea comunicării (codificare) la nivelul emițătorului și interpretarea acesteia (decodificare) la nivelul receptorului. Modelul abstract al codului permite producerea unui număr nelimitat de mesaje sau performanțe. COERENȚĂ Spre deosebire de coeziune, definită ca adecvare în interiorul textului (acord, recțiune, ordine discursivă), coerența reprezintă adecvarea semantico-pragmatică la situația de comunicare (raportul de forțe între interlocutori, cunoștințele lor despre lume, fondul comun de cunoștințe, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). Coerența este rezultatul conlucrării a patru tipuri
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în vederea comunicării (codificare) la nivelul emițătorului și interpretarea acesteia (decodificare) la nivelul receptorului. Modelul abstract al codului permite producerea unui număr nelimitat de mesaje sau performanțe. COERENȚĂ Spre deosebire de coeziune, definită ca adecvare în interiorul textului (acord, recțiune, ordine discursivă), coerența reprezintă adecvarea semantico-pragmatică la situația de comunicare (raportul de forțe între interlocutori, cunoștințele lor despre lume, fondul comun de cunoștințe, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). Coerența este rezultatul conlucrării a patru tipuri de reguli: i) de repetiție (prin pronominalizări, substituție lexicală
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu doar o altă ipoteză fondatoare, ci și șansa deschiderii unui alt orizont pentru contexte și un alt nivel pentru înțelegere, nu în sensul teoriei unificate din fizică, ce explică mai bine același conținut invariabil, ci în sens specific de adecvare a așteptărilor complexității naturii umane în contexte tot mai permisive idealului bunului-simț care este lucrul bine făcut. Revenirea la lucrul bine făcut Pretenția fizicienilor ca Știința Economică să fie predictivă este o aberație cu consecințe fatale de genul invitării la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu putem implica în formalizare, cu grad acceptabil de decelare, variabilele de ordin calitativ sau expresiile propagării în rezultatul final al inovării sociale, chiar și al celei tehnice. Circularitatea și ciclicitatea sunt răspunsuri facile pe care Economia le dă presiunii adecvării la modelul explicativ și la funcția predictivă ale științei dominante, care continuă să fie Fizica. Interval de tranziție Comportamentele factorilor pot să sumarizeze un comportament sistemic de genul oscilației, chiar cu sens de vibrație, dacă reluăm imaginea că evoluția sistemului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]