6,618 matches
-
contribuție la înțelegerea modalităților de manifestare ale mecanismelor de apărare o face Vaillant (1994). El se ocupă de 18 mecanisme de apărare și prezintă aceste mecanisme la mai multe nivele. Consideră că nivelul IV al mecanismelor apare mai târziu, după adolescență, în vreme ce primele trei nivele apar în copilărie. Când sunt deci folosite de copii sunt un semn de sănătate mentală, în vreme ce utilizarea lor la vârste mai avansate devine un semn al unor tulburări psihice (personalități psihotice, nevrotice, imature). în urma unui studiu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de cuplu și la o vârstă mai târzie, bune relații cu propriii copii. în același mod, există studii care arată că manifestările comportamentale antisociale manifestate la vârstele copilăriei mici (Stroufe et al., 2010) au o bună stabilitate, trecând prin copilărie, adolescență și vârsta adultă. Aceste studii sunt argumente pentru urgentarea adoptării unor programe de dezvoltare a comportamentelor prosociale la copiii de vârstă mică, în grădinițe și la copiii mai mari, pe parcursul școlii, mai ales la nivelul claselor mici și gimnaziale. Un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
complex, creat de Masten și colaboratorii săi (1996, p. 1638), ne arată coerența și dezvoltarea competențelor psihosociale la diferite vârste. Dacă în copilărie, la vârsta școlară, competențele ce descriu copilul sunt: competențe școlare; competențe de conduită; competențe sociale, la vârsta adolescenței, acestea fundează competențe: școlare; profesionale; de conduită; sociale; romantice. Tot cu referire la coerența competențelor de-a lungul vârstelor, aceiași autori arată că: „Frecventarea cursurilor este un bun predictor pentru succesul profesional al adultului”(p. 1637), în vreme ce „comportamentele antisociale subminează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
colegii, devenind factori de inabilitare a copilului în a se comporta cu competență în interacțiunile sociale”(p. 1772). Examinând câteva cercetări semnificative asupra rezilienței copiilor maltratați, Rutter (2007) găsește o coerență a manifestării rezilienței, în sensul că indivizii rezilienți în adolescență se dovedesc rezilienți și la vârsta adultă, deși au loc diferite schimbări inclusiv în factorii componenți ai rezilienței de-a lungul timpului. Așadar, ei rămân competenți, deși în alt mod. Unul dintre cele mai cunoscute studii în domeniul rezilienței copiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau dispariția unor membri ai familiei etc.); stresul ridicat al vieții familiei; statutul socioeconomic scăzut (sărăcia). în cazurile în care unii dintre acești factori se compuneau între ei în copilăria mică, ei conduceau inevitabil la probleme de comportament la vârsta adolescenței, chiar dacă în copilăria medie nu apăruseră probleme prea mari (deși copilăria medie e mai aproape în timp de copilăria mică). Un important factor de vulnerabilitate îl constituie temperamentul copilului. Un temperament dificil expune mai mult copilul la manifestări violente din partea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
condusă de Alain Stroufe (2005, p. 191), concluzia cu privire la a fi martor la astfel de evenimente, în copilăria mică (preșcolar), este că: „a fi martor la violențe în copilăria mică reprezintă o moștenire ce se va face simțită în perioada adolescenței, mai ales la băieți”. De fapt, autorii confirmă alte cercetări existente și care arată că în cazul băieților, la vârsta adolescenței vor apărea tulburări de comportament, predominant prin externalizare, iar în cazul fetelor, prin internalizare; divorțul părinților; prezența figurii masculine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că: „a fi martor la violențe în copilăria mică reprezintă o moștenire ce se va face simțită în perioada adolescenței, mai ales la băieți”. De fapt, autorii confirmă alte cercetări existente și care arată că în cazul băieților, la vârsta adolescenței vor apărea tulburări de comportament, predominant prin externalizare, iar în cazul fetelor, prin internalizare; divorțul părinților; prezența figurii masculine, a tatălui, este importantă în dezvoltarea copilului, dar efectul negativ al absenței tatălui, mai ales în cazul băieților, este mai mic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să devină un factor protectiv. Astfel, unii autori arată că, în cazul copiilor cu atașament nesecurizant, comportamentul de risc de a merge cu primul venit, simptomatic în aceste cazuri (Zeanah et al., 2005), poate deveni la o vârstă mai mare (adolescență, maturitate) un factor protectiv care-i creează șansa de a-și genera o rețea socială de sprijin la nevoie (Trudel et al., 2002). Prezentăm în continuare două instrumente destinate evidențierii factorilor de risc la copil și a factorilor de risc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dimensiune absurdă, inexplicabilă. Adultul și, mai ales, copilul au nevoie de explicații, de găsirea cauzelor și a vinovaților. Dacă acest lucru nu este cu putință, copilul se va autoculpabiliza, va resimți nevoia răzbunării și va dezvolta un spirit justițiar. La adolescență, tânărul poate dezvolta un comportament violent generalizat sau particularizat pe care îl va motiva cu o logică rece, lipsită de orice emoție, dezumanizată. Tulburările de stres posttraumatic pot apărea în intervalul de două săptămâni, până la șase luni de la producerea evenimentului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îl conduc spre o expansiune biopsihosocioculturală. Rutter analizează patru studii efectuate asupra unor situații de abuz sever al copiilor. Le vom prezenta în continuare. 1. în primul caz, este vorba despre studiul unui grup de copii abuzați sexual de la vârsta adolescenței până la maturitate. Aproape jumătate din acești copii au reușit să se dezvolte sănătos, dovedindu-și reziliența. ̨ n mod surprinzător, reziliența lor nu corela nici cu coeficientul de inteligență și nici cu genul. în schimb, relațiile sociale, buna capacitate de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unui mediu familial și al unei vecinătăți cu un nivel mediu de stres. 3. Este un studiu realizat pe un lot mare (n = 676) de copii care au suferit abuzuri și neglijare în forme severe. Ei sunt urmăriți la vârsta adolescenței și la maturitate. Jumătate dintre ei nu dezvoltă tulburări psihice în copilărie și, ca adulți, o treime nu prezintă tulburări mentale. în general, cei care se dovedesc la adolescență că sunt rezilienți continuă să fie rezilienți și ca adulți. Din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuzuri și neglijare în forme severe. Ei sunt urmăriți la vârsta adolescenței și la maturitate. Jumătate dintre ei nu dezvoltă tulburări psihice în copilărie și, ca adulți, o treime nu prezintă tulburări mentale. în general, cei care se dovedesc la adolescență că sunt rezilienți continuă să fie rezilienți și ca adulți. Din nou, abilitățile cognitive nu par a avea un impact semnificativ asupra rezilienței și ceea ce pare a corela este apartenența etnică și genul. Reziliența adolescenților și a adulților era prezentă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a corela este apartenența etnică și genul. Reziliența adolescenților și a adulților era prezentă în cazurile în care viața nu-i confruntase cu alte evenimente de stres major. Dar surprinzător, în cazurile în care reziliența se manifestase mai târziu, după adolescență, era întotdeauna vorba despre evenimente de viață stresante, ulterioare, cărora reușiseră să le facă față. „S-ar părea că evenimentele de viață stresante pot avea un efect de întărire, de protecție sau un efect negativ, de depășire a resurselor psihologice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Un astfel de părinte a fost cu siguranță expus în copilărie și mai târziu traumelor și nu a reușit să lege la loc firul timpului rupt de traumă. John Bowlby (1989) spune că abilitățile parentale se construiesc în copilărie, în adolescență și în viața de cuplu de după căsătorie. Asta înseamnă că de-a lungul întregii vieți ne putem perfecționa abilitățile parentale. împrejurări favorabile, cum ar fi o căsnicie bună, ajută la repararea răului produs în copilărie. De altfel, cercetările arată că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se poate alege între o retorică și o tehnică a spontaneității? Pentru marea majoritate a scriitorilor opțiunile sunt limitate și nu ajung niciodată atât de departe. Un autor născut în 1890, educat în școală cu poeziile lui Eminescu, hrănit în adolescență de noul val al sensibilității simboliste, condiționat la vârsta matură de limbajele moderniste, are doar câteva alegeri: între un imaginar urban sau unul autohton, între un limbaj saturat metaforic sau unul plat denotativ, între o postură de avangardă sau una
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca o cerneală simpatică? S. Ț.: Da, urina funcționa ca o cerneală simpatică. Ce era gaderipoluti? Păi, dacă voiai să scrii "puneți fierul de călcat pe scrisoare...". C. I.: Aha, era un fel de cifru! S. Ț.: Da, era codul adolescenței cu care scriam scrisori cifrate fetelor ca să nu le poată citi nimeni. Aiurea-n tramvai! Dar a prins bine. Cum se descifra? În loc de "g" îl pun pe "a" și invers, unde trebuie "a" îl pun pe "g" și atunci nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
datorie originară despre care vom mai vorbi. Să trăiești la părinți înseamnă să trăiești întrucâtva ca oaspete, ca să nu spunem ca ostatic, după cum o exprimă uneori un sentiment dureros al lui Kafka. Această experiență e banală și diferitele crize ale adolescenței nu fac decât să întețească și mai mult acest conflict de spațiu și de viață comună marcată de o fundamentală disimetrie care se poate citi și în termeni de ospitalitate. Kafka îi scrie Milenei, într-o scrisoare din 31 iulie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
profunde, neoplazii operate, accidente rutiere grave, fracturi, imobilizare îndelungată la pat, etc.) care au o evoluție mai rapidă și cu complicații frecvente; varice din displaziile congenitale ale sistemului venos al membrelor inferioare, denumite și congenitale, care apar din copilărie sau adolescență, având o evoluție variabilă, de cele mai multe ori nefavorabilă, cu lipsă de răspuns la tratamentul efectuat și recidive frecvente. 2.2. ETIOPATOGENIA BOLII VARICOASE Studiul patogeniei bolii varicoase prezintă numeroase lacune, deși de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
repaus la orizontală și peste noapte. Aceste simptome aparțin sindromului posttrombotic cu insuficiență venoasă cronică care este responsabil în majoritatea cazurilor. 2.3.5. DILATAȚIILE VARICOASE CONGENITALE Dilatațiile varicoase congenitale reprezintă 2,7% din totalul varicelor. Apar din copilărie și adolescență și se împart în (Bucur, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008): grupul I cu angiodisplazii mixte superficiale și profunde, de tipul sindromului KlippelTrenaunay (malformații venoase și limfatice, varice unilaterale, angiom cutanat, hipertrofia membrului și hipersfigmia
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
unor procese patologice anterioare grave - tromboflebite profunde, neoplazii operate, accidente rutiere grave, fracturi, imobilizare îndelungată la pat - care au evoluție mai rapidă și complicații frecvente, (iii) congenitale (dezvoltate în displaziile congenitale ale sistemului venos al membrelor inferioare, în copilărie sau adolescență, cu evoluție variabilă, de cele mai multe ori nefavorabilă, cu lipsă de răspuns la tratamentul efectuat și recidive frecvente). În lotul studiat, toate cele 13 cazuri au fost diagnosticate ca varice primare, 8 de tip simplu (stadiul CEAP 2-3) și 5 de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cuvinte rostite către El, până la descoperire sau răpire mistică. Să vedem care sunt etapele cele mai importante ale parcursului comuniunii. Nu există o concepție unică în ceea ce privește numele sau numărul treptelor către desăvârșire. Spre exemplu Sfântul Isaac Sirul vorbește de copilărie, adolescență și maturitate spirituală. În Comentarii la psalmi Origen propune o scară în trei trepte preluată, prin Evagrie (Tratatul practic 1 și Gnosticul 49), de misticii care leau urmat: 1) practica, 2) contemplarea naturală și 3) cunoașterea lui Dumnezeu. Sfântul Dionisie
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
și este urmare a unui destin comun. Ei sunt ultimii martori încă în viață, care au străbătut împreună acea perioadă când, istoria, într-un mod nedrept, i-a supus la încercări tragice. Lor le-a fost răpită atunci copilăria sau adolescența, dar și cei apropiați și dragi lor, părinții frații, bunicii... Aceste persoane sunt refugiații din anii 1940-1944, din Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, cândva teritorii ale vechiului Regat al României Mari. Aceste rânduri sunt scrise de un refugiat
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
sau sunt ca pabili să dezvolte o interacțiune între aceste trei grupuri de trăsă turi necesită o largă varietate de ocazii și de servicii educaționale care nu sunt oferite de obicei prin programele instrucționale cu rente. 2. Dinamica excelenței la adolescență - F. Mönks Excelența este văzută de profesorul Franz Mönks (Ibidem, pp. 40-44) ca o extensiune a modelului elaborat de Renzulli, prin plasarea acestuia în context social și prin conferirea unei dimensi uni dinamice în raport cu dezvoltarea ontogenetică. Dezvoltarea în adolescență este
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
la adolescență - F. Mönks Excelența este văzută de profesorul Franz Mönks (Ibidem, pp. 40-44) ca o extensiune a modelului elaborat de Renzulli, prin plasarea acestuia în context social și prin conferirea unei dimensi uni dinamice în raport cu dezvoltarea ontogenetică. Dezvoltarea în adolescență este interpretată holist, ca fiind determinată de o rețea dinamică de situații biologice, sociale, istorice și culturale, în care orice modificare asupra unei componente are efecte asupra tuturor celorlalte la mai multe niveluri. Adolescenții, prin specificul vâr stei lor experimentează
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
la un conflict între acceptarea socială și realizarea aptitudinală, adică atingerea standardelor de performanță apreciate de adulți poate reprezenta cauza subaprecierii, ridiculizării sau respingerii ado lescentului în grupul de prieteni. Modelul are drept punct de sprijin teoria ecologiei sociale a adolescenței în care familia, grupul de prieteni și școala sunt cele trei zone care alcătuiesc lumea adolescentului. Pentru obținerea performanțelor înalte, familia trebuie să în trețină o atmosferă suportivă, relații apropiate, prietenești, să se implice în viața școlară a adolescentului, să
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]