7,716 matches
-
mm. Lemnul său este maro-închis, foarte rezistent, folosit la fabricarea mobilei și în sculptură. Produce lemn valoros și foarte trainic. Zâmbrul este răspândit în Europa, prin Alpi și Carpați, în zona subalpină și alpină, este rezistent la climatul de mare altitudine, cu geruri și variații termice extreme. Este pretențios față de lumină. Specie indigenă, se găsește insular, izolat sau în grupe la limita superioară a zonei forestiere în văi cu fenomene glaciare din munții Călimani, Rodnei, Făgăraș, Parâng și mai ales în
Zâmbru () [Corola-website/Science/306063_a_307392]
-
este un râu din estul României care izvorăște din comuna Bârnova (județul Iași) și se varsă în râul Bahlui, pe teritoriul municipiului Iași. Are o lungime de 20 km. Râul Nicolina izvorăște din Codrii Iașilor, lângă dealul Rotunda, de la o altitudine de peste 350 metri, sub platourile structurale împădurite aflate în sudul comunei Bârnova. El are o lungime de 20 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 117 km². Debitul mediu multianual este de 0,477 m³/s, acesta fiind determinat
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
de-a lungul timpului, atingând un maximum la 1788, înaintea atacului final otoman. După distrugerea sa a rămas la statutul de mic sat: Moscopole este situat la 18 km la vest de Korçë, în munții din sud-estul Albaniei, la o altitudine de 1.160 metri.
Moscopole () [Corola-website/Science/306094_a_307423]
-
în ) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 111 km est de orașul Cernăuți și la 3 km de frontiera între Ucraina și Republica Moldova. Orașul este situat la o altitudine de 228 metri, în partea de sud-est a raionului Secureni și are locuitori, preponderent ucraineni. Orașul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul internațional rutier și feroviar de trecere a frontierei Secureni - Ocnița, între Ucraina și Republica Moldova
Secureni () [Corola-website/Science/306115_a_307444]
-
cea mai mare frecvența având-o vântul dinspre sud (peste 22%). În condiții speciale se declanșează un vânt local, Cosava, care atinge viteze mari (uneori 50 m/s) doborând copaci și dezvelind case. Vegetația din Munții Aninei se etajează în funcție de altitudine și climă. Anumite condiții locale au permis existența unor originalități în vegetație. Zona muntoasă este ocupată în general de vegetația domeniului forestier. Astfel, în culmea Certej - Puscașul Mare, la est și vest de Munții Aninei , se întâlnesc păduri de amestec
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
suprafață de 85 km², având o lungime pe direcția nord-sud 12,5 km, iar pe direcția est-vest 10 km.Perimetrul orașului însumează o lungime de 50 km.Punctul cel mai înalt din localitate fiind situat în nordul orașului ( Berzbuir-Kufferath) având altitudinea de 225 m, punctul cel mai jos fiind pe Valea Rurului cu 105 m (Merken).Suprafața regiunii aparținătoare orașului era împărțită în anul 1999 după cum urmează: 52 % clădiri, 24 % terenuri libere, și 9 % copaci și șosele. Cel mai mare cartier
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
(în ) reprezintă cel mai înalt punct din munții Tatra și din întreg lanțul carpatic, precum și cel mai înalt punct din Slovacia, la o altitudine de . Forma piramidală a masivului este marcată de un circ uriaș. În ciuda altitudinii maxime relativ scăzute, peretele vertical de care se înalță din vale îi dă vârfului Gerlachovský un aspect impunător. Confundat în trecutul îndepărtat cu un munte obișnuit din
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
(în ) reprezintă cel mai înalt punct din munții Tatra și din întreg lanțul carpatic, precum și cel mai înalt punct din Slovacia, la o altitudine de . Forma piramidală a masivului este marcată de un circ uriaș. În ciuda altitudinii maxime relativ scăzute, peretele vertical de care se înalță din vale îi dă vârfului Gerlachovský un aspect impunător. Confundat în trecutul îndepărtat cu un munte obișnuit din Munții Tatra, a jucat un rol de simbol în ochii conducătorilor și popoarelor
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
a orientării crestei, ambele sunt dintre cele mai dificile trasee din Tatra Superioară care nu necesită echipament special. În lipsa zăpezii, ghidurile marchează aceste trasee ca urcări de gradul II sau III (pe scara UIAA) sau mai puțin. Diferența totală de altitudine este de aproximativ pentru cei care petrec noaptea la Hotelul Sliezsky Dom sau sunt duși acolo de un ghid montan, și de aproximativ pentru cei care merg din Tatranská Polianka. Iarna, vârful Gerlachovský prezintă o urcare dificilă, cu pericol de
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
de avalanșă. O potecă nemarcată pornește din poteca marcată cu verde care duce pe Valea Velická în preajma capătului sudic al primului platou (Kvetnica) deasupra Sliezsky Dom. Traseul nemarcat spre Gerlach se desprinde la nord-vest spre pantele estice ale muntelui la altitudinea de circa , dar la un moment dat pe el apar movile de marcaj. Cea mai rapidă și mai ușoară coborâre este cea pe "Batizovská próba." Ghizii montani urmează întotdeauna poteca pe direcția est-vest, coborând de pe Valea Velická în Valea Batizovská
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
și ea restricțiilor. Pădurarii și unii ghizi de munte sunt autorizați să dea amenzi pe loc. Movilele pe care turiștii le construiesc pentru a marca potecile sunt dărâmate periodic. Deși se estimează că cel puțin una dintre manifestările răului de altitudine pot apărea chiar și la altitudini de și îi afectează în egală măsură atât pe cei mai bine pregătiți fizic cât și pe cei mai puțin pregătiți, incidența sa este de 1% chiar și la altitudini de iar în Tatra
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
ghizi de munte sunt autorizați să dea amenzi pe loc. Movilele pe care turiștii le construiesc pentru a marca potecile sunt dărâmate periodic. Deși se estimează că cel puțin una dintre manifestările răului de altitudine pot apărea chiar și la altitudini de și îi afectează în egală măsură atât pe cei mai bine pregătiți fizic cât și pe cei mai puțin pregătiți, incidența sa este de 1% chiar și la altitudini de iar în Tatra nu a existat niciodată vreun caz
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
dintre manifestările răului de altitudine pot apărea chiar și la altitudini de și îi afectează în egală măsură atât pe cei mai bine pregătiți fizic cât și pe cei mai puțin pregătiți, incidența sa este de 1% chiar și la altitudini de iar în Tatra nu a existat niciodată vreun caz. Presiunea atmosferică scăzută începe să aibă efecte marginale dar detectabile în vârf (). Apa fierbe acolo la aproximativ iar saturația oxigenului în sângele arterial este cu aproximativ 8% mai scăzută decât
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
lanțul Končistá înspre vest, iar zonele apropiate de munte înspre sud și nord sunt obturate de masivul Gerlach însuși. Câteva alte piscuri din Tatra Înaltă, inclusiv unele cu poteci marcate, oferă priveliști mai largi și mai variate. Efectele vremii la altitudine mare asupra celor care urcă pe vârful Gerlachovský pot fi mai pronunțate decât cele ale altitudinii. Diferența de temperatură între munte și stațiunile din vale poate fi mare. Temperatura scăzută de pe munte poate fi compensată de lumina soarelui pe cer
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
masivul Gerlach însuși. Câteva alte piscuri din Tatra Înaltă, inclusiv unele cu poteci marcate, oferă priveliști mai largi și mai variate. Efectele vremii la altitudine mare asupra celor care urcă pe vârful Gerlachovský pot fi mai pronunțate decât cele ale altitudinii. Diferența de temperatură între munte și stațiunile din vale poate fi mare. Temperatura scăzută de pe munte poate fi compensată de lumina soarelui pe cer senin, dar își face efectul puternic în condiții de nori. Combinat cu vântul, impactul acesteia este
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
lumina soarelui pe cer senin, dar își face efectul puternic în condiții de nori. Combinat cu vântul, impactul acesteia este puternic chiar și dacă nu plouă sau ninge. Vârful dispare între nori uneori în multe zile, ceea ce înseamnă că la altitudini mari este ceață care poate duce la dezorientare. Temperaturile fiind mai joase pe vârful Gerlachovský din cauza altitudinii sale, vremea și potențialul său impact asupra turiștilor nu diferă de alte vârfuri din Tatra Înaltă cu sau fără poteci marcate. Vara, vremea
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
impactul acesteia este puternic chiar și dacă nu plouă sau ninge. Vârful dispare între nori uneori în multe zile, ceea ce înseamnă că la altitudini mari este ceață care poate duce la dezorientare. Temperaturile fiind mai joase pe vârful Gerlachovský din cauza altitudinii sale, vremea și potențialul său impact asupra turiștilor nu diferă de alte vârfuri din Tatra Înaltă cu sau fără poteci marcate. Vara, vremea evoluează de obicei de la o dimineață senină, cu înnorări spre prânz, și averse sau furtuni dupăamiaza. Șansele
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
ploaie sunt mai scăzute între 9-10 AM și maxime între 2-3 PM, scăzând din nou după ora 6 PM. Frecvența furtunilor cu descărcări electrice pe vârful muntelui Gerlach și pe celelalte creste înalte nu este foarte diferită de cea de la altitudini mici, dar persoanele expuse la vânt, ploaie rece, și fulgere sunt puse în dificultăți mai mari. Cel mai apropiat adăpost pentru cei care urcă pe Gerlach este Hotelul Sliezsky Dom, neexistând adăposturi naturale pe traseu.
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
primăverii, mișcări de aer cu caracter de "föhn", numite popular „vântul mare”. Acesta topește zăpada în doar câteva zile. Datorită condițiilor topografice și climatice, inversiunile de vegetație constituie un fenomen des întâlnit în zona Postăvarului. Astfel, în Poiana Brașov, la altitudinea de 1.050 m, "gorunul" crește alături de "molid". Tot aici, și în prelungire, pe Tâmpa, "bradul" pătrunde adânc în zona gorunului, iar molidul coboară până sub 800 m, la Noua. Speciile de foioase împăduresc zonele deluroase din această zonă. Sunt
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
activat erau: incendiu pe platforma de lansare, explozia vehiculului de lansare sau devierea de la traiectoria prestabilită făra posibilitatea de revenire. Întregul subansamblu era abandonat după desprinderea primei trepte a rachetei Saturn V, în acel moment aceasta aflându-se la o altitudine la care nu mai era nevoie de acest sistem. Secvența de funcționare a sistemului de salvare era următoarea: era activat manual sau automat, era pornită racheta cu combustibil solid aflată în vârf și dispozitivul canard care scoteau modulul de comandă
Astronava Apollo () [Corola-website/Science/306245_a_307574]
-
de Iosif Viehmann, Gh. Racoviță, M. Șerban, T. Rusu și V. Crăciun. Peștera Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței. Continuând dizolvarea, apa coboră
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
regiune de vegetație se întâlnește în partea de nord a Spaniei, unde predomină precipitațiile bogate și regulate și o climă ceva mai rece decât în restul teritoriului. Și această regiune poate fi împărțită în două zone principale: În funcție de etajarea pe altitudine se pot întâlni următoarele trei etaje principale: Insule Canare prezintă o vegetație specifică, net diferențiată față de cea a Spaniei continentale. Sunt caracteristice specii cu un grad ridicat de endemism (aproximativ 500 de specii de plante se întâlnesc doar în aceste
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
dar mai elevată decât cea din urmă. Cordiliera Centrală străjuiește capitala Madrid către nord, cu vârfuri ce ating 2.400m și dă pentru această zonă o pantă generală nord-sud. În vest de Madrid, Cordiliera Centrală atinge și cea mai înaltă altitudine a sa, în vârful Pico Almanzor, 2.592m. Munții din Cordiliera Centrală, care se întind spre vest până în Portugalia, prezintă și câteva caracteristici glaciare (în cele mai înalte dintre vârfuri zăpada persistă o bună parte a anului). În ciuda înălțimii sale
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
ferate care leagă cele două regiuni. Partea de sud a Mesetei Centrale este împărțită mai departe de două masive asemănătoare: Munții Toledo spre est și Sierra de Guadalupe spre vest. Aceste masive prezintă vârfuri care nu depășesc 1.500m în altitudine. Cu numeroase pasuri și trecători, inclusiv cele care fac legătura dintre Meseta Centrală și Câmpia Andaluziei, Munții Toledo și Sierra de Guadalupe nu prezintă un abstacol în calea liniilor de transport și comunicație. Cele două masive sunt separate de Cordiliera
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
unește către est cu Munții Iberici, iar către vest se prelungește până în Portugalia. În partea de sud este mărginită de valea râului Guadalquivir, iar înspre nord se întinde până la râul Guadiana, care și separa Sierra Morena de Cordiliera Centrală. În ciuda altitudinii reduse, care rareori depășește 1.300m, Munții Siera Morena prezintă un relief foarte accidentat. Cordiliera Cantabrică, o formațiune calcaroasă, se găsește în partea de nord a Spaniei, paralel cu golful Biscaia. Cel mai înalt vârf al ei este Pico de
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]