KorAP: Find »[drukola/base=anormal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...230 231 232 ...254 >

6,339 matches

Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593

face prieteni pentru egalii săi. 2) Deteriorare calitativă în comunicarea verbală și non-verbală și în activitatea imaginativă, manifestată prin următoarele: a) nici un mod de comunicare cum ar fi murmuratul comunicativ, expresia facială, gestica, mimica sau limbajul vorbit, b) comunicare non-verbală anormal de marcată, cu utilizarea privirii drept în ochi, a expresiei facile, a posturii capului, sau a gesturilor de a iniția sau modula interacțiunea socială, c) absența activității imaginative, cum ar fi interpretarea rolurilor de adulți, a unor personaje fantastice sau

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
vechi, anterioare; - regresiune afectivă cu sărăcire afectivă; - alterare gravă a comportamentului; - tulburări de limbaj de natură receptivă și expresivă; - dezorientare temporo-spațială și asupra propriei sale persoane. Tulburările de comportament Mulți autori includ în aceeași categorie de tulburări psihice atât manifestările anormale de comportament, cât și pe cele de caracter, raportându-le la dificultăți diferă de „adaptare” ale individului (J. de Ajuriaguerra). După D. Lagacke, comportamentul desemnează ansamblul de acțiuni materiale sau simbolice prin care un organism aflat într-o situație anumită

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
psihice după criterii clinico-psihiatrice, legate de evoluție și tipul de manifestare, K. Schneider face o clasificare după un model pe care-l numește psihopatologie clinică. În sensul acesta, el distinge două mari categorii de afecțiuni psihiatrice și anume: 1) Varietăți anormale ale ființei psihice: - aptitudini intelectuale anormale; - personalități anormale; - reacții anormale la evenimentele vieții trăite. 2) Consecințe ale bolilor și malformațiilor: - grupa afecțiunilor somatotogice (intoxicații, PGP, infecții, boli cerebrale, traumatisme, ASC, afecțiuni senile, epilepsia); - grupa afecțiunilor psihologice (tulburări de conștiință, tulburări

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
evoluție și tipul de manifestare, K. Schneider face o clasificare după un model pe care-l numește psihopatologie clinică. În sensul acesta, el distinge două mari categorii de afecțiuni psihiatrice și anume: 1) Varietăți anormale ale ființei psihice: - aptitudini intelectuale anormale; - personalități anormale; - reacții anormale la evenimentele vieții trăite. 2) Consecințe ale bolilor și malformațiilor: - grupa afecțiunilor somatotogice (intoxicații, PGP, infecții, boli cerebrale, traumatisme, ASC, afecțiuni senile, epilepsia); - grupa afecțiunilor psihologice (tulburări de conștiință, tulburări de personalitate, demențe). La aceste două

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
tipul de manifestare, K. Schneider face o clasificare după un model pe care-l numește psihopatologie clinică. În sensul acesta, el distinge două mari categorii de afecțiuni psihiatrice și anume: 1) Varietăți anormale ale ființei psihice: - aptitudini intelectuale anormale; - personalități anormale; - reacții anormale la evenimentele vieții trăite. 2) Consecințe ale bolilor și malformațiilor: - grupa afecțiunilor somatotogice (intoxicații, PGP, infecții, boli cerebrale, traumatisme, ASC, afecțiuni senile, epilepsia); - grupa afecțiunilor psihologice (tulburări de conștiință, tulburări de personalitate, demențe). La aceste două grupe principale

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
manifestare, K. Schneider face o clasificare după un model pe care-l numește psihopatologie clinică. În sensul acesta, el distinge două mari categorii de afecțiuni psihiatrice și anume: 1) Varietăți anormale ale ființei psihice: - aptitudini intelectuale anormale; - personalități anormale; - reacții anormale la evenimentele vieții trăite. 2) Consecințe ale bolilor și malformațiilor: - grupa afecțiunilor somatotogice (intoxicații, PGP, infecții, boli cerebrale, traumatisme, ASC, afecțiuni senile, epilepsia); - grupa afecțiunilor psihologice (tulburări de conștiință, tulburări de personalitate, demențe). La aceste două grupe principale adaugă, ca

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
Plecând de la aspectele de mai sus, reprezentate grafic, ale stării de normalitate, P. Berner stabilește și formele bolilor psihice și conceptul de normalitate. Astfel, în sfera, patologiei sunt incluse următoarele aspecte: - conceptul subiectiv de boală; - conceptul medical de boală; - personalitățile anormale din punct de vedere constituțional; - schemele anormale ale personalității. Aceste „criterii”, desprinse prin comparație din sfera normalității și care reprezintă contrariul acesteia, starea de anormalitate, vor sta la baza unei clasificări raționale a bolilor psihice. Schema de mai jos reproduce

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
grafic, ale stării de normalitate, P. Berner stabilește și formele bolilor psihice și conceptul de normalitate. Astfel, în sfera, patologiei sunt incluse următoarele aspecte: - conceptul subiectiv de boală; - conceptul medical de boală; - personalitățile anormale din punct de vedere constituțional; - schemele anormale ale personalității. Aceste „criterii”, desprinse prin comparație din sfera normalității și care reprezintă contrariul acesteia, starea de anormalitate, vor sta la baza unei clasificări raționale a bolilor psihice. Schema de mai jos reproduce aceste aspecte ale „normalității funcționale”. Grafic p226

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
sta la baza unei clasificări raționale a bolilor psihice. Schema de mai jos reproduce aceste aspecte ale „normalității funcționale”. Grafic p226. ms. 1 2 3 4 Zona de normalitate subiectivă În schema de mai sus: 1 - personalitățile normale; 2 - personalitățile anormale de tip constituțional; 3 - schimbările anormale de personalitate; 4 - schimbările nepatologice de personalitate; Așa cum am spus, pe baza celor anterior expuse, P. Berner propune o interesantă clasificare a bolilor psihice, atât din punct de vedere psihopatologic, cât și clinico-psihiatric. În

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
a bolilor psihice. Schema de mai jos reproduce aceste aspecte ale „normalității funcționale”. Grafic p226. ms. 1 2 3 4 Zona de normalitate subiectivă În schema de mai sus: 1 - personalitățile normale; 2 - personalitățile anormale de tip constituțional; 3 - schimbările anormale de personalitate; 4 - schimbările nepatologice de personalitate; Așa cum am spus, pe baza celor anterior expuse, P. Berner propune o interesantă clasificare a bolilor psihice, atât din punct de vedere psihopatologic, cât și clinico-psihiatric. În sensul acesta el distinge două mari

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
condiționate de mediu și tulburări psihice primare cu o dublă condiționare (exogenă sau endogenă). Le vom analiza în continuare. Diagrama p. 227 ms. TULBURĂRI PSIHICE TULBURĂRI PSIHICE PRIMARE CONDIȚIONATE DE MEDIU TULBURĂRI PSIHICE PRIMARE CU SUBSTRAT CONDIȚIONAT REACȚII DE ÎNCĂRCARE ANORMALĂ PRINTR-O LIPSĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂȚARE REACȚII DE DEZVOLTARE ANORMALĂ PRINTR-UN PROCES DE ÎNVĂȚARE NEADECVAT PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (EXOGENE) PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (ENDOGENE) MODEL MALADIV DE ADECVARE AL COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT MODEL MALADIV DE ÎNVĂȚARE AL COMPORTAMENTULUI SENSIBILIZARE FORME

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
exogenă sau endogenă). Le vom analiza în continuare. Diagrama p. 227 ms. TULBURĂRI PSIHICE TULBURĂRI PSIHICE PRIMARE CONDIȚIONATE DE MEDIU TULBURĂRI PSIHICE PRIMARE CU SUBSTRAT CONDIȚIONAT REACȚII DE ÎNCĂRCARE ANORMALĂ PRINTR-O LIPSĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂȚARE REACȚII DE DEZVOLTARE ANORMALĂ PRINTR-UN PROCES DE ÎNVĂȚARE NEADECVAT PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (EXOGENE) PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (ENDOGENE) MODEL MALADIV DE ADECVARE AL COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT MODEL MALADIV DE ÎNVĂȚARE AL COMPORTAMENTULUI SENSIBILIZARE FORME INADECVATE COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI SIMPTOMATICE MANIFESTĂRI INCIPIENTE MANIFESTĂRI

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
ENDOGENE) MODEL MALADIV DE ADECVARE AL COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT MODEL MALADIV DE ÎNVĂȚARE AL COMPORTAMENTULUI SENSIBILIZARE FORME INADECVATE COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI SIMPTOMATICE MANIFESTĂRI INCIPIENTE MANIFESTĂRI TARDIVE I) Tulburările psihice primare condiționate de mediu cuprind: 1) Reacții de încărcare anormală printr-o lipsă a procesului de învățare și ele constau din; a) modelul maladiv de adecvare al comportamentului învățat; b) modelul maladiv de învățare al comportamentului. 2) Reacții de dezvoltare anormală printr-un proces de învățare neadecvat în care sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
primare condiționate de mediu cuprind: 1) Reacții de încărcare anormală printr-o lipsă a procesului de învățare și ele constau din; a) modelul maladiv de adecvare al comportamentului învățat; b) modelul maladiv de învățare al comportamentului. 2) Reacții de dezvoltare anormală printr-un proces de învățare neadecvat în care sunt incluse următoarele: a) sensibilizarea; b) formele inadecvate ale comportamentul ui învățat. II) Tulburările psihice primare cu o dublă condiționare (exogenă sau endogenă) care cuprind; 1) Predispoziția la tulburările exogene reprezentate prin

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
în mod separat, ci, dimpotrivă, trebuie privite în conexiune unele cu altele. În felul acesta, singura schemă de clasificare clinică valabilă, este cea care are în vedere în primul rând relațiile dintre procesele psihopatologice, fie că este vorba de aspecte anormale cantitative, fie că este vorba de aspecte anormale calitative. În cazul tulburărilor cantitative ale proceselor psihice, este păstrată semnificația „continuității evoluției spiritualo-sufletești” a personalității bolnavului. În cazul anomaliilor calitative a proceselor psihice, asistăm la o „rupere a semnificației continuității evoluției

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
conexiune unele cu altele. În felul acesta, singura schemă de clasificare clinică valabilă, este cea care are în vedere în primul rând relațiile dintre procesele psihopatologice, fie că este vorba de aspecte anormale cantitative, fie că este vorba de aspecte anormale calitative. În cazul tulburărilor cantitative ale proceselor psihice, este păstrată semnificația „continuității evoluției spiritualo-sufletești” a personalității bolnavului. În cazul anomaliilor calitative a proceselor psihice, asistăm la o „rupere a semnificației continuității evoluției spiritualo-sufletești” a bolnavului. Aceste aspecte sunt reprezentate în

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
spiritualo-sufletești” a personalității bolnavului. În cazul anomaliilor calitative a proceselor psihice, asistăm la o „rupere a semnificației continuității evoluției spiritualo-sufletești” a bolnavului. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema din pagina 229???. fig. p. ms. 229 III) Reacții psihice și dezvoltării anormale la evenimentele vieții trăite (nevroze) II) Structuri psihice anormale (constituții anormale, tulburări de personalitate) : psihopatii, arierații mintale Psihice Psihice NEVROZE STĂRI DE ARIERAȚIE MINTALĂ PSIHOPATII Dispoziții Influențe externe (EXOGENE) (ENDOGENE) Materiale și biologice Biologice PSIHOZELE I) Tulburări psihice grave (psihoze

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
proceselor psihice, asistăm la o „rupere a semnificației continuității evoluției spiritualo-sufletești” a bolnavului. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema din pagina 229???. fig. p. ms. 229 III) Reacții psihice și dezvoltării anormale la evenimentele vieții trăite (nevroze) II) Structuri psihice anormale (constituții anormale, tulburări de personalitate) : psihopatii, arierații mintale Psihice Psihice NEVROZE STĂRI DE ARIERAȚIE MINTALĂ PSIHOPATII Dispoziții Influențe externe (EXOGENE) (ENDOGENE) Materiale și biologice Biologice PSIHOZELE I) Tulburări psihice grave (psihoze): - exogene - endogene I) Cercul de jos cuprinde grupa psihozelor

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
asistăm la o „rupere a semnificației continuității evoluției spiritualo-sufletești” a bolnavului. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema din pagina 229???. fig. p. ms. 229 III) Reacții psihice și dezvoltării anormale la evenimentele vieții trăite (nevroze) II) Structuri psihice anormale (constituții anormale, tulburări de personalitate) : psihopatii, arierații mintale Psihice Psihice NEVROZE STĂRI DE ARIERAȚIE MINTALĂ PSIHOPATII Dispoziții Influențe externe (EXOGENE) (ENDOGENE) Materiale și biologice Biologice PSIHOZELE I) Tulburări psihice grave (psihoze): - exogene - endogene I) Cercul de jos cuprinde grupa psihozelor endogene (psihozele

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
exogene sunt condiționate de influențele patogene externe (fizice și biologice) cu efecte negative asupra funcțiilor cerebrale. Psihozele endogene au cauze legate de predispozițiile constituțional-genetice ale personalității bolnavilor respectivi. II) Cercul din dreapta sus, cuprinde tulburările psihice caracterizate printr-o predispoziție constituțională anormală a personalității. Ele cuprind tulburările constituționale de caracter și temperament (psihopatiile), precum și situațiile de deficiență intelectuală datorate unor nedezvoltări intelectuale ale individului (stările de arierație mintală) oligofreniile. III) Cercul din stânga sus, cuprinde reacțiile psihice și dezvoltările anormale la evenimentele vieții

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
o predispoziție constituțională anormală a personalității. Ele cuprind tulburările constituționale de caracter și temperament (psihopatiile), precum și situațiile de deficiență intelectuală datorate unor nedezvoltări intelectuale ale individului (stările de arierație mintală) oligofreniile. III) Cercul din stânga sus, cuprinde reacțiile psihice și dezvoltările anormale la evenimentele vieții trăite, precum și efectul acestor evenimente psihotraumatizante asupra individului (reacții, nevroze și dezvoltări). Sectoarele psihopatologice cuprinse în cercurile II și III, desemnează „anomaliile cantitative” ale personalității, între ele existând relații contingente. Sectorul psihopatologic cuprins în cercul I desemnează

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
se abate” de la aceste reguli, fapt care a făcut să „fie diferite” de ceilalți indivizi (Theophrast, La Bruyere, Ph. Pinel, V. Magnan, J.B. Fries). Psihiatria franceză din secolul al XIX-lea a propus ca mod de explicare a naturii personalităților anormale conceptul de „degenerescență” expus mai pe larg, considerându-i pe psihopați ca fiind personalități dezechilibrate congenital (A. Morel, V. Magnan). Acest punct de vedere a fost preluat și dezvoltat de către C. Lombroso, într-un context lărgit, cu caracter interdisciplinar, psiho-socio-medico-antropologic

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
între ei, existând numeroase variații și diferențieri chiar în cadrul normalității (Dobzhansky). Acest aspect apare cu atât mai pregnant în cazul psihopaților. Dar odată stabilit acest aspect, se ridică o noua problemă. În ce constă diferența dintre „personalitățile normale” și „personalitățile anormale” sau „personalități psihopatice”? Majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște existența unei lungi „game intermediare” de aspecte psihopatologice admițând în felul acesta, dificultatea extremă de a trasa o „limită” între „normali” și „psihopați”. În sensul acesta Kahn vorbește despre

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
suferința persoanelor din anturajul lor. c) Sunt structuri caracteriale și temperamentale de un tip constituțional particular, înrudite cu sociopatia, anetopatia sau oligotimia. d) Prin cele anterior expuse, acești indivizi nu trebuie etichetați drept „bolnavi psihici”, ci „caracteriopați”, ei reprezentând personalități anormal constituite psihic, de tip constituțional. În sensul acesta un rol esențial revine educației, mediului familial de origine, școlii, societății, circumstanțelor de viață. Conceptul de psihopatie este legat de aptitudinile congenitale ale unui individ; în sensul acesta Binder face distincția între

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
de viață. Conceptul de psihopatie este legat de aptitudinile congenitale ale unui individ; în sensul acesta Binder face distincția între „temperamentul primar” sau „dispoziția de bază” și „influențele mediului extern” asupra individului în procesul de geneză a tipului de personalitate anormală sau psihopatică. Dispoziția de bază este esențială în orientarea dezvoltării personalității unui individ în direcția unei psihopatii, pe când mediul reprezintă circumstanțele exterioare patogene favorabile apariției nevrozelor, ceea ce este cu totul altceva. Definiția și natura psihopatiilor K. Schneider afirmă că „personalitățile

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]