9,641 matches
-
București, 1968; Boris Buzilă, Vasile Dobrian între penița incisivă și penița sentimentală, „Magazin”, 1969, 606; Vasile Dobrian, ALR, 231-236; Marin Mihalache, Ion Frunzetti, Ioana Postelnicu ș.a., Despre Vasile Dobrian, în Colecția de artă contemporană „Vasile Dobrian”, București, 1975; Ion Pop, Anotimpurile poeziei, RL, 1982, 44; Ion Pop, Miza simplității, F, 1990, 4-5; Dicț. scriit. rom., II, 106-107; Emil Manu, Gravorul-poet Vasile Dobrian (1912-1998), ALA, 2002, 644; Emil Manu, Poezie și gravură, LCF, 2002, 51-52. C.T.
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
a fost aceeași cu cea față de locuitorii Rusiei și Bizanțului. Neînțelegerile triburilor nomade turanice cu autohtonii se datorau economiei specifice practicate de migratori. Principala lor ocupație-păstoritul nomad de stepă-conferea trăsături aparte modului lor de viață, bazat pe mișcarea continuă în funcție de anotimp cu familiile și turmele lor. Îndeletnicirea fundamentală a nomazilor, creșterea animalelor, era îmbinată cu expedițiile (incursiunile) de pradă împotriva populațiilor sedentare agrariene, care le procurau periodic bunuri suplimentare. Dimensiunea războinică a societății nomade era impusă de necesitatea de apărare împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Făclia”. Semnează apoi mai ales articole de critică literară în „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Scrisul bănățean”, „Ateneu”, iar după 1989 și în „Gazeta de Cluj-Napoca”, „Unitatea națională”, „Curierul”, „Cetatea culturală”, toate din Cluj-Napoca, în „Unu” și „Al cincilea anotimp” (Oradea), „Poesis” (Satu Mare), „Semne” și „Ardealul literar și artistic” (Deva) ș.a. Între 1959 și 1962 activează ca reporter la Radio Cluj, apoi ca redactor și secretar general de redacție la „Tribuna” (1962-1974), redactor-șef al Editurii Dacia (1972-1980), director al
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
mici - Iepurilă Varză Dulce (I-IV, 1984-1985), Orașul de cretă colorată (1986), Băieți cuminți (1998). Ca prozator, C. se situează pe linia epicii ardelenești, construind romane cu eroi mesianici, angajați în dramaticele confruntări ale lumii contemporane. Astfel, în romanul Un anotimp pentru fiecare (I-II, 1985-1986), al cărui subiect este plasat în anii ‘50, istoria este văzută pe spații mici, autorul citind, fără prea mare acuitate, textul unei epoci controversate. Romanul Un gotic târziu (1975) face o atentă analiză a psihologiei
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
și încă o zi, București, 1980; Pensiunea Margareta, București, 1982; Opera literară a lui Delavrancea, București, 1982; Ispita, Cluj-Napoca, 1983; Teatrul între civic și etic, Cluj-Napoca, 1983; Camera de hotel, Satu Mare, 1983; Iepurilă Varză Dulce, I-IV, București, 1984-1985; Un anotimp pentru fiecare, I-II, Cluj-Napoca, 1985-1986; Orașul de cretă colorată, București, 1986; Teme provinciale, pref. Ion Vlad, București, 1987; Baladă neterminată, Cluj-Napoca, 1988; La foc de tabără, București, 1989; Sincere felicitări, Cluj-Napoca, 1991; Suflete mecanice, Sibiu, 1992; Galaxia termitelor, Sibiu
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
222-225; Ciobanu, Însemne, II, 139-143; Mihăilescu, Conceptul, II, 147-150; Dobrescu, Foiletoane, I, 181-185; Ștefănescu, Jurnal, 154-155; Cristea, Faptul, 314-322; Grigurcu, Critici, 339-353; Tomuș, Mișcarea, 313-315; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 311-317; Grigurcu, Între critici, 195-200; Gheorghiu, Reflexe, 180-183; Dimisianu, Lecturi, 160-163; Sângeorzan, Anotimpurile, 176-184; Titel, Cehov, 89-98; Adam, Planetariu, 210-214; Raicu, Fragmente, 476-485; Ștefănescu, Prim-plan, 262-269; Holban, Literatura, I, 312-316; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 224-232; Mircea Mihăieș, Zodia Centaurului, O, 1990, 8; Gabriel Dimisianu, Un Creangă nou, RL, 1990, 6; Eugen Simion
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
apropie de poezia haiku, schimbându-și radical, nu doar formal, viziunea, inclusiv din perspectiva temelor, adecvate acestei noi poetici. Din 1993 poetul începuse să compună poeme tanka și renga, aceasta din urmă alcătuită din mai multe poeme tanka. Între patru anotimpuri (1994) cuprinde, astfel, „mari sau mici și subtile drame, mistere, feste, jocuri, spaime ale realității”. Interesante sunt acele poeme care, printr-un soi de cezură (necesară, conform poeticii haiku), creează, la nivelul semnificației, un interstițiu în care germinează o tensiune
CODRIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
germinează o tensiune ce trebuie să irumpă la lectură, într-un fel de joc al schimbărilor. SCRIERI: Întemeietorii, București, 1980; Imnuri către soare, București, 1982; Ionel, București, 1989; Ion Budai-Deleanu, Țiganiada. Poem eroi-comico-satiric într-o recitire, București, 1994; Între patru anotimpuri, ed. plurilingvă. tr. Constantin Frosin și Ștefan Benea, pref. Florin Vasiliu, București, 1994; Dincolo de tăcere, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1994; O sărbătoare a felinarelor stinse, București, 1995; Sălcii vechi și noi, București, 1995; Scoici fără perle, Timișoara, 1997; Testamentul din
CODRIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
Orizont”, „Cronica”, „Convorbiri literare”. Înscriindu-se într-o lirică de tip confesiv, poezia lui C. traduce mirarea existenței într-o stare de simpatie universală, în care prospețimea percepției directe și plasticitatea limbajului îi deschid poetului calea către sufletul obiectelor, al anotimpurilor și al aștrilor. În placheta de debut, Punct căzut (1969), universul apare traversat și susținut de o stare de permanentă tensiune lirică, ce umple spațiul și se răsfrânge asupra sufletului ca durere difuză, „arsură sub coaste” sau tristețe adâncă, inexplicabilă
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
de debut, Punct căzut (1969), universul apare traversat și susținut de o stare de permanentă tensiune lirică, ce umple spațiul și se răsfrânge asupra sufletului ca durere difuză, „arsură sub coaste” sau tristețe adâncă, inexplicabilă, care își face din toamnă anotimpul predilect de manifestare. Virtuozitatea lexicală a autorului se manifestă mai cu seamă în prelucrările după folclor, unde balada și blestemul sunt distilate până la a deveni incantații lirice pure: „Bată-ne ploile și ardă-ne rugul./ Aducerile aminte să-și are
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
Iași, 1975; Clasicismul (în colaborare cu Viorica S. Constantinescu), Iași, 1976; Moștenirea modernilor, Iași, 1978; Introducere în literatura clasică europeană, Iași, 1978; Don Juan sau Întoarcerea la dragoste, Iași, 1994; Bisidentul, Iași, 1998; Despre exegeza extremei drepte românești, Iași, 1998; Anotimpul haijinilor. Eseuri de literatură comparată, Iași, 2001. Antologii: Mircea Dinescu, Lyrik. Revolution und das neue Europa, Augsburg, 1991 (în colaborare cu Henning Krauss); Mircea Dinescu. Dichter und Bürgerrechtler. Neue Gedichte, Dokumente, Analysen, Augsburg, 1992 (în colaborare cu Henning Krauss și
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
și publică mai multe volume de proză, cu conținut memorialistic: Așa am învățat carte (1955), Recruții (1956), Bădia (1966). De asemenea, note de călătorie: De peste mări și țări (1959). Conferințe, articole pe temele oficiale ale epocii sunt strânse în volumul Anotimpuri (1956). Puntea (1963) e o culegere cuprinzând povestirile Așteptare, Rudele, Tragedia unei fete, Decembrie, Puntea. În romanul Primejdia (1976), C. evocă sub formă de jurnal evenimente din cel de-al doilea război mondial, în cadrul cărora e proiectată figura contradictorie (amestec
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
Hrisovul meu, București, 1947; Bălceștii, București, 1948; Doftana, București, 1949; Balada celor patru mineri, București, 1949; Anii tineri, București, 1951; Versuri alese, București, 1954; Barbu Lăutaru, București, 1954; Pentru inima ce arde, București, 1955; Așa am învățat carte, București, 1955; Anotimpuri, București, 1956; Recruții, București, 1956; De peste mări și țări, București, 1959; Nu sunt cântăreț de stele, București, 1960; Poezii, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1962; Povestind copiilor, București, 1962; Puntea, București, 1963; Bădia, București, 1966; Sânge de țăran, pref. G. Ivașcu
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
gânduri pentru acum, FLC, 1983, 37; D.R. Popescu, Galaxia Grama, București, 1984, 280-281; N. Steinhardt, Escale în timp și spațiu, București, 1984, 321-322; Romul Munteanu, „Șarpele albastru” sau Cum a fost „dulit” un roman, „Dimineața” (supl.), 1990, 4; T. Tihan, Anotimpul protezelor, TR, 1990, 16; Irina Petraș, Cornel Cotuțiu, „Șarpele albastru”, ST, 1990, 3; Alexandru Țion, O lectură de actualitate culturală, „Transilvania Expres”, 1995, 692; Dicț. scriit. rom., I, 693-694; Victor Cubleșan, Roman cu aromă chezaro-crăiască, „Piața literară”, 2002, 14. T.T.
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
Liceului „August Treboniu Laurian” din Botoșani, C. a urmat cursurile Facultății de Filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și la Universitatea din București, luându-și licența în 1964. Debutează în „Contemporanul” (1958), iar editorial în 1962, cu volumul Anotimpurile Griviței. Tributară clișeelor ideologice ale epocii, placheta de debut al lui C., Anotimpurile Griviței, cântă „colectiva”, „partidul”, „tractoriștii”, „oamenii sondelor” și, omagiu canonic, figura lui Lenin, părintele doctrinei electrificării satelor ca premisă a noii ordini sociale: „Nopțile satului meu vor
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și la Universitatea din București, luându-și licența în 1964. Debutează în „Contemporanul” (1958), iar editorial în 1962, cu volumul Anotimpurile Griviței. Tributară clișeelor ideologice ale epocii, placheta de debut al lui C., Anotimpurile Griviței, cântă „colectiva”, „partidul”, „tractoriștii”, „oamenii sondelor” și, omagiu canonic, figura lui Lenin, părintele doctrinei electrificării satelor ca premisă a noii ordini sociale: „Nopțile satului meu vor fi fermecate: / Între pădurile seculare / Cerul va coborî înstelat peste uliți; / Vor străluci
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
fiecare cruce rumegată de carii / Se-aud vocile părinților ruginite și grele / [...] Sarea pământului îmi viscolește spatele / Cu steaguri împunse de bouri și putrede, - / Mă scufund în balade și-n duhul părinților / Care îmi ațin calea la crucile drumurilor.” SCRIERI: Anotimpurile Griviței, București, 1962; Lumina de dragoste, București, 1964; Bucurii pentru copii, București, 1966; Minus durerea, București, 1966; Emoții la trapez, București, 1967; Un cățel ca vai de el, București, 1968; Ritmuri române, București, 1969; Sonete mute, București, 1969; Traversarea nedreptății
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
Craia, Epicul dispersat, LCF, 1979, 16; Cornelia Ștefănescu, Spectacol și adevăr interior, VR, 1979, 6; Ungureanu, Imediata, I, 212-217; Georgeta Drăghici, Destin amânat, RL, 1999, 15; Barbu Cioculescu, Putere de evocare, L,1999, 16; Cornelia Ștefănescu, Maya Belciu, „Vin americanii”, „Anotimpuri literare”, 2000, 17; Ada D. Cruceanu, Întâmplări cu Zâna Mirării, „Reflex” (Reșița), 2002, 4-5-6; Gabriel Dimisianu, Maya Belciu, „Blana de focă”, RL, 2003, 6. C.Ș.
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
Pitești, 1993; Fecioara divină și cerbul, Pitești, 1999; O linie aproape neagră - Une ligne presque noir, ed. bilingvă, tr. Ana Maria Baros, București, 2000; Acordeonul soarelui, Pitești, 2001; Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Pitești, 2001; Lecturi, Pitești, 2001; Anotimpurile unui cătun, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Viața la țară, RL, 1982, 30; Alexandru Condeescu, De veghe lângă satul copilăriei, LCF, 1982, 37; Constanța Buzea, Poeme despre seninătatea necesară, AFT, 1989, 2; Mircea Mihăieș, Fața ascunsă a poemului, O
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
cu pseudonimul Iosif Moldoveanu), în revista „Luceafărul” din Paris (1948), a continuat cu o serie de comentarii sociologice și federaliste în paginile „României viitoare” (1951-1952) și ale unei publicații precum „Revue des études roumaines” (1953-1954). Colaborează cu poezie la revista „Anotimpuri” (1955), al cărei cenaclu îl frecventează de asemenea la Paris, acolo unde - începând din 1950 - încredințează tiparului și primele sale plachete de versuri: Ystud (1950), Codicil (1952), Poeme fără răspuns (1952), Poeme prea târzii (1954). C. cultivă aici o poezie
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
Uscat Rece Ore 3-7 a.m. 9 a.m. - 1p.m. 1-3, 7-9 a.m. 1-3, 7-9 p.m. 3-7 p.m. 9 p.m. - 1 a.m. Fază de dezvoltare Răsărire, creștere Înflorire, rodire Coacere, recoltare Ofilire, degradare Stagnare, depozitare Direcție Est Sud Centru Vest Nord Anotimp Primăvară Vară Vară târzie Toamnă Iarnă Activitate Generează Extinde Stabilizează Contractă Conservă Microcosmos uman Organ yin Ficat Inimă, pericard Splină Plămâni Rinichi Organ yang Vezică biliară Intestin subțire, Triplu Arzător Stomac Intestin gros Vezică Funcție vitală Sistem nervos Sânge, aparat
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Lu Pu-wei, a compilat un text denumit Cartea de primăvară și de toamnă a lui Lu, în care a notat și a comentat multe practici antice care implicau „Armonia Cerului și a Umanității”, în special integrarea activității umane în ciclurile anotimpurilor și ale altor forțe naturale. Sistemul taoist complet de îngrijire a sănătății cunoscut sub numele de Yang Sheng Dao, „Calea de cultivare a vieții” a fost codificat în această perioadă și i s-au adăugat metode empirice cum ar fi
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și a perpetua specia prin reproducere sexuală. Principalele sale manifestări sunt însăși planeta Pământ, Luna și ciclurile lunare ale mareelor și timpului pe care orbita sa în jurul Pământului le controlează, miriadele de specii de plante și animale, schimbările ciclice ale anotimpurilor, fazele nașterii, maturizării, deteriorării și morții și alte forțe și ritmuri fundamentale ale naturii. Pământul este așadar principalul punct focal în medicină și artele marțiale, în știința nutriției și fiziologie, în geomanție, fizică și yoga sexuală. Armonia Pământului cu Umanitatea
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
zodiacului și așa mai departe. Figura 3 ilustrează câteva dintre cele mai importante corelații între cele Douăsprezece Ramuri Telurice și modul în care pot fi folosite acestea pentru a armoniza sistemul uman cu fluxul de forțe reprezentat de timp și anotimpuri. De exemplu, ramura cunoscută sub numele de chou corespunde ficatului și energia sa se găsește la punctul maxim în luna decembrie, în intervalul orar 1-3 în timpul zilei. Așadar, dacă practicați exerciții qi gong speciale pentru tonifierea energiei ficatului, cel mai
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Fig. 8. Exercițiul din seria „Secretului celor Șase Silabe” pentru vindecarea și echilibrarea sistemului organ-energie al splinei/stomacului (Pământului) Silaba: hoo (pronunțată „hu”, cu buzele rotunjite și limba suspendată în centrul gurii, ca atunci când suflați într-o lumânare) Element: Pământ Anotimp: vară târzie Organ: splină și pancreas/stomac Metodă: 1. Stați în picioare în Postura calului (vedeți pagina). Aduceți mâinile în față, sub ombilic, cu palmele îndreptate spre cer și degetele aliniate. Începeți să inspirați încet pe nas, în timp ce ridicați ambele
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]