11,096 matches
-
ziarele noastre își procură noutățile din străinătate, ne face ca mai întotdeauna să înregistrăm știri, publicate cu două, trei zile înainte în jurnalistica vieneză"208. Recurgând la surse externe, îndeosebi la publicațiile germane, jurnalistul reușește să ofere cititorilor informații bogate, anticipând de multe ori articolele din presa bucureșteană. "Problemele puse în discuție îl arată pe Eminescu un ziarist cu o înaltă conștiință profesională, interesat să țină cititorii ziarului ieșean la curent cu desfășurarea evenimentelor internaționale"209. Când motive obiective îl împiedică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
negustorilor din Amsterdam le va permite să se debaraseze de concurenți comerciali redutabili. În fapt, războiul Olandei, declanșat de Ludovic al XIV-lea în 1672, se dovedește mult mai lung, mult mai dificil și mult mai costisitor pentru regat decît anticipaseră regele și ministrul său. Într-adevăr, Wilhelm de Orania, stathuder al Olandei, animă rezistența compatrioților săi care țin cu dinții de țara lor inundată de bună-voie. În plus, calvinist convins, el devine adversarul cel mai îndîrjit al regelui Franței și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care ne interpelează totodată din polul perfecțiunii sale. Toleranța anticipează sau imită îngăduința suverană a lui Dumnezeu (cf. Romani, 3, 26) e iradierea celui care se ridică deasupra diferențelor.3 în aspectul ei orizontal, virtutea umană a toleranței înseamnă să te restrîngi pe tine însuți pentru a răbda alteritatea străină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dispoziția cititorului cultivat un set de idei validate de timp, ceea ce echivalează cu un oportun recurs la memorie. Februarie 2010 Teodor Pracsiu ARGUMENT Există valori, cele mai multe, care trăiesc sub o aparență înșelătoare și trebuie vocație și intuiție spre a le anticipa destinul și există valori, mai puține și poate mai mari, care au în ele însele puterea de a-și crea aparența, suprafața și de a se manifesta prin ele. Labiș aparține acestei a doua categorii; el nu trebuie descoperit, ci
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
infirmă obișnuința acestei antiteze. El descoperă lumea cu aviditate și, pentru că e capabil să vibreze la miracolul ei, ajunge să fie capabil de a pune mari întrebări și de o atitudine reflexivă, critică față de existență. În autorul Primelor iubiri e anticipat cel al Luptei cu inerția, o delimitare n-ar fi de conceput. Versurile din volumul Primele iubiri caracterizează prima etapă importantă în dezvoltarea personalității lui Labiș, premergătoare celei atinse în Lupta cu inerția. Nostalgia pentru copilărie, pentru vârsta candorilor este
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
parcurgerea ei presupune un rapid proces de maturizare. Tatăl și fiul apar la început ca două entități simbolice opuse: maturitate și copilărie. În final, copilul se apropie de condiția adultului cu ajutorul ritualului al cărui martor a fost. Drama morală e anticipată de un mediu uscat. Soluția apare ca un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat prin sete de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cum încet mă-ncarcă.” Ultimele versuri ale lui Labiș descriu un posomorât peisaj lăuntric, dominat de remușcări și de regretul unei imposibile recuperări. Capodopera acestei epoci este Albatrosul ucis. Este testamentul spiritual de o magnifică demnitate al celui care-și anticipează sfârșitul și îi deslușește, în viață fiind, mesajul, urmările. Ele trăiesc sub un vers stăpânit și rece, cu o putere ce tulbură numai adâncimile poemului, lăsându-i liniștită suprafața: „Și, re-nviat o clipă de-un nevăzut îndemn, Îți pare că
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
parcurgerea ei presupune un rapid proces de maturizare. Tatăl și fiul apar la început ca două entități simbolice opuse: maturitate și copilărie. În final copilul se apropie de condiția adultului cu ajutorul ritualului al cărui martor a fost. Drama morală e anticipată de un mediu uscat. Soluția apare ca un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat prin sete de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
tratat de teorie economică. 42 Kotarbinski Tadeusz, Tratat despre lucrul bine făcut, București, Editura Politică, 1976, p.455. Creativitate și progres tehnic 56 Astfel, a califica drept progres transformarea graduală, a unei ființe sau stări de realitate nu Înseamnă a anticipa o judecată asupra sensului pozitiv al transformării evocate: se vorbește de progresul unei boli sau al unui flagel. Aceasta Întrucât cuvântul progres face trimitere la mișcarea dintre un mai puțin Înspre un mai mult sau, cel puțin, dinspre mai puțin
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tratat de teorie economică. 42 Kotarbinski Tadeusz, Tratat despre lucrul bine făcut, București, Editura Politică, 1976, p.455. Creativitate și progres tehnic 56 Astfel, a califica drept progres transformarea graduală, a unei ființe sau stări de realitate nu Înseamnă a anticipa o judecată asupra sensului pozitiv al transformării evocate: se vorbește de progresul unei boli sau al unui flagel. Aceasta Întrucât cuvântul progres face trimitere la mișcarea dintre un mai puțin Înspre un mai mult sau, cel puțin, dinspre mai puțin
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sistem de cunoștințe autentice, necontradictorii din punct de vedere logic, care se dezvoltă istoric, pe fundalul realizărilor trecute și În dezvoltarea continuă a acestora. Acest proces are loc, mai ales În condițiile actuale, În Întrepătrundere cu tehnica care poate chiar anticipa fundamentele teoretice ale științei. 59 Werner Heisenberg, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977, p.113-114. 60 Alain Boutot, Inventarea formelor, București, Editura Nemira, 1997, p.100. Creativitate și progres tehnic 74 Dezvoltarea teoretică a termodinamicii s-a realizat pe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sistem de cunoștințe autentice, necontradictorii din punct de vedere logic, care se dezvoltă istoric, pe fundalul realizărilor trecute și În dezvoltarea continuă a acestora. Acest proces are loc, mai ales În condițiile actuale, În Întrepătrundere cu tehnica care poate chiar anticipa fundamentele teoretice ale științei. 59 Werner Heisenberg, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977, p.113-114. 60 Alain Boutot, Inventarea formelor, București, Editura Nemira, 1997, p.100. Creativitate și progres tehnic 74 Dezvoltarea teoretică a termodinamicii s-a realizat pe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
poți însă deveni un vulvcan în plină activitate dacă ai impresia că cineva te jignește. Ai farmec, ai unor, ești inteligentă. Ești compatibilă cu: toate florile. Macul - născută în: 6,15,24. Ai o bună intuiție care te ajută să anticipezi anumite situații. Stai destul de prost cu chestiile practice. Partenerul tău trebuie să aibă toate caracteristicile unui făt-frumos. Esști compatibilă cu: trandafirul, papucul -doamnei. Orhideea - născută în:7,16,25. Ai un simț al datoriei dezvoltat. Puțin mai multă detașare nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a putea intra imediat în acțiunea următoare. Greșeli la execuția blocajului - executarea cu întârziere a blocajului; - executarea săriturii la blocaj prea devreme, căderea blocajului înainte de atac; - săritura la blocaj prea înalta și contactul cu mingea cu degetele nerăsfirate; - nu se anticipează direcția loviturii de atac a adversarului; - elanului se realizează cu brațele de jos sau din lateral. Formarea priceperii de a bloca necesită un volum mare de ore de pregătire și constituie „piatra de încercare” atât pentru sportivi cât și pentru
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
hemificatului drept, stâng sau a fiecărei secțiuni și volumul total al ficatului variază în mod considerabil între diferiți indivizi, în special după rezecții hepatice anterioare sau la pacienții cu obstrucții biliare sau portale, cantitatea de parenchim rezecată nu poate fi anticipată doar pe baza tipului de rezecție planificată. Ori de câte ori se planifică rezecția a două sau mai multe segmente Couinaud trebuie estimat, pe baza imaginilor CT, volumul hepatic restant. Dacă la un pacient cu ficat normal se consideră suficient un volum hepatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
între 1953-1975. A predat cursuri de Analiză matematică la Facultatea de Electrotehnica a I.P. Iași, dar și cursuri de Algebra abstractă la Facultatea de Matematică a Universității “Al.I. Cuza” din Iași. A condus catedră discret, cu tact și delicatețe. Anticipând și chiar fiind la curent cu perspectivele de dezvoltare a științei informaticii odată cu apariția calculatoarelor, a sugerat - dar fără a impune - membrilor tineri ai catedrei studierea problemelor legate de calculatoare. De asemenea, și-a încurajat colegii mai tineri să se
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
dedusă din simplul fapt că distribuitorul de foi publicitare este el însuși african; dar nu este decît o probabilitate. 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice Vorbirea este o activitate de cooperare și de aceea autorul unui text este obligat să anticipeze în mod constant tipul de competență de care dispune destinatarul său pentru a-l descifra. Cînd este vorba de un text imprimat pentru un număr mare de cititori, destinatarul, înainte de a fi un public empiric, adică un ansamblu de indivizi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este "Carter" și "Georgy" Adams?). Dacă cititorul nu deține asemenea informații, el poate totuși să se sprijine pe cunoașterea scenariului unui meci de baschet și să facă următorul raționament: dacă un jucător merge în sensul opus mingii, înseamnă că el anticipează o pasă; în consecință, putem presupune că Adams este "antibezul". În sfîrșit, dacă cititorul nostru nu stăpînește suficient jocul de baschet, poate eventual să revină înapoi, asupra paratextului (titlul articolului, în acest caz), care îi va permite să deducă faptul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în raport cu situația de enunțare (eu, aici, mîine etc.). Dat fiind că locutorul nu poate șterge ceea ce a spus deja și este purtat de dinamica propriei vorbiri, el recurge la modalizări care îi comentează vorbirea pentru a o corecta, pentru a anticipa reacțiile co-enunțiatorului etc.: "în sfîrșit, dacă putem spune asta", "sau mai degrabă...", "în toate sensurile cuvîntului", "iertați-mi expresia", "îmi veți spune că..." etc. Dinamica schimbului verbal determină producerea formulelor fatice care contribuie la menținerea contactului ("vezi", "bine", "ascultă" etc.
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vorba de un viitor adevărat, pentru că viitorul implică incertitudinea, se proiectează plecînd de la prezent; atunci cînd naratorul trebuie să arate că un fapt este posterior altuia, el recurge la un pseudo-viitor (pe care Benveniste îl numește prospectiv), în care enunțiatorul anticipă o înlănțuire ineluctabilă deja cunoscută ("Paul avea să reușească mult mai tîrziu."). Observăm că imperfectul (și mai mult ca perfectul) este comun celor două planuri, deictic și non-deictic. Această paradigmă este într-adevăr complementară atît perfectului compus, cît și perfectului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ghilimelele să fie corect descifrate este necesară o conivență minimă între enunțiator și cititor, conivență întărită de orice descifrare reușită. Enunțiatorul care utilizează ghilimelele, conștient sau nu, trebuie să-și construiască o anumită reprezentare a cititorilor săi pentru a le anticipa capacitățile de descifrare: el va plasa ghilimelele acolo unde presupune că cititorii se așteaptă să o facă (sau unde nu se așteaptă, dacă vrea să șocheze, să surprindă). În mod reciproc, cititorul trebuie să construiască o anumită reprezentare a universului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
1993 (b) Voi o veți înțelege. Doresc, prin această scrisoare, să vă vorbesc despre Franța. François Mitterand 56 "Scrisoare pentru toți francezii", 1988 În (a), pronumele "ea" este plasat înaintea substantivului propriu care ajută la interpretarea sa ("Sylvie Lecat"), îl anticipează; se spune că el îl cataforizează. În (b), pronumele "o" cataforizează toată fraza care urmează. În mod tradițional, se utilizează termenul de "antecedent", dar putem utiliza, de asemenea, și termenul de anaforizat, pentru a-l opune termenului anaforizant. În același
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
În (3), "urechea" este o parte din referentul termenului anaforizat "pisica". Două funcționări discursive distincte Dat fiind că discursul este prin natura sa liniar, catafora, spre deosebire de anaforă, îl constrînge pe co-enunțiator, într-o oarecare măsură, pentru că ea îl obligă să anticipeze urmarea enunțului sau să aștepte pasiv rezolvarea vidului astfel creat. Ca regulă generală, anafora și catafora nu sînt plasate în aceleași tipuri de discurs. Anafora joacă un rol privilegiat în narațiune, pentru a înlănțui acțiuni. Catafora este mai degrabă legată
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
anafora și catafora nu sînt plasate în aceleași tipuri de discurs. Anafora joacă un rol privilegiat în narațiune, pentru a înlănțui acțiuni. Catafora este mai degrabă legată de intervențiile enunțiatorului care își comentează propria vorbire: ("O mărturisesc: am greșit") sau anticipează ceea ce va spune ("un lucru este sigur: el a avut dreptate"). Avem aici un tip de enunțare caracteristică oralului, în care enunțiatorul încearcă să se protejeze în avans împotriva respingerii enunțării sale, încearcă să fie convingător: Așa cum am spus-o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care joacă un rol important în procesul de adaptare socială, comportare, muncă. În cadrul grupurilor de delicvenți minori și tineri se regăsesc un număr mare de persoane cu carențe în dezvoltarea lor psiho-intelectuală. Se pare că acest factor îi împiedică să anticipeze consecințele și implicațiile acțiunilor întreprinse. Statisticile relevă faptul că printre persoanele cu un coeficient de inteligență mai mic se numără mai mulți infractori decât printre persoanele mai inteligente. 4.1.4. Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant Criminologii au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]