11,066 matches
-
ultimul răcnet în materie de haine sexy la bărbați. Nu era vina lui că-l făceau să transpire așa de abundent. Și avea o slujbă așa de șic. —în afară de Jay McInerney mai cunoști și alți autori? l-am întrebat eu, aplecându-mă în față în speranța că era un tip care aprecia țâțele, fiindcă țâțele erau cea mai grozavă chestie pe care i-o puteam oferi. —îmmm, da, a răspuns el trăgându-și nasul, dar ferindu-și privirea. Cunosc o grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pentru că nici o secundă nu crezusem că era autentic. Și pierdusem atâta timp și depusesem atâta efort să-mi pun ciorapii cu portjartier pentru ca, în final, tot eu să mi-i scot? — Noapte bună, a zis Luke, după care s-a aplecat și m-a sărutat ușor pe gură. Buzele lui au întârziat pe ale mele suficient de mult ca să-mi dea senzația că acela era un moment sacru. După care s-a îndepărtat. Eram amețită și aeriană. —A, să nu uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
priceput și eu cam ce voia să spună. M-am tot perpelit până când, în sfârșit, s-a ridicat de pe scaun și m-a condus către cabinet. Când am trecut prin zona recepției, am fost surprinsă să-l văd pe Mike aplecat peste biroul recepționistei Efervescente. Oare Efervescenta era o madonă sau o curvă? m-am întrebat. O fată minunată ca tine? Mike gângurea ca un porumbel și-i făcea cu ochiul. Aș zice că bărbații roiesc în jurul tău. Curvă, cred. Hei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mare ar fi plecat de-acasă la șaisprezece ani și te-ar fi abandonat lui taică-tu, atunci aș fi zis că ți s-a făcut mult rău! Fața lui Misty era contorsionată din cauza emoțiilor copleșitoare, iar trupul i se aplecase atât de mult în față încât ajunsese pe marginea scaunului. Pistruii aproape că-i săreau de pe față. Misty își pierduse controlul: țipase. Dintr-odată, a realizat ce spusese, s-a oprit brusc, s-a înșurubat în scaun și a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
răcită ca să fac chestia asta. Apoi m-am urcat în pat, în așternuturile foarte răcoroase. Pentru o clipă, m-am simțit ca-n rai. Probabil c-am adormit, fiindcă următorul lucru de care-mi aduc aminte e că Luke stătea aplecat deasupra mea, ținând în mână două variante de lapte cu arome. —Ciocolată sau căpșuni? Am dat din cap, fără să scot nici un sunet. —Eram sigur, a zis Luke, plesnindu-se cu mâna peste frunte. Ar fi trebuit să iau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
părut o exprimare extrem de nefericită. —Jasmine. Mă duc s-o chem pe..., aici s-a oprit și-a chicotit într-un fel destul de straniu, dar atâta timp cât nu râdea de mine era în ordine, ... Jasmine. Gráinne s-a îndepărtat clătinându-se, aplecându-se periculos de mult în față din cauza pantofilor și a strigat: —Maura, Maura, clienta ta e gata. De cum am văzut-o pe Jasmine/ Maura, am recunoscut-o. Și asta nu numai fiindcă-mi tunsese vârfurile când fusesem acasă de Crăciun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
proteste. —Ce dra...! a sărit una dintre ele șocată. Dormeam! — Stinge lumina aia de căcat, mi-a ordonat cealaltă. Nu, am zis eu. Asta e camera mea și trebuie să-mi caut niște lucruri. —Curvă ce ești, a bolborosit Helen, aplecându-se peste marginea patului și începând să scotocească prin geantă. —Ești bine? a întrebat Anna. Părea surprinsă. — Da, am răspuns eu scurt. — Poftim, a zis Helen întinzându-i Annei o pereche de ochelari de soare. Puneți-i la ochi ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nas una dintre linii până la ultima granulă. Linia cea mai mare, am observat eu furioasă. Apoi a venit rândul meu. Inima stătea să-mi sară din piept, iar capul începuse deja să-mi plutească de bucuria așteptatei euforii. M-am aplecat deasupra liniei de cocaină. Mi s-a părut că trăiesc un moment mistic. Dar chiar când eram pe punctul să încep să inspir praful, am auzit vocea lui Josephine: „Te sinucideai cu droguri. La Cloisters ți s-a arătat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
asta voiam să fac? Ei, asta voiam să fac? M-am uitat la pudra de un alb inocent care fusese aranjată într-o liniuță tremurată în fața mea. Aproape că murisem din cauza ei. Oare merita să continuu? Merita? Da! M-am aplecat peste linia de cocaină, prietena mea cea mai bună, salvatoarea mea, protectoarea mea. Și am inhalat profund. 66tc "66" M-am trezit la spital. Doar că atunci când mi-am revenit nu știam că eram într-un spital. M-am zbătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mâna și să-l ating. Pe de-o parte, mi se părea că trecuse așa de mult timp de când nu-l mai văzusem. Iar pe de altă parte, nu mi s-ar fi părut deloc straniu dacă m-aș fi aplecat și l-aș fi luat de mână sau dacă el m-ar fi sărutat. Cel puțin, așa simțeam eu. Nu eram prea sigură că și el simțea același lucru. Luke a rămas tăcut, privindu-mă cu ostilitate. A trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
absolvisem de necesitatea de a mă demachia oficial. în cămin se întâmplau atât de puține evenimente care să poată fi catalogate ca drame, încât am ieșit repede afară ca să arunc o privire. Zgomotele păreau să vină de la parter. M-am aplecat peste balustradă și-am privit în hol unde se părea că avea loc o încăierare. Brad se lupta în forță cu o altă creatură. O creatură care, la o privire mai atentă, s-a dovedit a fi Luke. Mie aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care numai el putea să scape basma curată. Harry și-a așezat o mână, plin de afecțiune, pe umărul lui Bea, apoi a scos un fel de urlet scurt de lup către mine. — Atenție, bărbați ai New York-ului - s-a aplecat să mă pupe - Domnișoara Truman a ieșit, din nou, pe piață. Notă adițională: îl ador, ador, ador pe Harry. E una dintre cele mai neostentative, inteligente și haioase ființe din câte am cunoscut. E unul dintre acei bărbați care te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
nu am timp pentru căcaturile astea! Am de condus o companie de mai multe milioane de dolari, am o companie de dezvoltat, puteți voi, măi, cretinilor nenorociți să încercați să pricepeți chestia asta? Vivian se ridicase din scaun și se apleca peste masă. O venă de pe tâmpla stângă îi pulsa vizibil. Eu îmi simțeam bătăile inimii în gât. Se întâmpla. Deja... — Foarte bine, Vivian, a replicat Dawn calmă. O să continuăm noi de unde-am rămas. — Nici o problemă, a sărit și Graham, la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de o oră am stat pe telefon cu cei de la Resurse Umane și-am încercat să înțeleg de ce mama dracului trebuie să plătesc salarii mai mari din bugetul meu editorial, când ei sunt cei au fost cei care s-au aplecat, anul trecut, și s-au lăsat pălmuiți de nenorocitul ăla de sindicat. Vocea îi devenise din ce în ce mai sonoră, într-un crescendo turbat. Dar se pare că mă trag și pe mine după ei! Ca de obicei! Compania asta nenorocită mă stoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
un semn, dar pe mine m-a făcut să mă simt stânjenită. — Tot Gucci, s-a umflat ea în pene. — Îmmm, foarte drăguț! am zis eu, dând din cap. M-am gândit la subiectul noii mele cărți! a țipat ea, aplecându-se ca să-mi ofere două sărutări prin aer. Stai puțin, păpușă, să nu uit! Ți-am adus un mic ceva! Candace a băgat mâna în geantă și a scos o pereche de chiloți roșii, din dantelă, strânsă ghem, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
David se adâncise și el în lectură. — Intră, a strigat o voce din depărtare. Am deschis ușa masivă, am simțit un val de aer înghețat (Vivian își ținea clima biroului la temperaturi sub zero grade) și mi-am găsit șefa aplecată peste cinci sau șase reviste. Când m-am apropiat, am realizat că toate erau numere din Hustler. — Ce zici de fata asta pentru coperta de la Trage-mi-o? m-a întrebat ea. Trage-mi-o era un roman obscen, bazat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Nu-ți face griji. Hai să ne relaxăm și să ne bucurăm de restul serii, da? Am dat din cap, luând încă o gură de apă, în vreme ce Porsche-ul lui Randall fugea prin noaptea de iarnă, fără stele. Apoi m-am aplecat către el și l-am sărutat pe obraz, iar el a zâmbit. Era frumos, inteligent, un fiu bun... și un om iertător. Era bărbatul perfect. * * * Bea ne-a făcut cu mâna entuziasmată, încadrată de lumina caldă de pe verandă. Sincer o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și vrea să locuim împreună. — OK, sări afară înainte să-mă zgârie cineva mașina cu cheia, mi-a zis, într-un final. Randall, mai în glumă, mai în serios. L-am sărutat și am deschis portiera. — Te iubesc, am spus aplecându-mă, încă o dată, înăuntru. — și eu te iubesc. Intră înăuntru! mi-a zis el, arătându-mi un bețiv care stătea în josul străzii. — Cum o să fiu în stare să las în urmă toată splendoarea asta? am râs eu și am închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de la garderobă și am fugit către ușă. Abia am reușit să dau colțul și mi-am și vărsat prânzul. Asta era a doua oară în săptămâna aia. Ți-am spus s-o iei pe Lexington! a lătrat Vivian la șofer, aplecându-se către locurile din față ale Lincoln-ului de oraș. Asta ca să-i urle omului direct în nas. șoferul a virat repede, ca să-i urmeze instrucțiunile. Din cauza manevrei scurte, ne-a proiectat pe mine și pe Vivian într-un lateral al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Te-am obligat să muncești, la doar câteva minute după ce ai sosit. Ce mai gazde suntem și noi... Nu-ți cere scuze, Claire. Sunt fericit c-am putut să dau o mână de ajutor. Toți pentru unul. Luke s-a aplecat către mine și m-a sărutat ușor pe obraz. Eu am înghețat. Luke mirosea a muncă grea și a mosc. Bea se uita la noi din celălalt colț al camerei. Gândurile i se citeau pe chip. Sărut pe obraz. Gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
zâmbit mama. Îmi dădeam seama că mama ar fi vrut să spună mai multe, dar că-și ținea gura. Mi-a mai tăiat o bucată de plăcintă cu mere de casă - micul dejun special al zilei. — Apropo, a șoptit Bea, aplecându-se către noi, ar putea oare să fie și mai îndrăgostit de tine decât e deja? — Cine? La cine te referi, Bea? — La Căpitanul Stubing de pe Corabia Iubirii, Claire. Mă refer la Luke! De ce nu mi-ai spus niciodată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
încă mi se părea ireal - încă mi-l aminteam în tricoul lui de rugby, întinzându-mi paharul de bere Pabst Blue Ribbon. — și eu te iubesc, am zis. — șofer, vrei, te rog, să treci pe 1010 CÂȘTIGURI? a spus el, aplecându-se spre în față. Vreau să aud cum s-a închis bursa. Apropo, Claire, mergem cu noul avion al lui tata: Citation 10. E foarte încântat de el. A stat șase luni pe lista de așteptare, dar acum e unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
frică. Un taxi a oprit, pentru ca pasagerul să se dea jos, iar eu am fost recunoscătoare, fiindcă mașina noastră a fost prinsă în spate. — Eu... eu..., m-am bâlbâit, neștiind ce să spun în continuare. Mama și Bea s-au aplecat spre în față, așteptându-mi cuvintele, pline de speranță. Eu am luat un gât de șampanie. — Ce e, Claire? m-a întrebat mama cu blândețe. E totul în regulă? Pentru că, draga mea, dacă nu e totul în regulă, acum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
că asta e decizia corectă. și chiar eram convinsă. Finalmente - după un an de confuzie, de dubii, de bănuieli din ce în ce mai pronunțate - știam din nou cine eram și știam ce trebuia să fac. Randall a clătinat încet din cap. S-a aplecat și m-a sărutat pe obrazul care acum era, din nou, scăldat de lacrimi - și chiar atunci ușa s-a dat de perete, iar Lucille a dat buzna înăuntru ca o furtună. — Care e decizia corectă? a cerut ea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
fi preferat să nu facă asta - dar apoi s-a scuturat de starea de disconfort, s-a dus către microfon și l-a luat din mâna lui Vivian. Ea și-a pus palma pe brațul lui, bătând din gene și aplecându-se ca să-i aplice un sărut dublu, languros. — Mulțumesc, Vivian. Apreciez foarte tare că ați venit cu toții aici, în seara asta. A urmat o explozie de aplauze furtunoase, iar mie mi s-a umplut inima de mândrie. — Există o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]