17,527 matches
-
opozi?ia dintre arhitect ?i inginer. �ntr-adev?r, �n partea dinspre pia??, ele evoc? �n acela?i timp un arc de triumf ?i un palat, cu holul salon de ceremonie ?i cu forum modern � desenate �n forme academice de un arhitect. �n partea dinspre calea ferat?, hala, metalic? ?i transarent?, este o oper? de strict? inginerie, celebr�nd �n func?iona-litatea să simpl? lumea mă?inii. La Paris, Gară de Est (1847-1852) este datorat? arhitectului F. A. Duquesney ?i inginerului P. Cabanel
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
desenate �n forme academice de un arhitect. �n partea dinspre calea ferat?, hala, metalic? ?i transarent?, este o oper? de strict? inginerie, celebr�nd �n func?iona-litatea să simpl? lumea mă?inii. La Paris, Gară de Est (1847-1852) este datorat? arhitectului F. A. Duquesney ?i inginerului P. Cabanel de Sermet. Dac? imensă hal? a g?rîi Saint-Pancras (Londra, 1863-1865) de Barlon ?i Ordish este totalmente mascat? de o construc?ie neogotic? de G. G. Scott (1868-1874; vezi pliantul, foto 22), dimpo-triv?, la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
totalmente mascat? de o construc?ie neogotic? de G. G. Scott (1868-1874; vezi pliantul, foto 22), dimpo-triv?, la triplă hal? a g?rîi de la Frankfurt pe Main (1881-1888) domin? fă?ada desenat? de H. Eggert. C�ț despre I. Hittorff, arhitect al G?rîi de Nord (Paris, 1861-1866), el g?se?te un frumos echilibru �ntre o fă?ad? neoclasic? monumental?, sobr?, ?i hala al c?rei desen i se datoreaz? �n parte. �n orice caz, g?rile, care marcheaz? puternic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lui Viollet-le-Duc. Cupola ?i stelajele metalice, imaginate de S. Smirke (1798-1877) pentru sala de lectur? �n form? de rotond? de la British Museum din Londra (1854-1857), denot? un demers apropiat de acest curent ra?ionalist. F?r? �ndoial?, E. Lheureux (1827-1898), arhitect al bibliotecii ?colii de Drept din Paris (1876-1878 ?i 1880-1898) ?i al colegiului Sainte-Barbe (Paris, 1881-1883), este cel care ajunge la stil �n modul cel mai des?v�r?it prin utilizarea metalului ?i a ceramicii pentru a face s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
construc?îi, cu o raz? de 1200�m, este prev?zut pentru 32�000 de locuitori; poate crea, �mpreun? cu altele asem?n?toare, o �n-l?n?uire mixt? oră?-sat legat? prin cale ferat?. Lechtworth (1904, R. Unwyn, arhitect) ?i Welwyn Garden City (1919), �n nordul Londrei, s�nt primele aplică?îi ale modelului urban ?i ale condi?iilor financiare prev?zute de Howard. �n cetatea-gr?din?, nu exist? efecte spectaculoase; arhitectură tradi?ional? (forme ?i materiale) asigur? confortul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Tassel (1893), hotelul Solvay (1895) � al c?ror spa?iu interior este o continuitate ritmic? ce integreaz? structura (par?ial metalic?), decorul, mobilierul, �ntr-o distribu?ie func?io-nal? fluid? gra?ie transparen?elor ?i traiectelor luminoase. Dar el este ?i arhitectul care a f?cut Maison du Peuple (1895), construc?ie remarcabil?, unde domin? metalul ?i sticlă, sco?�nd ce se putea mai bun dintr-o parcel? dificil? pentru un program complex. Aceast? realizare dovede?te angajamentul politic al lui Horta
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nc? ?i mai semnificativ?, casa Milă (Barcelona, 1906-1910), alt imobil de leg?tur? combin�nd o distribu?ie flexibil? ?i complex?, cu fă?ade ?i acoperi?uri mim�nd �n multiple curbe o falez? ?i un peisaj fantastic. Aici, ego-ul arhitectului se revărs? �ntr-o m?sur? nemai�nt�lnit? p�n? atunci, fiind că un preludiu pentru anumite demersuri suprarealiste. Mai mult, aceast? oper? inaugureaz? o rela?ie inedit? �ntre arhitectur? ?i sculptur?; cl?direa este de-acum tratat? că o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
aplicat dup? procedeul st�lpi ?i grinzi, de inginerul francez F. Hennebique (1892), măi �nt�i la cl?dîrî industriale (filaturile Barrois, Lille, 1896), contribuie la l?rgirea c�mpu-lui tehnologic al modernismului care se na?te. A. Perret (1874-1954), arhitect ?i antreprenor, folosind o osatur? de beton armat �ntr-o cl?dîre de �nchiriat pe strada Franklin, la Paris (1903), distribuie liber spa?iul de locuit ?i re�nno-ie?te ordonarea de la fă?ad?. �ncep�nd cu 1901, elve?ianul R.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ionala modernist? Doctrina arhitectural? ?i urbanistic? modernist? care se elaboreaz? �n Europa �n cursul anilor �20 este progresist?. Ea prive?te teme artistice, aspecte tehnice, orient?ri estetice, dar aceste precepte trebuie puse �n practic? cu ?eluri sociale. �ntr-adev?r, arhitectul, urbanistul, inginerul care-?i exercit? profesiunea �n s�nul unei societ??i democratice au o responsabilitate deosebit? �n elaborarea am-bientului cet??enilor. Dezvoltarea tehnic? ?i economic? a societ??îi industriale se legitimeaz? prin progresul social, bun?starea mereu �n progres
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Luckhard particip? de asemenea la aceast? utopie expresionist?. �n acela?i timp, E. Mendelsohn (1887-1953) dezvolt? un limbaj de o plastic? sculptural? foarte fluid? �n turnul Einstein (Potsdam, 1920-1921; vezi pliantul, foto 24), veritabil manifest al expresionismului care, dup? acest arhitect, �este transformarea realit??îi, c?ci el sper? s? g?seasc? dincolo de ea o semnifică?ie care aduce libertatea, fericirea ?i pacea�. 4. Habitatul social din perioada interbelic? �n marile ??ri ale Europei, la �nceputul secolului al XX-lea, locuin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a ?inutului Hoek van Holland (1924) sau a satului muncitoresc Kiefhoek (1925), hoț?r�ț moderne, dar degajate, �n ceea ce este esen?ial, de limbajul plastic elementarist al revistei �Stijl�. �n paralel, J. M. Dudok (1884-1974) realizeaz?, �n calitate de arhitect al oră?ului Hilversum, cartiere populare echipate complet ?i monumentala Prim?rie (1924), �ntr-un stil tributar �n acela?i timp americanului F. L. Wright ?i spiritului de la Stijl. Social-democra?îi care s�nt �n fruntea mai multor metropole germane le
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
scurte implic? recursul la prefabricate, cu o posibil? interven?ie industrial?. Evident, prefabricarea nu implic? �n mod necesar industrializarea, c?ci se poate prefabrica artizanal. De la Crystal Palace (1851), industrializarea �n construc?îi este o tem? recurent?. �n 1918, un arhitect A. Granet, preconizeaz? taylori-zarea2 industriei construc?iilor. �n acela?i timp, Le Corbusier se g�nde?te c? este posibil s? se fabrice casele a?a cum se fabric? automobilele ?i concepe un prototip: casă Citro-han (1920); independent? fă?? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pe arhitec?i, ?i pe istorici. De fapt, ea ilustreaz? �n mod precis, asemeni operelor prezentate anterior, �ndoielile, dezbaterile ?i v�ntul de schimbare care �ncepe s? agite mediile arhitecturii. Aceast? oper? cu forme at�ț de marcate de ego-ul arhitectului este simptomatic? pentru o arhitectur? a c?rei volumetrie animat? de lumin? determin? o plastic? cvasi-sculptural?, pe care Le Corbusier o califica drept �modenatur?� �nc? din anii �20 ?i care �nso?e?te cu anumite curente ale arhitecturii moderne de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
bol?ile �n form? de membrane sub?iri (pia?a din Algesiras, 1933). Acest limbaj arhitectural dominat de efectele de struc-tur? ia av�nt la sf�r?ițul anilor �50 o dat? cu relansarea economic?, deci a comenzilor ambi?ioase. Arhitectul Nervi produce atunci operele sale cele mai des?v�r?ițe: hala de expozi?ie, Torino, 1948-1949, micul palat al sporturilor, Romă, 1960 (vezi pliantul, foto 29). �ntre 1957 ?i 1959, inginerul N. Esquillan (1902-1989) permite construirea uneia dintre cele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
structuri �ntinse � versiuni moderne ale cortului milenar � pentru a acoperi vaste spa?îi publice, cu suprafe?e de-formate pe re?ele de cabluri, de o frumuse?e tulbur?toare (acoperi?ul dot?rilor parcului olimpic de la M�nchen, 1968-1972; arhitect: G. Behnisch). Oricare ar fi materialele utilizate, aceste construc?îi, roade ale unor tehnici elaborate la nivel �nalt, exhib? �ntr-o imagine, că s? zicem a?a, analitic?, �nc?peri ?i asambl?ri ale structurilor lor cu scopul de a exalta
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Schultz, care reiau, �n 1922, proiectul de imobil�vil? al lui Le�Corbusier (1922), au un demers mai formalist. �n domeniul caselor individuale, pozi?iile s�nt de o extrem? varietate, pe care o dovedesc, pe de o parte, casa arhitectului englez M. Hopkins (1935), �n structur? metalic? minimalist? ?i de o total? transparen?? c?tre gr?din? (Londra, 1976), ?i, pe de alt? parte, casele elve?ianului M. Botta (1943), cubice sau cilindrice. Masive, dar tra-versate de fisuri misterioase (casă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
intelectual? �n lucrarea lui L. Mumford, The City în History (1961) ?i �n dou? publică?îi din 1966: L�Architecture de la ville de A. Rossi ?i Complexity and Contradiction în Architecture a americanului R. Venturi. Expozi?ia �Arhitectură f?r? arhitect�, dedicat? arhitecturii vernaculare, prezentat? la Museum of Modern Art de la New York, �n 1965, de B. Rudofsky, joac?, f?r? �ndoial?, de asemeni un rol �n con?tientizarea pozi?iei antimoder-niste. Prin urmare, mi?carea postmodern? � care consider? modernismul că revolut
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Un astfel de demers �contextualist�, de-acum �ncolo atent la problemele ecologice, face ca oră?ul s? evolueze că for-m? deschis?, dar foarte structurat?. De altfel, operă?iuni punctuale precum Centrul Pompidou, Carr� d�art de la N�mes (1984-1992; arhitect Foster) sau Haashaus de la Viena (1985-1990) de H. Hollein afi?eaz? dorin?a comanditarilor ?i a arhitec?ilor de a construi formele cele mai contemporane �n inima cartierelor vechi, eventual fă??-n fă?? cu un monument istoric secular � catedrală din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Car�e de la N�mes. Concep?ia arhitectural? are �n acest caz aluzii subtile, �n afară oric?rui mimetism, la morfologia, la istoria monumentului sau a sitului. Afinit??i elective dintre ?eful lucr?rîi, privat? sau insti-tu?ional?, ?i un arhitect faimos favorizeaz? aceste opera-?îi delicate a c?ror reu?it? este profitabil? pentru ambele p?r?i. �n mod general, acest tip de leg?tur? dintre puterea politic? său economic? ?i creatori, pe care o cultivau alt?-dat? monarhi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de facto. �n Fran?a, politica prestigioas? a �marilor lucr?ri�, la Paris, dorit? de pre?edintele Mitterrand, inspir? progra-mele electorale ale multor ale?i comunali sau regionali, care �?i afirm? astfel, folosindu-se la nevoie de numele unui mare arhitect, puterile provenite din descentralizare (noul cartier Euralille de la Lille; concep?ia de ansamblu de R.�Koolhaas). Aceast? pasiune �pentru construc?ie�, �ncurajat? de Misiunea Interministerial? pentru Calitatea Construc?ii-lor publice, permite unor tineri arhitec?i s? se ia la �ntre-cere
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai pline de succes. Boxerul stângaci lovește cu directa sau cu croșeul la față mult mai repede și un stângaci la tenis de masă folosește topspin-ul mult mai surprinzător și mai rapid decât adversarul său dreptaci. Îndeosebi între ingineri, arhitecți sau artiști există mulți stângaci, fiind artiști creativi și talentați, ei joacă adesea și tenis de masă. Un stângaci clasic are un acut simț al mingii și pune la dispoziție imediat un puternic bloc prin backhand aproape în mod obligatoriu
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
În seamă, dar ridică și un mare semn de Întrebare. Teoretic metropola tinde să devină o reflexie perfectă a dorințelor omului, dar cum poate ajunge aici când materializarea arhitecturală a dorințelor este făcută de o mână restrânsă de indivizi, de arhitecți și urbaniști ale căror opere vor influența În moduri nebănuite inconștientul comunității, dar care nu răspund uneori decât parțial nevoilor psihologice ale individului. Propun, prin studiul hărților mentale ale spațiului public, să Încercăm să analizăm câteva posibile efecte ale volumului
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
acestor fenomene, creatorii riscă să fie reduși la condiția de spectatori ai procesului de transformare a conceptelor de locuire urbană, spațiu public urban, societate și psihologie urbane. „Prin urmare incoerența - aleatorul, mai precis - este structura de bază a carierelor tuturor arhitecților. [...] Arhitectura este, prin definiție, o aventură haotică.― (Koolhaas 1996: 210) În continuare vom analiza dacă studiul percepției afective poate fi o modalitate de apropiere a arhitecților și urbaniștilor de utilizatorii spațiului public. „Privilegierea imaginii Înseși este aceea care erodează forța
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
urbane. „Prin urmare incoerența - aleatorul, mai precis - este structura de bază a carierelor tuturor arhitecților. [...] Arhitectura este, prin definiție, o aventură haotică.― (Koolhaas 1996: 210) În continuare vom analiza dacă studiul percepției afective poate fi o modalitate de apropiere a arhitecților și urbaniștilor de utilizatorii spațiului public. „Privilegierea imaginii Înseși este aceea care erodează forța socială și politică a arhitecturii. Dar mai important, ea produce o potențială distanțare a arhitecților de utilizatorii clădirilor pe care le proiectează... ― (Leach 1999: 10) Deși
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
dacă studiul percepției afective poate fi o modalitate de apropiere a arhitecților și urbaniștilor de utilizatorii spațiului public. „Privilegierea imaginii Înseși este aceea care erodează forța socială și politică a arhitecturii. Dar mai important, ea produce o potențială distanțare a arhitecților de utilizatorii clădirilor pe care le proiectează... ― (Leach 1999: 10) Deși discursul din care este preluat acest citat nu privește direct subiectul acestei lucrări - legătura afectivă a utilizatorilor cu spațiul urban - poate totuși susține teza lucrării: o posibilă depărtare a
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]