6,376 matches
-
fost semnalate rămășițele unei așezări din epoca bronzului. Aceste resturi constau mai ales din ceramica specifică culturii Monteoru. Vasele sunt făcute dintr-o pastă cenușie amestecată cu cioburi pisate. Fragmentele de vase sunt în cea mai mare parte de culoare cenușie închisă. Motivele ornamentale constau din linii oblice sau orizontale, incizate pe corpul vasului; uneori inciziile sunt dispuse în benzi de două, trei linii formând ziz-zaguri, sau unghiuri așezate sub o linie, sau o bandă de linii orizontale ce marchează gâtul
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
perioada . La punctul „Strâmba” s-au identificat resturile unei așezări din latenul geto-dacic. S-au descoperit fragmentele ceramice de tradiție geto-dacică, care au culoare cărămizie, decorate cu brâu alb, lucrate de mână și o altă categorie de ceramică, de culoare cenușie, din pastă fină, lucrată la roată. La Viișoara de găsește o așezare din perioada geto-dacică, situată pe malul stâng al pârâului Văratic. Au putut fi observate fragmente de ceramică, râșnițe, urmele a trei bordeie. Tot aici s-au găsit monede
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
puțin în arealul intravilan, predomină solurile din clasa molisolurilor, pigmentate de soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării activităților agricole. Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor, cu tipul cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenușiu și brun-roșcat. Solurile intrazonale sunt: lăcoviștile, vertisolurile, solonețurile și solurile aluviale, dar suprafața ocupată de acestea este relativ mică. Analiza notelor de bonitate rezultate în urma studierii datelor analitice, indică o tendință generală de îmbunătățire a calității solurilor, dar și de
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului Nistorești. Depozitele de fliș, alcătuite din argile verzi, marne cenușii și gresii calcaroase verzui, se găsesc în partea de nord a localității, în special în cartierul Gura Beliei. Argilele acestea fac trecerea spre un pachet de marne compacte, calcaroase, roșii și verzi - marnele de Gura Beliei. Pe teritoriul orașului au
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu "Mactra" sp., nisipuri, siltite și argile roșcate, cu "Dosinia maeotica", nisipuri fine cenușii (cu "Dreissena rimestiensis", "Limnocardium" sp., nisipuri cu "Stylodacna orientalis" și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin specimene de "Viviparus bifarcinatus", "Dreissena polymorpha" etc. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen - 1,8-0,01 milioane de ani
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață mică ("Anas crecca"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gâscă de vară ("Anser anser"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf de pădure ("Asio otus"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), pescăruș albastru
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
acuta"), rață mică ("Anas crecca"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gâscă de vară ("Anser anser"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf de pădure ("Asio otus"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc pitic
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
munte ("Anthus spinoletta"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf de pădure ("Asio otus"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), rață roșie ("Aythya nyroca"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), nisipar ("Calidris alba"), fugaci
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
mic ("Calidris minuta"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), inăriță ("Carduelis flammea"), scatiu ("Carduelis spinus"), mugurar roșu ("Carpodacus erythrinus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), pescărița râzătoare ("Gelochelidon nilotica"), ciovlica roșiatică ("Glareola pratincola"), cocor
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
albă ("Ciconia ciconia"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), pescărița râzătoare ("Gelochelidon nilotica"), ciovlica roșiatică ("Glareola pratincola"), cocor ("Grus grus"), frunzărița galbenă ("Hippolais icterina"), frunzărița cenușie ("Hippolais pallida"), rândunica roșcată ("Hirundo daurica"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), vultur codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), grelușel pătat ("Locustella naevia"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș negricios ("Larus fuscus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Gallinago media"), rață cu cap alb ("Oxyura leucocephala"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu ciocul subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), resteluț pitic ("Porzana pusilla"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de câmp ("Podarcis taurica"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"). În
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Sunt înălțimi magnifice, unele identificate că locuri întărite (cetățui), destinate cândva observării și apărării străbunilor, ce locuiau pe poalele acestora. Similar altor localități, din Subcarpații interni, solul specific Runcului este cel brun de pădure, slab podzolit (nisipos), intercalat cu pământul cenușiu de munte. În general, solul majoritar - brun de pădure - s-a format pe calcare și conglomerate, sub acțiunea vegetației forestiere, depuse în straturi de-a lungul timpului. Prin sedimentari succesive s-au format mari cantități de humus și argilă, a
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
provincia central-europeană est carpatica, în circumscripția Carpaților Meridionali Cristalini. Din punct de vedere al vegetației, regiunea se încadrează în etajul gorunului, care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70% din suprafața regiunii, defrișările
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație . S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
o suprafață de 34 km² având ca vecini: Cu o fragmentare deluroasă depășește 450 m (dealul Cetatea 467 m), cu versanții văilor afectați de procese active erozionale și alunecăride straturi. Solurile comunei sunt argiloiluviale brune pedyolite, cernoyiomuri levigate podzolice și cenușii închise. Pe șesuri domină solurile aluviale și lăcoviștele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dagâța se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,15%), cu o
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
care este de 2-7 ori mai lung decât corpul. Osul penian prezent și mare. Numărul mamelelor variază între 8 și 10. Bulă timpanica este neîmpărțita în compartimente. Canidele sunt aproape întotdeauna animale teritoriale. Unele trăiesc singuratice, altele în hâite. Lupul cenușiu ("Caniș lupus"), lupul roșu ("Caniș rufus"), câinele roșu indian ("Cuon alpinus") și câinele sălbatic african ("Lycaon pictus") umblă în hâite alcătuite din grupe de familii, cu câte 30-60 de indivizi. Unele specii de canide vânează singure sau se grupează cu
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
mers la pas ori fug în trap neobosit și în galop, călcând numai pe degete sau parțial și pe talpă (adică sunt semidigitigrade). Cei mai buni alergători sunt coioții ("Caniș latrans"), putând atinge o viteză de 65 km/oră. Vulpile cenușii sau vulpile de copaci ("Urocyon") pot să se catare cu mare ușurință în arbori, obicei nemaiîntâlnit la alte canide, iar o femelă de câine al tufișurilor ("Speothos venaticus") ținută în captivitate a dovedit excelente aptitudini de a se scufunde și
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
mamifere și păsări, vii sau mai ales in descompunere, apoi cu oase, cu reptile, batracieni, pești, scoici, răci, insecte, miere de albine. Unele canide însă se hranesc și cu plante: fructe, muguri, mlădițe tinere, rădăcini, iarbă și mușchi, iar vulpile cenușii au anumite perioade din an în care sunt exclusiv vegetariene. Unele specii sunt foarte sângeroase. Sub aspect numeric, populațiile de canide ajung la aproximativ 1/10 din mărimea populațiilor care le servesc drept pradă; fluctuațiile în plus sau în minus
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
situat în partea centrală a encefalului, mai jos de lobii optici și cerebel. Regulează somnul, setea, foamea și hormonii. Diencefalul conține talamusul și hipotalamusul. Măduva spinării, ca la alte cordate, este formată din materie albă(fibre lungi myelinate) și materie cenușie (neuroni nemyelinați).Porțiunea dorsala a măduvii spinării 'trimite informație senzorială către creier, iar cea ventrala transporta informația motoare către efectori.Măduva spinării la păsări are unele diferențe de structură față de cea a altor cordate. Astfel, în regiunea cervicala se observă
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
hipotalamusul posterior, scoarța cerebrală, sistemul “centrencefalic”), participă și unele zone ale somnului în număr de cinci, diseminate în porțiunea anterioară a formațiunii reticulare a trunchiului cerebral, situate una la nivel bulbar, alta la nivel pontin și trei la nivelul nucleilor cenușii centrali. Se cunosc două tipuri comportamentale de somn: somnul lent (faza clasică a somnului) și somnul paradoxal. Somnul lent (somnul cu unde lente sau faza NREM-non-rapid eye movement) este caracterizat electroencefalografic prin unde lente de mare voltaj și sincrone cu
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
la fiecare 80-120 min, sunt regulate și durează 5-30 min, fiind ceva mai scurte în prima parte a nopții, cu tendință de mărire spre dimineață. Maturizarea mai precoce a structurilor cerebrale arhaice de care depinde somnul paradoxal (trunchiul cerebral, nucleii cenușii centrali, hipotalamusul, hipocampul și sistemul limbic) explică de ce la sugar faza paradoxală a somnului este predominantă, în timp ce la adulți și bătrâni durata ei scade. Somnul paradoxal este caracterizat electroencefalografic prin unde frecvente, (2-6 c/sec) cu voltaj redus și ocazional
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
creării unei subculturi a violenței și a bandelor de răufăcători. Dintre acestea, Robin Hood Gardens din Anglia este un exemplu notoriu ilustrativ al deviației sociale produse de clădiri brutaliste total nereușite. În plus, răceala coloanelor gri sub un cer nordic cenușiu îndeamnă la acte de vandalizare de tip graffiti. Designul brutalist al multor clădiri a fost adesea criticat ca fiind (foarte) neplăcut ochiului. Spre exemplu, ghidul Londrei numit "The Fodor's guide to London" menționează clădirea de birouri cunoscută ca 50
Brutalism () [Corola-website/Science/300188_a_301517]