7,252 matches
-
țină cald și "dincolo", la doi metri sub pământ... Picioarele mele bătrâne, deformate și bolnave, beneficiază acum la 74 de ani de căldura binefăcătoare de care nu m-am bucurat atunci când aveam stringentă nevoie de ea. Câtă dreptate are marele cronicar moldovean: Că nu sunt vremile sub om, ci bietul om sub vremuri..." (Miron Costin) Tizicul cuvânt de origine turcă era de fapt balegă de vacă în care mai introduceai pleavă ori paie și amestecai totul pentru a face aliajul mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Fă-ți timp și ocupă-te de problemă că-ți vei încălzi și Tu ciolanele alea bătrâne, pătrunse și măcinate de asprele geruri cosmice. Doamne, știu că va trebui să mă prezint înaintea Ta pentru " a da samă cum zice cronicarul de toate ale mele" cât timp am făcut aici inutil umbră pământului. Iar Tu, utilizând limbajul și tehnica unui adevărat păstor ce ești, în marea Ta milă, mă vei repartiza fie în partea dreaptă la oi -, adică nevinovat, fie în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
modă în București nu sunt altceva decât palide imitații, maimuțăreli hazlii ale marilor capitale ale lumii. De la Vodă Caragea și carâtele aduse cu greu de la Viana, nu s-a schimbat nimic. Mi-a sărit în ochi și vulgaritatea extremă a "cronicarilor" care scriu mici pastile pe colț de masă, parcă între două beri, pentru câțiva euro. Cel mai mult mi-a plăcut un articol al lui Răzvan Exarhu, un tip extrem de talentat, de altfel, dar care în încercarea sa de a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
femeie la romanul Să-l cunoști pe Amos Oz. Pentru că am vorbit de ambiguitate, există în povestea vieții dumneavoastră două lucruri care mi se par derutante, dacă nu chiar contradictorii. Primul: sunteți un scriitor de mare sensibilitate; nu sunteți un cronicar al vieții ac tive, dinamice și imprevizibile, ci un explorator de a dân curi. Cum a fost posibil ca un scriitor cu structura dum neavoastră contemplativă să trăiască treizeci de ani într-un kibbutz? Cu toată admirația mea pentru acti
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
o înaltă conștiință patriotică și profesională, etică și cetățenească, patriotică și umanistă. Nu se poate realiza transformarea societății fără însăși transformarea omului, a mentalității sale, fără formarea unui om de tip nou (la vremuri noi, oameni noi! - cum ar spune cronicarul).“ („Nobila datorie“, Manuscriptum, nr. 2, 1988) BĂLAJ T. „Cititorului japonez îi sunt prezentate în continuare ample extrase din documentele fundamentale pe care se întemeiază activitatea prezentă și de perspectivă a poporului nostru: rapoartele la Congresele al IX-lea și al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
comuniștilor și popor. Această legătură indisolubilă dintre cel mai bun fiu al poporului și poporul său se bazează pe o imensă și sfântă dragoste reciprocă, pentru că mai mult decât oricând de-a lungul istoriei sale «țara - cum ar fi zis cronicarul - iubește pre conducător și conducătorul iubește pre țară».“ (Tribuna, 1 februarie 1973) „Da, de-ar fi să fiu a doua oară și dacă cineva ne-ar întreba: Când, unde și, mai ales, ce-aș vrea să fiu?» Eu aș răspunde
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în hotărârile Congresului al XIII-lea și Conferinței Naționale a partidului.“ („Opera teoretică și practică a tovarășului Nicolae Ceaușescu - mobilizator program de acțiune revoluționară pentru întregul popor, pentru toți tinerii patriei“, România liberă, 23 mai 1988) „Niciodată până acum, cuvintele cronicarului n-au răsunat mai limpede și mai demn, mai înalt și mai convingător: «Biruit-au gândul! Acest adevăr a fost în mod magistral reafirmat în climatul de puternică efervescență patriotică și revoluționară în care, asemeni întregului nostru popor, și oamenii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
generații, crearea celor mai bune condiții de muncă și viață, educarea acesteia în spiritul principiilor comuniste, al tradițiilor revoluționare.“ („Glorioase tradiții de luptă, sub conducerea Partidului“, Era socialistă, mai 1987) NICULESCU Mihai „Martori la izvoarele acestui timp eroic, constructori și cronicari ai acestor decenii de împliniri deosebite, talentații creatori și interpreți cuprinși în Cântarea României configurează - prin fapta, talentul și visul lor - o adevărată constelație a valorilor pe acest străbun pământ al patriei. În aceste expresii ale frumosului, ale inventivității, în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a avut dintru început gândul unirii, sursele de care dispunem până acum nu spun nimic.... Intrarea domnului muntean în Transilvania a fost precedată de mari mișcări ale țăranilor români, încurajați de încrederea că au un domn din neamul lor, explică cronicarul maghiar Szamosközy. Exista, la nivelul conștiinței populare, percepția unității dintre românii dela nord și dela sud de Carpați - comunitate etnică și de destin istoric. Este acea realitate descrisă de un profesor din Amberg, Ioannis Bisselius: „provincialii transilvăneni țineau mai mult
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
peștii.“ scrie vistierul grec Stavrinos într-o poemă redactată în 1601. Aceste versuri sunt ale unui fidel și ale unui admirator, dar contemporanii și succesorii lui imediați nu au avut prețuire pentru performanța domnului muntean - întâia unire a românilor. Însuși cronicarul Miron Costin, care atât de mult a scris despre unitatea moldovenilor, muntenilor și transilvănenilor, se mărginește la următoarea observație, după ce relatează uciderea lui Mihai: „Și așea s-au plătitu lui Mihai Vodă slujbele ce au făcutu nemților“ Nici-un cuvânt despre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Încerc să mă bucur de fiecare carte pe care o citesc”, spunea cunoscutul romancier și eseist argentinian Jorge Luis Borges. Și câtă dreptate avea, dacă privim lucrurile din perspectiva acelora dintre semenii noștri care se (mai) încăpățânează să urmeze îndemnul cronicarului Miron Costin, cel pentru care „nu este alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă în toată viața omului decât cetitul cărților.” Mărturisesc faptul că am fost de-a dreptul fericit să mă număr printre cei care au avut parte
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mare fericire..." N-au trebuit decât două decenii de liniște, și încă de o liniște relativă pentru ca prințul acesta iubitor de frumos și de cultură și cu mare înclinație pentru fast și pompă în același timp (ceea ce a determinat pe cronicar să spuie că domnia lui "semăna mai mult a împărăție...") n-au trebuit decât două decenii, pentru ca el să schimbe cu desăvârșire fața acestui oraș, și în bună parte pe a țării. Am putea spune că sub domnia aceasta, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Ureche, Miron și Neculae Costin, mitropolitul Dosoftei, Neculce și Cantemireștii sunt atâtea figuri alese ale neamului întreg, ca Moldoveni, ei aparțin însă în deosebi Iașului. Ce a dat influența poloneză, se știe. Fără ea n-am fi avut nici pe cronicari nici slaba mișcare literară (datorită acestora și lui Dosoftei și lui Dimitrie Cantemir) nici uma-nizmul pe care-l reflectă mai ales cronicile nici timidele încercări de disciplină legislativă (cu introducerea pravilelor) nici tot începutul de redeșteptare, de înțelegere a vieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lui Shakespeare era de mult terminată, iar Descartes dăduse lumei civilizate celebrul său "Discours de la Methode") se poate vedea din următoarele puține lucruri. Miron Costin nu e un istoric, în senzul pe care-l dăm astăzi acestui cuvânt; e un cronicar. Principala menire a operei sale e de a înregistra faptele și evenimentele epocei a cărei istorie a urmărit-o. Nu-i putem pretinde, așadar, nici mai multă metodă și nici altă disciplină decât a crezut de cuviință și a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a răbda; dar încă în veci!". În fine ceea ce-l înalță și mai mult în stima și dragostea noastră e faptul că mult înainte ca ideea unităței noastre să fi devenit pentru toți românii un adevăr și o credință, marele cronicar a înțeles și a proclamat unitatea aceasta. Moldoveni, munteni, ardeleni, spunea el, "tot un neam și odată descălecați sunt". Rămas în nota timpului său, Neculce a putut spune în minunata sa cronică: "pentru țara muntenească să scrie muntenii; iar noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mitropolitul Petru Movilă și Cantemirești în Rusia, prin spătarul Neculai Milescu în toată Europa); dar mai ales pentru că s-a afirmat și în timp, de-a lungul secolilor următori, ca tradiție, ca bună tradiție culturală. Tradiția aceasta, bazată pe opera cronicarilor și a vechilor cărturari și reflectată în conștiința și sentimentul generațiilor de mai târziu, explică în mare parte, nu numai cursul pe care l-a urmat mișcarea culturală din Moldova în secolul al XIX-lea dar și caracterele particulare care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe care-l datoram celor care-mi respectaseră opiniunea și independența, căci nimeni nu mi le ceruse. Evocând luminosul epizod din domnia lui Mircea, pentru a-l opune, prin contrast, timpurilor de față, Eminescu exclamă: "De-așa vremi ne-nvredniciră cronicarii și rapsozii..." Evocând la rândul meu, cu lucrurile pe care le-am povestit, moravurile și libertățile de acum câteva decenii, am impresia că distanța care ne separă de ele e mai mare decât cea dintre prezent și epoca lui Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
prezintă admirabilele brâie cu motive orientale ce decorează clădirea. Grilajul de fer, care înconjoară biserica și din care fotografia prezintă un fragment, merită și el atențiunea noastră, pentru buna alegere a motivelor sale și minuțioasa lor execuție. Pag. 119. Statuia cronicarului Miron Costin, opera artistului polon Vladislav Hegel. Rădicată prin subscripție națională, din inițiativa istoricului V. A. Urechie, ea a fost inaugurată cam în anul 1890. Statuia e lucrată din bronz ca și basreliefurile de pe soclu, din care unul reprezintă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
aici la figuri expresive în cadrul unor peisaje cu un colorit bogat. În aceasta constă originalitatea lui Gustav Hlinka". Petru Galiș profesor și critic de artă „Registrul său pictural, cu deosebire peisajele și naturi moarte, au determinat bune aprecieri din partea cronicarilor de specialitate. În ceea ce privește contribuția la strălucirea artei naive caraș- severinene nu putem trece peste participările sale cu lucrări la saloanele internaționale de artă naivă de la București, Reșița, Pitești, Iași, Botoșani și peste premiul II (1985) și III (1986)...... Lucrările poartă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Adevărul literar și artistic până când acesta a fost desființat, în 2011. În prezent, scrie săptămânal în rubrica sa de analiză a fenomenului televizual, „Cultura pe sticlă“, pe care o ține în Dilema cu începere din 2003. Poziția ingrată a unui cronicar TV Acum zece ani, Magdalena Boiangiu îmi propunea să preiau eu rubrica de cronică TV din - pe atunci - Dilema. De la începuturile revistei, o ținuse un timp Bogdan Ghiu, pentru ca apoi, când el a renunțat, să scrie o perioadă scurtă în cadrul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
televizorul aruncat pe geam, ca în filmul The Wall, mă face să devin visător.) Unii îmi vorbesc despre supliciul la care ne supun televiziunile românești și despre salutarul refugiu pe carel găsesc oamenii inteligenți în History, Discovery sau Mezzo. Un cronicar TV nuși poate permite însă luxul să se delecteze numai cu lumea animalelor cu blană sau a muzicii bune. Tre buie să se scalde și alături de celelalte animale - epilate, siliconate și bipede - care compun fauna de la televiziunile noastre. „După ani
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
poate permite însă luxul să se delecteze numai cu lumea animalelor cu blană sau a muzicii bune. Tre buie să se scalde și alături de celelalte animale - epilate, siliconate și bipede - care compun fauna de la televiziunile noastre. „După ani buni de cronicar TV, televizorul a ajuns sămi producă o stare de ușoară greață. Poate chiar mai mult.“ - scria Alin Ionescu, cronicarul TV de la Cotidianul. Îl înțeleg perfect. Are simptomele unei intoxicații, pe care o resimt și eu pe pielea mea. Din păcate
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
să se scalde și alături de celelalte animale - epilate, siliconate și bipede - care compun fauna de la televiziunile noastre. „După ani buni de cronicar TV, televizorul a ajuns sămi producă o stare de ușoară greață. Poate chiar mai mult.“ - scria Alin Ionescu, cronicarul TV de la Cotidianul. Îl înțeleg perfect. Are simptomele unei intoxicații, pe care o resimt și eu pe pielea mea. Din păcate, televiziunea de la noi a devenit un mediu extrem de toxic, care penetrează orice costum de protecție al celui care vrea
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
la un test care-i expune la verdictele și idiosincraziile lor când nu, de-a dreptul, la inconsecvențele și amicițiile inerente...) Unul se leagă de fragilitatea canonului în cazul artei a șaptea : câți dintre criticii noștri (care nu sunt numai cronicari !) și-au bătut capul să discute în mod serios acest canon, în condițiile în care Cinemaul (românesc) rămâne Cenușăreasa artelor, cu o influență cvasinulă asupra paradigmei culturale blocate în triada regală Literatură-Muzică-Pictură ? în România, din motive mult prea numeroase pentru
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
e bine să lăsăm portița deschisă pentru factorul-surpriză ! Totul se întâmplă în orizontul nostru de așteptare pe care (mi)-l doresc cât mai vast. Există astăzi câteva cărți fundamentale despre cinema, pe care ar fi bine să le citească și cronicarii, și regizorii, și scenariștii noștri : LImage-temps și L Image-mouvement ale lui Deleuze (apărute la Editions de Minuit) sunt doar două (formează, de fapt, un diptic). în Occident, există studii care discută lumea în care trăim pornind de la imaginea oferită
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]