6,583 matches
-
Narco șoltuz armean. Istoricul sas Johann Troster scria pe la 1650 că „cealaltă țară românească” este Moldova, iar populația Moldovei este una și aceeași cu cea din Țara Românească. În 1699 un anonim scria în limba germană o lucrare numită Descriere curioasă a Moldovei și Valahiei, în care menționează că „mai înainte aceste țări erau o parte din vechea Dacie și se numeau împreună Valahia. Apoi țara s-a împărțit în două părți: partea cea mai întinsă s-a numit Moldova, iar
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de mult cu pîra încît, pînă la urmă, să te pîrăști pe tine însuți". Adevăr cumplit, desigur, pe care istoria mai veche sau mai recentă l-a (re)confirmat de atîtea ori cu asupra de măsură. Și, lucrul cel mai curios, un adevăr care va face parte (mai puțin îndemnul de la sfîrșit) și din alcătuirea canceroasă a unui regim totalitar. Un mecanism, însă, acesta din urmă, cu enorme posibilități de falsificare a comportamentului uman, cu crearea iluziei de compatibilitate cu spiritul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Se putea vorbi și aici de stilul Sorescu, e adevărat nu în felul ridicol descris cîndva de Gheorghe Grigurcu; cel ce a scris Ușor cu pianul pe scări se juca (era un fel de hîrjoană critică) cu opera, o întorcea curios (era să zic: cuvios) pe toate fețele, receptînd-o preponderent cu organele de simț (e un strat de exegeză impresionistă), demonta întregul bucată cu bucată, se întreba de soarta fiecăreia, schimba amuza(n)t locul pieselor, iar cînd textul era destrămat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
coincis cu perioada copilăriei noastre, a adolescenței sau a tinereții, ceea ce ne situează firesc pe un traseu al reconstituirii și resemnificării subiective a experienței trăite. Cartea lansează un set de întrebări de cercetare care invită la reflecție atât cititorul ocazional, curios să sondeze subiectul, cât și specialiștii preocupați de această arie tematică. Cercetările reunite în cuprinsul acestui volum extind orizontul cunoașterii asupra statutului femeii și a dinamicii relațiilor de gen, privite la intersecția condiționărilor istoriei de ieri, de astăzi și de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
OP2 = t2 (x/ c)2 (z/c)2 48 care reprezintă, nu distanța punctului P față de origine (ca în geometria euclidiană), ci timpul scurs pentru o particulă între evenimentele O și P49. După Penrose, structura acestei geometrii patrudimensionale "cu această curioasă mărime a "lungimii" liniilor de univers interpretată ca interval de timp măsurat (sau "scurs") de un ceas fizic exprimă esența relativității restrânse." (Penrose 2001: 215). Plecând de aici, ajungem la teoria relativității generale, combinând această geometrie minkowskiană a spațiu-timpului cu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mare naivitate să crezi că poți răspunde la marile întrebări filosofice pe cont propriu. Răceala metodică a filosofiei este premisa echilibrului. Kazantzakis este pe punctul de a-și pierde echilibrul tocmai pentru că îi lipsește rigoarea șii prisosește entuziasmul. El e curios și înzestrat cu înclinații intelectuale, vrea să cunoască temeiurile lumii, dar metodele sale sunt stângace. Descoperă însă o supapă care-l desface din blocajele exceselor. Atunci când te livrezi cu exces de zel unei direcții ce ulterior se dovedește falimentară, riști
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a refuznicului către dialog, chiar dacă dialogul va mai continua multă vreme de acum încolo pe direcții contradictorii: „Boaz i-a răspuns că nu vrea nimic de la viață, și cu atât mai puțin să fie inoportunat de tot felul de indivizi curioși să afle ce vrea el de la viață.”. Mediatorul adoptă iarăși poziția celui îndărătnic: „Dacă e așa, să fii sănătos, din partea mea n-au decât să te interneze într-o instituție de înapoiați mintal sau de irecuperabili, și gata. Am plecat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
odată cu vitalitatea. Între cei doi bărbați se restabilește pacea. Michel își propune chiar să se roage pentru însănătoșirea lui Alexander. Ba chiar și l-ar dori acasă la el, pentru a-l îngriji. Din acest moment, începe iarăși o foarte curioasă reconstrucție a triunghiului iubirii de data cu centrul la Ilana, așa cum scrie ea în ultima ei scrisoare: „Așa cum ai visat totdeauna: să te simți unit și cu el și cu mine . Să te unești prin mine cu el, și prin
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
altfel. În Mediaș a ales un antreprenor francez să-și mute firma nu pentru că muncitorii ar fi mai specializați ci pentru că ar fi mult mai mici costurile cu forța de muncă. Câțiva francezi, concediați în Franța au venit la Mediaș, curioși să înțeleagă cum se poate trăi cu 100 de euro pe lună. Prețurile nu erau cu nimic mai prejos ca în Franța. Colegii lor români i-au dus la casele lor de la țară, le-au arătat porcii, găinile, murăturile, conservele
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vreo valoare. Disponibilitate deci totală, dublată de un amoralism ingenuu și foarte caracteristic. Dar care poate duce, uneori, din păcate, departe. Chiar foarte departe... Constantin Noica, suntem siguri, a trecut și prin astfel de stări de spirit. Am fi chiar curioși să aflăm ce credea filozoful despre teza centrală a moralei existențialiste. O formulează Simone de Beauvoir: La drept vorbind, noi nu suntem niciodată constrânși la nici o conduită într-un sens sau altul și una din consecințele concrete ale moralei existențialiste
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literatura japoneză era total necunoscută Europei Evului mediu, nu se poate pretinde că această literatură a fost inexistentă. Problema ar merita să fie reluată sistematic deoarece privește în modul cel mai direct prezențele românești în străinătate. în sfârșit, este destul de curioasă atitudinea dar reacțiunea lui Ioan Petru Culianu este surprinzător de generalizată și la noi de a te înverșuna împotriva victimei (cultura română), a o denunța cu violență și de a nu spune nimic, sau prea puțin, despre sistemul care a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
eclectism, ci de încorporarea, pas cu pas și pe trepte superioare de sinteză, a tuturor achizițiilor anterioare. în felul acesta, până și istoria noastră culturală se poate insera, măcar în unele puncte, sintezei culturale globale a umanității. Poate părea destul de curioasă, dacă nu chiar bizară, într-un fel într-o cultură ca a noastră obsesia polemică anti-goetheană și, mai mult decât atât, o carte de tipul Despărțirea de Goethe de Constantin Noica (1976). Ca și cum Goethe și goetheanismul au constituit vreodată o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din "trei ființe""68. Dogma rupe raportul normal dintre cele două noțiuni în aplicarea lor numerică, le desolidarizează, fără să le altereze ca noțiuni abstracte, luate în sine. Așează între aceste noțiuni, atunci când sunt întrebuințate în acest caz, "un foarte curios paravan de izolare", postulând "o existență care ar putea să fie "una" ca "ființă", dar "trei" ca "persoană""69. Acest lucru devine, tocmai de aceea, imposibil de asimilat de către intelect și întruchipat de către intuiție. Prin această scindare a raportului logic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
excesivă și deficit al musculaturii striate ce apar la efort și se recuperează parțial sau total în repaus, sau sub acțiunea unor substanțe anticolinestera¬zice. Prima descriere amănunțită a afecțiunii o face Thomas Willis în 1672, semnalând o oboseală fluctuantă curioasă la unii pacienți, pe care a numit-o „paralysia spuria non habitualis” [17]. Herard, clinician francez la spitalul Lariboidiere din Paris a făcut o descriere convingătoare a cazului unei femei tinere cu miastenie sub denumirea „De la paralysie glosso-labiolaryngee”, în 1868
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
partajul punea mai multe probleme decât apăreau la prima vedere. În cazul nomazilor, ștergerea urmelor reprezenta tocmai garanția clandestinității, adică gestul prin care modul lor de a fi își rezerva privilegiul accesului la posibilități mai puțin licite, refuzându-l totodată curioșilor inoportuni. Noroiul le era complice, în măsura în care molfăia urmele până deveneau oarecare, dacă nu chiar complet ilizibile. Genezele tind să se înconjoare de mister și pudoare, căci ele desfac promiscuitatea mai originară a licitului cu ilicitul. Evident, atunci când devenirea se împiedică
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
atât de mare încât ele trebuie sustrase prometeic; doar dincolo de legile scrise există cele nescrise, ce nu pot refuza șansa unui nou început fără a flirta periculos cu ideea damnațiunii eterne și-a ei lipsă de măsură umană. Nu întâmplător, curioșii profesioniști veniți la această întâlnire promiteau, prin chiar curiozitatea lor, acces la resurse sociale deloc de lepădat. Cine avea să citească mai perspicace pe cine rămânea de văzut, însă era limpede că a se lăsa citiți într-o oarecare măsură
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
are nevoie de un țăruș: oricât de lung și flexibil ar fi priponul legat de el, mai devreme sau mai târziu cel priponit îi simte rigoarea centripetă și, neavând încotro, se lasă purtat în sensul impus de ea. Cel mai curios e însă că, indiferent de natura traumatică ori benefică a acestei inserții prin excelență marcante, omul se leagă de țăruș cu atât mai trainic cu cât îl ignoră mai profund. Ca și calul, fără să bage de seamă, el poate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să-l scuipe și să-l ocărască după rânduială. Dacă vreun clasicist al agresiunilor sexuale l-ar fi întrebat pe Rică la ce chinuia fata în halul ăla (admițând că deținătorul secretului nu i-ar fi pocit pe loc mutra curiosului) probabil că răspunsul ar fi fost deconcertant de frust: "ca s-o văd". S-o surprindă, adică, în lenjeria intimă a neputinței și deznădejdii, dacă nu cumva dincolo de ele, sub pielea lor falsă, de fard, cu mâna deja bâjbâind prin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe margini. Bineînțeles, spectacolul de binefacere erotică nu urma un scenariu prestabilit, ci evolua prin improvizații de tip rizomic, prelungindu-se impromptu în direcții aleatoare. Scăpat de urmăritori, Rică începu și el să se destindă și să exploreze cu mâini curioase făptura alunecătoare a salvatoarei sale, ce-i umplea palmele de virtuale reliefuri exotice numai spre a-l lăsa apoi cu ele goale, scursă printre degete înapoi, înspre largul ei de baștină. Ceva din ea era în permanență pe fugă, asemeni
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mic poate fi cel ce-i cuprinde măreția indiferent ca o cutie de insectar, privind-o fără ecrane protectoare cum dă spornic din picioare și fălci înăuntru-i? Pe scurt, în chestiunea Olandezului zburător, redevenise, ca în copilărie, mai mult curioasă decât angajată; în oceanul mondial de plictiseală, fantoma avea aerul unui vecin de palier. Mediatoare între el și lume s-ar fi dorit în continuare, dar nu neapărat un mediu de inoculare a lui cu ideologiile terapeutice mondene. Ieșind în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sinea lui, pipăind bănuitor brățara revenită. Era prea superstițios ca să persiste în respingerea a ceva ce-i solicita compania atât de tenace. Mai mult decât atât, devenise de multă vreme conștient de afinitatea sa specială cu metalele și de felul curios cum i se "lipeau" ele de mâini; în definitiv, un dar al tău tot al tău rămâne și când îți pricinuiește neajunsuri, conchise drumarul, iuțind pasul a om cu treburi ce n-așteaptă amânare. Prin Agde găsi de data asta
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
atunci, atmosferă agreabilă. Mă impresiona, În fiecare seară, platoul de brânzeturi, prezentat cu multă culoare. țin minte că am adus din România o sticlă dolofană de țuică de pere care avea o pară mare și galbenă În interior. toți erau curioși cum am introdus para acolo. Christian Guimelli, de la Aix, elaborase chiar o teorie după care sticla a fost decupată la fund, am introdus para și apoi „am lipit-o”. Alții credeau că para e de cauciuc și a fost băgată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
timpul Războiului de șapte ani (l 756-1763) si, mai tîrziu, din timpul revoluției americane și mai ales cele trei împărțiri ale Poloniei între Rusia, Prusia și Austria, ne redau imaginea acestei Europe în care cel mai puternic are întotdeauna dreptate. Curioasă perioadă este aceea a secolului al XVIII-lea european. Spiritul cosmopolit, care pare că face să triumfe rațiunea asupra întregului continent, se învecinează cu exprimarea brutală a intereselor naționale, care duce la împărțirea Poloniei. Rafinamentul curților princiare sau a sensibilității
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
timp � ai �nclina?iei spre crim? la diferitele categorii de populă?ie. Quetelet constat? c? anumite fapte se reproduc cu regularitate, independent de indivizii care le comit. Luat individual, fiecare om pare c? ac?ioneaz? liber; totu?i, printr-un curios paradox, (cu c�ț num?rul indivizilor este mai mare, cu at�ț voin?a individual? se ?terge ?i predomin? faptele generale ce depind de cauze �n virtutea c?rora societatea exist? ?i se p?streaz ?( (Correspondance math�matique, 1832
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a o transfigura, pe care nici n-o detestau �ntr-at�ț �nc�ț s? o disece analitic său s? se revolte contra ei. Discu?ia politic?, cu caracter ideologic, a fost pasionat? �n cursul anilor treizeci; ea a avut un curios caracter de �alienare�, ideologiile de import, comunist? ?i fascist?, nesuprapun�ndu-se exact peste realit??ile na?ionale�. (Aron, �n 43:5). Din toate aceste motive, cine examina profesia �n jurul anului 1930, �n contrast cu entuziasmul ce-i anima pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]