KorAP: Find »[drukola/base=dac & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...230 231 232 ...346 >

8,648 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

n jurul anului 1930, �n contrast cu entuziasmul ce-i anima pe tinerii sociologi �n jurul anului 1900 sau cu atmosfera de abunden?? ce putea fi resim?it? �n jurul lui 1920 � sociologia francez? d?dea impresia c? respir? anevoios, dac? nu pe aceea c? e epuizat? (Stoetzel �n [3:636]). Portretul lui Durkheim �n �c�ine de paz?� �[�] Dar Durkheim nu este numai un interlocutor �n dialog cu profesorii de la Sorbona; totul s-a petrecut că ?i cum fondatorul sociologiei

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
care marcheaz? totu?i o anumit? distan?are fă?? de paradigmă ini?ial? (Halbwachs, 1924, 1930), �nr?d?cin�nd sociologia �n cercetarea empiric? ?i, mai ales, interes�nd-o de realitatea social? contemporan?. Trec�nd dincolo de excluderea durkheimian?, de drept dac? nu de fapt, a psihologiei ?i economiei, Halbwachs a re�nnoit ?i aprofundat analiza faptelor, a �reprezent?rilor colective�, studiind condi?iile sociale ale memoriei colective ?i ale celei individuale (1925, 1941, 1950), ca ?i �morfologia social?�, desf??ur�nd

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
catedr? de sociologie din Germania, vor r?m�ne practic ignorate. La fel ca ?i Gumplowicz, Opperheimer �n stat un instrument f?urît de �nving?tori pentru a aservi pe �nvin?i, care poate disp?rea sub forma să autoritar? dac? marea proprietate funciar?, responsabil? de capitalism ?i de luptă claselor, este abolit? � ajung�ndu-se la un liberalism social inspirat de Proudhon (Oppenheimer, 1923-1933). Dac? ne-am fi �ntrebat, scria atunci R. Aron, la ce serve?te sociologia sistematic?, poate ar

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
nving?tori pentru a aservi pe �nvin?i, care poate disp?rea sub forma să autoritar? dac? marea proprietate funciar?, responsabil? de capitalism ?i de luptă claselor, este abolit? � ajung�ndu-se la un liberalism social inspirat de Proudhon (Oppenheimer, 1923-1933). Dac? ne-am fi �ntrebat, scria atunci R. Aron, la ce serve?te sociologia sistematic?, poate ar fi trebuit s? r?spundem: la nimic. Dac? dimpotriv? ne-am fi �ntrebat: ce v-a �nv??at ea? am fi r?spuns: s

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de luptă claselor, este abolit? � ajung�ndu-se la un liberalism social inspirat de Proudhon (Oppenheimer, 1923-1933). Dac? ne-am fi �ntrebat, scria atunci R. Aron, la ce serve?te sociologia sistematic?, poate ar fi trebuit s? r?spundem: la nimic. Dac? dimpotriv? ne-am fi �ntrebat: ce v-a �nv??at ea? am fi r?spuns: s? renun??m la formulele simple, precum constr�ngerea ori imită?ia, ?i s? �n?elegem mai bine formele infinit diversificate ale rela?iilor dintre

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ițe din combinarea m?surilor variate. Aceast? sociologie empiric? se �nrude?te mult cu psihologia social? de inspiră?ie behaviorist?, prin metoda să individualizant? ?i prin rolul atribuit �atitudinilor� (inferate din opiniile emise) �n explicarea comportamentelor. Pentru promotorii s?i (dac? nu pentru to?i utilizatorii s?i) un asemenea demers se vrea pragmatic. Fiind considerat singurul posibil ?i eficient, el nu respinge demersul teoretic, nu-l exclude, din principiu: �l ignor? pur ?i simplu. Adesea fecund, acest demers a contribuit

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
eaz? s�nt verificabile ?i adesea verificate, dar ei nu �ncearc? s? lege aceste fapte �ntre ele, sau s? explice de ce au ales s? fac? aceste observa?îi ?i nu altele. Decizia primului grup pare s? fie: Noi nu ?tim dac? ceea ce spunem este adev?raț, dar ?tim c? are un sens�. Deviza empirismului radical este: Noi nu ?tim dac? ceea ce spunem are un sens, dar ?tim c? este adev?raț�. ( Merton, 1965: 27) ��Sub egida acestei epidemii a cuantofreniei, fiecare

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
explice de ce au ales s? fac? aceste observa?îi ?i nu altele. Decizia primului grup pare s? fie: Noi nu ?tim dac? ceea ce spunem este adev?raț, dar ?tim c? are un sens�. Deviza empirismului radical este: Noi nu ?tim dac? ceea ce spunem are un sens, dar ?tim c? este adev?raț�. ( Merton, 1965: 27) ��Sub egida acestei epidemii a cuantofreniei, fiecare devenea cercet?tor ?tiin?ific sau savant dac? lua c�teva foi de h�rtie, le umplea cu �ntreb

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
c? are un sens�. Deviza empirismului radical este: Noi nu ?tim dac? ceea ce spunem are un sens, dar ?tim c? este adev?raț�. ( Merton, 1965: 27) ��Sub egida acestei epidemii a cuantofreniei, fiecare devenea cercet?tor ?tiin?ific sau savant dac? lua c�teva foi de h�rtie, le umplea cu �ntreb?ri de orice soi, le trimitea la to?i coresponden?îi posibili, primea r?spunsuri, le clasifică �ntr-un fel sau altul, le scotea con?inutul cu ajutorul unei mă?ini

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
lucreze acum ?aizeci de ani. Noi nu mai avem a convinge acum despre importan?a influen?elor sociale. Nu mai c?ut?m s? construim sisteme doctrinare. Nu mai avem grijă de a ne izola de psihologic sau de organic. Dac? ameliorarea tehnicilor de cercetare r?m�ne un consemn permanent, �i l?s?m pe filosofi s? redacteze � �n sensul pe care ingeniosul Lalande l-a dat acestui cuv�nt � �principiile� metodei sociologice. �ntre Durkheim ?i noi s-a produs

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
contra orient?rîi esen?ialmente descriptive a lucr?rilor de dup? r?zboi ?i stimula?i de ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor de validitate pentru diferitele etape ale demersului lor. Dac? tehnicile de observare empiric? s�nt bine st?p�nite (gra?ie tradi?iilor leplaysiene ?i etnografice), apare necesar s? se controleze, �n amonte, operă?ionalizarea ipotezelor ?i, �n aval, validitatea rezultatelor. Asist?m astfel la o �ntoarcere natural? c

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
antiamerican ?i cu capacit??i euristice �ndoielnice] nu va fi paradigmă care spera s? devin? ?i nici nu va orienta efectiv demersurile teoretice ?i metodologice ale cercet?torilor care �i vor acorda mai mult? reveren?? dec�ț credit (Gurvitch, 1958-1960). Dac?, dup? lucr?rile lui Claude L�vi-Strauss asupra rudeniei (1949), etnologia ?i antropologia vor avea propria lor paradigm?, �n mediul sociologic propriu-zis, �structuralismul� suscit? o dezbatere filosofic? mai mult zadarnic? �n loc s? anime practici ?tiin?ifice efective. �ns?, f

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
nt?rirea propensiunii pragmatismului ?i explorarea posibilit??ilor de compromis �ntre for?ele sociale opuse�, ceea ce, pe termen lung, ar fi trebuit s? contribuie la apropierea sistemelor politice europene, judecate că autoritare ?i prea ierarhizate, de �idealul� american [64:58]. Dac? orient?rile (�n special metodologice) ale sociologiei americane se bucur? de un statut privilegiat �n jum?țațe de lume, concep?ia comunist? a ?tiin?elor sociale se impune �n cealalt? jum?țațe. Dar clivajul nu este total totu?i: pe

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
la emergen?a c?reia acest model a contribuit foarte mult. �n ajunul evenimentelor care, la sf�r?ițul anilor ?aizeci, vor traduce profundă criz? cultural? a lumii occidentale, dimensiunea teoretic? a acestui model este deja �n mare parte epuizat?. Dac? formulă de cercetare empirico-analitic? elaborat? la Columbia a dob�ndit o autonomie ce pare s? apere durabil disciplină de tulbur?ri, apelul la o abordare re�nnoit? a obiectivelor ?i a cadrelor de interpretare sociologic? a fost larg ?i peste

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
metodologic? a dus la neglijarea semnifică?iei ?i a substan?ei socialului. Totu?i, disciplina noastr? va fi judecat? �n ultim? instan?? prin capacitatea să real? de a elucida structurile sociale care �ncurajeaz? ?i condi?ioneaz? cursul vie?ilor noastre. Dac? noi neglij?m aceast? sarcin? major?, dac? noi d?m �napoi n fă?a sfid?rilor aduse acestor �ntreb?ri, ne tr?d?m voca?ia ?i degener?m �mpr??tiindu-ne �n secte rivale �n care cercet?torii vor ?ți

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i a substan?ei socialului. Totu?i, disciplina noastr? va fi judecat? �n ultim? instan?? prin capacitatea să real? de a elucida structurile sociale care �ncurajeaz? ?i condi?ioneaz? cursul vie?ilor noastre. Dac? noi neglij?m aceast? sarcin? major?, dac? noi d?m �napoi n fă?a sfid?rilor aduse acestor �ntreb?ri, ne tr?d?m voca?ia ?i degener?m �mpr??tiindu-ne �n secte rivale �n care cercet?torii vor ?ți din ce �n ce mai mult despre

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Labbens, 1978; Schnapper, 1981), de protestare (Adam ?i Reynaud, 1978; Durand, 1981) etc., �n timp ce reflexia teoretic? se diversific?, dar ea nu c�nt?re?te prea greu pe pia?a ?tiin?ific?, acolo unde se negociaz? finan??rile, dac? nu ?i pe pia?a intelectual? ?i editorial? unde se c�?tig? prestigiu social. Astfel, �n cursul anilor ?aptezeci � �deceniul c?r?ilor� [57:283] � sociologia va cunoa?te formidabilă favoare a unui public vizibil sedus de natură temelor abordate

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
rutinizat?, dar curtat? politic), calea de urmat pentru o sociologie explicativ? bine �ntemeiat? teoretic ?i empiric r?m�ne destul de str�mt? [47]. Moartea ?i �nvierea sociologiei actorului Anii ?aptezeci v?d tr?ind ?i murind �structuralo-marxismul� care a dominat, dac? nu �ntreaga sociologie francez?, cel pu?în expresia să monden?, ?i v?d n?sc�ndu-se orient?ri teoretice ce se vor afirmă pe deplin �n cursul deceniului um?tor. O dat? cu pr?bu?irea g�ndirii marxiste ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
produc?ie, ar cere �aparate� proprii cu care s? controleze reproducerea acestei domină?îi. �n lumea anglo-saxon? ?i �n America Latin?, acest cadru de g�ndire va continua s? beneficieze de o anumit? audien?? de-a lungul anilor optzeci. [36]. Dac? toate reintroduc explicit actorul �n analiz?, nu toate �i acord? acela?i loc. La o extremitate a acestui cvasicontinuum, la Pierre Bourdieu, actorul nu este dec�ț un �agent�; la cealalt?, la Raymond Boudon, el devine �atom� social; �ntre cei

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
prin postulate teoretice, concepte, metode ?i c�mpuri de investiga?ie originale. �n aceast? disciplin? a muncii de facto, care se na?te din diferen?a perspectivelor, din divergen?ele socio-filosofice, se simte �ns? ?i amprenta spiritului str?mo?ilor. Dac? posteritatea lui Durkheim este redus? la structuralismul �dinamizat� al lui Bourdieu, aceea a lui Marx se reg?se?te �n sociologia domină?iei a acestuia ?i, mai mult, �n sociologia conflictelor a lui Touraine. ?i �ntr-un caz ?i �n cel

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n sociologia conflictelor a lui Touraine. ?i �ntr-un caz ?i �n cel?lalt, Weber �?i pune de asemenea amprenta; că teoretician al legitim?rîi, �n primul caz, ca teoretician al orient?rilor culturale ale ac?iunii, �n al doilea caz. Dac? M. Crozier �i datoreaz? materialul conceptual al criticii sale la adresa birocra?iei, Boudon �l revendic? �n mod expres � at�ț pentru premisele individualiste pe care le-a decelat la acestă, pentru nominalismul s?u fundamental, c�ț ?i pentru demersul

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
asemenea pe Tarde antisociologistul, afl? �n Durkheim un practician timid al metodei comprehensive, recunoa?te lui Pareto intui?ia efectelor perverse ?i face dreptate formalismului lui Simmel. Nu traduc toate acestea marea deschidere a sociologiei franceze, chiar o reprezentare cumulativ?, dac? nu a istoriei disciplinei, cel pu?în a condi?iilor progresului s?u? F?r? a putea vorbi �ntotdeauna de adev?rate �?coli�, se poate afirma c? majoritatea lucr?rilor actuale se leag? mai mult sau mai pu?în direct

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
alte ??ri: cre?terea ?i segmentarea institu?ional?, diversificarea referin?elor teoretice, �rutinizarea� cercet?rilor aplicate. �n cursul ultimelor dou? decenii, destinul sociologiei, dup? imaginea societ??ilor occidentale, apare mult mai colectiv �mp?rt??it dec�ț �nainte. Totu?i, dac? crizele pe care le?au traversat s�nt comparabile, exprimarea lor este divers?. �n Marea Britanie, unde statutul sociologiei r?m�ne �nc? foarte controversat, cu toat? dezvoltarea institu?ional? de net?g?duit, au fost primite ?i exploatate toate expresiile

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de observa?ie ?i nu pronosticuri. Pe plan epistemologic, re?inem o voin?? general? de rupere a sociologiei de filosofia social?. Aceast? ruptur? este totu?i departe de a fi total? ?i, f?r? �ndoial?, nici nu poate fi total? dac? �l credem pe Weber care distingea caracterul ?tiin?ific posibil al unui demers de interpretare sau de explicare ?i caracterul inevitabil �ideologic� (sau, mai clar, socialmente orientat) al problematicii pe care o suscit? ?i care �i construie?te obiectul. Corelativ

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
c? ne putem a?tepta la emergen?a unor modele mai complexe ?i mai nuan?ațe dec�ț cele propuse p�n? acum [72]. La nivelul metodologiei tendin?ele observate chiar �mbrac? aspectul unor adev?rate progrese. Mai �nt�i, dac? distinc?ia dintre metodele calitative ?i cele cantitative r?m�ne, aceste dou? tipuri de procedur? tind s? se completeze reciproc �n cadrul lucr?rilor empirice propriu-zise. Apoi, metodele cantitative p?trund �n cercet?rile de nivel macrosociologic care le-

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]