6,423 matches
-
controlului, executarea acestora nu era suspendată la data controlului, însă fusese suspendată pe o perioadă anterioară controlului, respectiv de la 26 august 2013 până la 10 septembrie 2013 pentru concedii fără plată. În lipsa unui text legal care să incrimineze situația de fapt dedusă judecății, respectiv existența unui contract individual de muncă suspendat, ca și contravenție, se apreciază că aplicarea art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, republicat, nu poate fi extinsă la prezenta cauză. În plus, potrivit art. 49 alin. (3
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
La nivelul curților de apel Alba Iulia, Bacău, Craiova, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Timișoara și Târgu Mureș nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept invocată și nu au comunicat niciun punct de vedere cu privire la problema de drept dedusă judecății. 14. Curtea de Apel Brașov, în exprimarea unui punct de vedere teoretic, a apreciat că textul este clar și lipsit de orice echivoc, în sensul că, prin mențiunea "fără contract de muncă încheiat în condițiile art. 16 alin. (1
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
prevăzuți la art. 43 alin. (1) din ordonanță, se va face distinct, pe măsuri, conform formularului de solicitare de fonduri din anexele nr. 11a și 11 b. ... (8) Restituirea la bugetul de stat a sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată dedusă, conform art. 43 alin. (3) din ordonanță, se va face în termen de 3 zile lucrătoare de la data încasării acestora de către MADR de la beneficiari. (9) AFIR notifică beneficiarii prevăzuți la art. 43 alin. (3) din ordonanță cu privire la obligația de a
NORME METODOLOGICE din 31 august 2016 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275178_a_276507]
-
termen de 3 zile lucrătoare de la data încasării acestora de către MADR de la beneficiari. (9) AFIR notifică beneficiarii prevăzuți la art. 43 alin. (3) din ordonanță cu privire la obligația de a restitui la bugetul de stat sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată dedusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit anexei nr. 15. ... (10) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale transmite Ministerului Finanțelor Publice, în vederea aprobării, cererile pentru deschiderea de credite bugetare, la care anexează solicitările de fonduri conform modelelor prezentate în anexele
NORME METODOLOGICE din 31 august 2016 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275178_a_276507]
-
de natură să nesocotească prevederile art. 16 din Constituție. Interpretarea sistematică a prevederilor art. 1 alin. (3) și art. 16 din Constituție pune în evidență principiul integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, de la care, prin conținutul său normativ, textul dedus controlului se îndepărtează, nefiind justificată o nevoie socială reală și venind în contradicție cu regimul juridic aplicabil altor categorii socioprofesionale. 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la obiecția de neconstituționalitate. 17. În vederea
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
atributul exclusiv al instanței de judecată nu este de natură a afecta în vreun fel dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil, pentru că, potrivit art. 349 alin. (1) din Codul de procedură penală, "Instanța de judecată soluționează cauza dedusă judecății cu garantarea respectării drepturilor subiecților procesuali și asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii." 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
cenzurate, întrucât reprezintă expresia autonomiei normative și jurisdicționale exclusive a Camerei. În cazul revocării Președintelui Camerei Deputaților, potrivit art. 26 din Regulament, revocarea nu este condiționată de pierderea calității de membru al partidului respectiv. 31. Se mai arată că textele deduse controlului de constituționalitate răspund cerințelor privind claritatea, precizia și previzibilitatea normei juridice și, cu privire specială asupra art. 26 din Regulamentul Camerei Deputaților, se apreciază că acesta este clar, întrucât în conținutul acestuia nu se regăsesc pasaje echivoce sau soluții
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
ce decurge din raportul de serviciu stabilit între un funcționar public cu statut special și o unitate cu personalitate juridică subordonată acestei instituții. 7. Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății; or, în cazul în care reclamantul are calitatea de funcționar public în cadrul unității subordonate Ministerului Afacerilor Interne, calitate procesuală pasivă nu poate avea decât unitatea în cadrul căreia funcționează, fiind lipsit de relevanță că aceasta, în calitate de ordonator secundar/terțiar de
DECIZIE nr. 13 din 13 iunie 2016 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare ( Legea nr. 500/2002 ), ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 ), coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 ), şi ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul civil), vizând calitatea procesuală pasivă a acestui minister în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, raportat la calitatea sa de ordonator principal de credite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275479_a_276808]
-
bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, iar, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, ordonatorii terțiari de credite sunt cei care utilizează creditele astfel repartizate în bugetul propriu, în raportul juridic obligațional dedus judecății, calitate procesuală pasivă nu poate avea decât recurenta-pârâtă DGA." *3)
DECIZIE nr. 13 din 13 iunie 2016 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare ( Legea nr. 500/2002 ), ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 ), coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 ), şi ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul civil), vizând calitatea procesuală pasivă a acestui minister în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, raportat la calitatea sa de ordonator principal de credite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275479_a_276808]
-
Guvernului nr. 24/2008 , având o astfel de abordare, creează discriminări. 10. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, instanța arată că raportul juridic dedus judecății nu este unul de drept penal, astfel încât art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituție, iar Consiliul Național pentru Studierea
DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275106_a_276435]
-
9 Interpretarea legii (1) Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă și interpretarea ei oficială. (2) Norma interpretativă produce efecte numai pentru viitor. ... (3) Interpretarea legii de către instanță se face numai în scopul aplicării ei în cazul dedus judecății. ... Articolul 10 Interzicerea analogiei Legile care derogă de la o dispoziție generală, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege. Articolul 11 Respectarea ordinii publice și
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 **). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269019_a_270348]
-
de la data de 05 iunie 2007, precum și prin Sentința civilă nr. 472/D din 13 iunie 2008 a Tribunalului Bacău, calculate de la data de 19 septembrie 2007. 5. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele: Dreptul dedus judecății este prescriptibil într-un termen de 3 ani, conform art. 3 raportat la art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 , republicat. Totuși, conform art. 16 alin. 1 lit. a) din același act normativ, prescripția se întrerupe prin
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
calculate de la data de 5 iunie 2007, precum și prin Sentința civilă nr. 472/D din 13 iunie 2008 a Tribunalului Bacău, calculate de la data de 19 septembrie 2007. 19. Considerentele instanței au fost, în esență, următoarele: Este adevărat că dreptul dedus judecății este prescriptibil într-un termen de 3 ani, conform art. 3 raportat la art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 , republicat. Totuși, conform art. 16 alin. 1 lit. a) din același act normativ, prescripția se întrerupe prin
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
sensul respingerii acțiunii, în principal ca neîntemeiată și, în subsidiar, ca prescrisă. 21. Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, în cadrul soluționării apelului, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept dedusă judecății, dispunând, totodată, suspendarea cauzei până la pronunțarea soluției cu privire la dezlegarea în drept a problemelor sesizate, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă. VI. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 22. Prin Încheierea din data de
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
Soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată în apel depinde de lămurirea chestiunilor de drept, deoarece acestea au relevanță asupra soluționării excepției prescripției extinctive, excepție de fond. Prin admiterea acesteia, instanța este împiedicată să cerceteze, în fond, dreptul dedus judecății. Legea nu definește noțiunea de noutate și nici criteriile în baza cărora poate fi determinată, dar, în doctrină, s-a apreciat că sesizarea instanței supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
noțiunea de noutate și nici criteriile în baza cărora poate fi determinată, dar, în doctrină, s-a apreciat că sesizarea instanței supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost anterior dedusă judecății, adică în privința căreia instanța supremă nu a mai statuat printr-un recurs în interesul legii sau un recurs în casație. De asemenea, a fost exprimată opinia potrivit căreia noutatea se poate referi atât la o reglementare nou-intrată în vigoare
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost reglementat ca o secțiune a aceluiași capitol intitulat " Dispoziții privind asigurarea unei practici judiciare unitare". 25. Chestiunea de drept dedusă judecății prezintă caracter de noutate având în vedere că a devenit actuală, în special după pronunțarea Deciziei nr. 2 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate. 18. Curtea a mai constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară
DECIZIE nr. 730 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268983_a_270312]
-
loc în mod repetat, dar cu aceeași persoană. Sub aspectul admisibilității prezentei sesizări, magistrații curților de apel Bacău și Brașov au opinat că prin dezlegarea care ar trebui să o dea instanța supremă se tinde la rezolvarea conflictului de drept dedus judecății, astfel că cererea este inadmisibilă. Toate curțile de apel din țară au comunicat faptul că nu au fost identificate hotărâri judecătorești privind chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată. De asemenea, arată că Direcția legislație, studii, documentare
DECIZIE nr. 5 din 10 februarie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în baza art. 475 din Codul de procedură penală privind infracţiunea de proxenetism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269904_a_271233]
-
a prezenta argumente în acest sens, iar magistrații Curții de Apel Brașov au opinat în același sens, cu argumentarea că prin decizia în interpretare pe care ar trebui să o dea instanța supremă se tinde la rezolvarea conflictului de drept dedus judecății. Asupra chestiunii de drept ce se solicită a fi dezlegată, într-o opinie majoritară exprimată de Curtea de Apel București, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel Brașov, Curtea de
DECIZIE nr. 5 din 10 februarie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în baza art. 475 din Codul de procedură penală privind infracţiunea de proxenetism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269904_a_271233]
-
soluționarea sesizării Înalta Curte de Casație și Justiție să soluționeze, de fapt, fondul cauzei, statuând dacă fapta ce face obiectul acuzației penale este sau nu prevăzută de legea penală. S-ar ajunge astfel chiar la rezolvarea conflictului de drept penal dedus judecății. Drept urmare, întrebarea formulată nu vizează o reală problemă de drept, o chestiune de drept esențială, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și care să reclame o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către
DECIZIE nr. 5 din 10 februarie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în baza art. 475 din Codul de procedură penală privind infracţiunea de proxenetism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269904_a_271233]
-
observăm că în materia procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România persoanele interesate sunt obligate la parcurgerea unor proceduri administrative obligatorii*1). Astfel, apreciem că, în cauza dedusă controlului de constituționalitate, în analiza impactului dispoziției de lege criticate asupra caracterului rezonabil al judecării cauzelor trebuie avută în vedere și perioada administrativă pe care persoanele interesate au parcurs-o anterior sesizării instanței de judecată. În continuare, observăm că, în
DECIZIE nr. 833 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269966_a_271295]
-
încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat." Sub acest aspect, Curtea a constatat că, prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale. 18. În acest context, prin Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 902 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269960_a_271289]
-
și completările ulterioare, își exercită dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale în cadrul programelor operaționale au obligația să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată dedusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit prezentei ordonanțe de urgență, în condițiile stabilite prin normele metodologice." Art. 17^5 alin. (2): "(2) După efectuarea verificărilor cererii de plată, în cazul plăților indirecte, Autoritatea de management virează beneficiarului valoarea
METODOLOGIE din 1 martie 2016 privind transferul investiţiilor realizate din sursele de finanţare publice, în cadrul proiectelor de investiţii aprobate prin contractele de finanţare aferente Programului operaţional sectorial Mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269999_a_271328]
-
își exercită dreptul de deducere pentru acest TVA. În cazul în care beneficiarii își exercită dreptul de deducere a TVA aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanțate din POS Mediu, aceștia au obligația restituirii la bugetul de stat a contravalorii deduse. Transferul investițiilor din fonduri publice de la operator către UAT se poate realiza pe bază de proces-verbal de predare-primire, în situația în care taxa pe valoarea adăugată aferentă investițiilor nu a fost dedusă. II.2. Finanțare din surse proprii - finanțări private
METODOLOGIE din 1 martie 2016 privind transferul investiţiilor realizate din sursele de finanţare publice, în cadrul proiectelor de investiţii aprobate prin contractele de finanţare aferente Programului operaţional sectorial Mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269999_a_271328]