5,901 matches
-
tipul FDS. Acțiunile necesare în această situație sunt mult mai complexe, nu depind doar de comunitatea locală, iar obiectivele fixate sunt mult mai greu de atins și de măsurat. În acest caz, unul dintre cele mai explicite obiective îl constituie descentralizarea, un proces destul de controversat datorită cel puțin unei dualități în abordare: descentralizarea deciziei fără descentralizare și sprijin financiar sau descentralizare financiară fără descentralizarea deciziei. FDS nu vizează însă toate aspectele descentralizării, concentrându-se îndeosebi asupra construirii capacității comunității și a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
depind doar de comunitatea locală, iar obiectivele fixate sunt mult mai greu de atins și de măsurat. În acest caz, unul dintre cele mai explicite obiective îl constituie descentralizarea, un proces destul de controversat datorită cel puțin unei dualități în abordare: descentralizarea deciziei fără descentralizare și sprijin financiar sau descentralizare financiară fără descentralizarea deciziei. FDS nu vizează însă toate aspectele descentralizării, concentrându-se îndeosebi asupra construirii capacității comunității și a administrațiilor locale, a problemelor administrative și administrare financiară locală și luarea deciziilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunitatea locală, iar obiectivele fixate sunt mult mai greu de atins și de măsurat. În acest caz, unul dintre cele mai explicite obiective îl constituie descentralizarea, un proces destul de controversat datorită cel puțin unei dualități în abordare: descentralizarea deciziei fără descentralizare și sprijin financiar sau descentralizare financiară fără descentralizarea deciziei. FDS nu vizează însă toate aspectele descentralizării, concentrându-se îndeosebi asupra construirii capacității comunității și a administrațiilor locale, a problemelor administrative și administrare financiară locală și luarea deciziilor la nivel local
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt mult mai greu de atins și de măsurat. În acest caz, unul dintre cele mai explicite obiective îl constituie descentralizarea, un proces destul de controversat datorită cel puțin unei dualități în abordare: descentralizarea deciziei fără descentralizare și sprijin financiar sau descentralizare financiară fără descentralizarea deciziei. FDS nu vizează însă toate aspectele descentralizării, concentrându-se îndeosebi asupra construirii capacității comunității și a administrațiilor locale, a problemelor administrative și administrare financiară locală și luarea deciziilor la nivel local, încercând să reflecte cererea și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
greu de atins și de măsurat. În acest caz, unul dintre cele mai explicite obiective îl constituie descentralizarea, un proces destul de controversat datorită cel puțin unei dualități în abordare: descentralizarea deciziei fără descentralizare și sprijin financiar sau descentralizare financiară fără descentralizarea deciziei. FDS nu vizează însă toate aspectele descentralizării, concentrându-se îndeosebi asupra construirii capacității comunității și a administrațiilor locale, a problemelor administrative și administrare financiară locală și luarea deciziilor la nivel local, încercând să reflecte cererea și nevoile comunității (stimulând
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
caz, unul dintre cele mai explicite obiective îl constituie descentralizarea, un proces destul de controversat datorită cel puțin unei dualități în abordare: descentralizarea deciziei fără descentralizare și sprijin financiar sau descentralizare financiară fără descentralizarea deciziei. FDS nu vizează însă toate aspectele descentralizării, concentrându-se îndeosebi asupra construirii capacității comunității și a administrațiilor locale, a problemelor administrative și administrare financiară locală și luarea deciziilor la nivel local, încercând să reflecte cererea și nevoile comunității (stimulând participarea comunitară și construirea/consolidarea capitalului social). Rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
identificare a nevoilor locale și de utilizare eficientă a structurilor administrative locale, dar și în dezvoltarea unei serii de elemente necesare unei utilizări mai eficiente a serviciilor existente; dezvoltarea capitalului social și împuternicire (empowerment); sectorul public, prin: sprijinirea proceselor de descentralizare (construirea capacității locale, responsabilitate, transparență etc.); întărirea și profesionalizarea instituțiilor publice (formare profesională continuă, competiție, proceduri și standarde de calitate etc.); pregătirea și dezvoltarea unor programe și abordări inovatoare (activități de tipul cercetare-dezvoltare), în special cu referire la combaterea sărăciei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politici de investiții bazate pe exploatarea resurselor locale în primul rând și apoi pe atragerea unor resurse din exterior; întărirea legăturilor economice locale, dar și a celor cu exteriorul comunității (inclusiv piețe interne și externe de desfacere și aprovizionare); promovarea descentralizării și participarea autorităților locale în parteneriat cu alte organizații/grupuri comunitare la proiectele de dezvoltare locală; crearea unui mediu instituțional, administrativ, economic, politic și social favorabil asigurării unei înalte replicabilități a proiectelor comunitare de succes; întărirea capacității instituționale locale prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abilitarea comunității locale, la incluziunea socială a grupurilor defavorizate, la dezvoltarea capitalului social și a celui uman, precum și la crearea unor premise pentru dezvoltarea anumitor capacități economice locale care pot asigura o dezvoltare locală sustenabilă. Stimulate și de procesul de descentralizare, proiectele dezvoltate cu sprijinul fondurilor sociale sunt „însușite” de comunitate, determinând trecerea de la proiecte de combatere a sărăciei la proiecte de dezvoltare socială. Într-o amplă analiză a rolurilor fondurilor sociale și a posibilităților acestora de a îmbunătăți situația celor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
așa-numitul „efect de contagiune”). Promovarea unor politici și programe participative în dezvoltarea comunitară presupune nu doar implicarea beneficiarilor, ci și atragerea organismelor publice locale/regionale și naționale. Pornind de la aceste recomandări, putem adăuga că fondurile sociale trebuie să încurajeze descentralizarea și să contribuie la construirea și cimentarea parteneriatului comunitar (autorități locale, sectorul privat și comunitate). Pe baza unor astfel de inițiative și realizări, fondurile sociale, în parteneriat cu ceilalți actori sociali, pot aborda sărăcia comunitară de o manieră mai comprehensivă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dificultăți legate de blocaje privind implementarea lor eficientă în comunitate, a condus la numeroase paralelisme/suprapuneri ale programelor, lăsând multe alte nevoi neacoperite. Fragmentarea instituțională a fost dublată firesc de o dispersie a resurselor financiare destinate asistenței sociale. Procesul de descentralizare, absolut necesar, a fost realizat mai degrabă haotic, fără o pregătire strategică prealabilă, fără norme metodologice clare de implementare teritorială. De aceea, limitele sistemului actual de asistență socială nu provin numai din deficitul resurselor alocate/lipsa de fonduri pentru protecție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și un deficit de competență în ceea ce privește politica socială. Acest element al lipsei unei culturi organizaționale este principala cauză a neglijării severe a domeniului asistenței sociale care a caracterizat sistemul pe întreaga perioadă a anilor ’90; 4. Mix confuz de centralizare/descentralizare - descentralizarea ajutoarelor financiare și a serviciilor de asistență la nivel local a fost și este un obiectiv central al reformei sistemului de asistență socială. Este semnificativ fapul că în documentul de evaluare formulat de Comisia Europeană privind asumarea obligațiilor României
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un deficit de competență în ceea ce privește politica socială. Acest element al lipsei unei culturi organizaționale este principala cauză a neglijării severe a domeniului asistenței sociale care a caracterizat sistemul pe întreaga perioadă a anilor ’90; 4. Mix confuz de centralizare/descentralizare - descentralizarea ajutoarelor financiare și a serviciilor de asistență la nivel local a fost și este un obiectiv central al reformei sistemului de asistență socială. Este semnificativ fapul că în documentul de evaluare formulat de Comisia Europeană privind asumarea obligațiilor României ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încă neclară și fragmentată, iar structurile locale duc lipsă de personal de specialitate”. Sistemul de asistență socială era inițial accentuat centralizat, atât suportul financiar, cât și cel al serviciilor de asistență socială. În 1997 s-a declanșat un proces de descentralizare caracterizat însă mai degrabă prin confuzie, incompletitudine și incoerență: descentralizarea nu a fost completată și de un transfer financiar pentru comunitățile sărace pentru a reduce decalajele dintre comunitățile avantajate social și cele dezavantajate; descentralizarea, fără asigurarea unor specialiști și a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
personal de specialitate”. Sistemul de asistență socială era inițial accentuat centralizat, atât suportul financiar, cât și cel al serviciilor de asistență socială. În 1997 s-a declanșat un proces de descentralizare caracterizat însă mai degrabă prin confuzie, incompletitudine și incoerență: descentralizarea nu a fost completată și de un transfer financiar pentru comunitățile sărace pentru a reduce decalajele dintre comunitățile avantajate social și cele dezavantajate; descentralizarea, fără asigurarea unor specialiști și a surselor de finanțare corespunzătoare, a dus, în fapt, la neconcordanțe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a declanșat un proces de descentralizare caracterizat însă mai degrabă prin confuzie, incompletitudine și incoerență: descentralizarea nu a fost completată și de un transfer financiar pentru comunitățile sărace pentru a reduce decalajele dintre comunitățile avantajate social și cele dezavantajate; descentralizarea, fără asigurarea unor specialiști și a surselor de finanțare corespunzătoare, a dus, în fapt, la neconcordanțe masive între resursele financiare locale și noile responsabilități primite; descentralizarea a fost realizată haotic, cu pierderea capacităților de monitorizare/supervizare, control și evaluare; de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru comunitățile sărace pentru a reduce decalajele dintre comunitățile avantajate social și cele dezavantajate; descentralizarea, fără asigurarea unor specialiști și a surselor de finanțare corespunzătoare, a dus, în fapt, la neconcordanțe masive între resursele financiare locale și noile responsabilități primite; descentralizarea a fost realizată haotic, cu pierderea capacităților de monitorizare/supervizare, control și evaluare; de regulă, descentralizarea a fost realizată mai mult la nivel județean, nivelul local fiind mai degrabă ignorat. Până în 2001 s-a menținut accentuarea excesivă a instituțiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asigurarea unor specialiști și a surselor de finanțare corespunzătoare, a dus, în fapt, la neconcordanțe masive între resursele financiare locale și noile responsabilități primite; descentralizarea a fost realizată haotic, cu pierderea capacităților de monitorizare/supervizare, control și evaluare; de regulă, descentralizarea a fost realizată mai mult la nivel județean, nivelul local fiind mai degrabă ignorat. Până în 2001 s-a menținut accentuarea excesivă a instituțiilor și deficitul de servicii comunitare în asistență socială. În 1997 s-au înființat direcții județene de protecție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituții, ea a avut un efect pervers: accentuarea atenției acordate instituțiilor, iar procesul de dezinstituționalizare s-a realizat în forme cvasiinstituționale (sistemul de plasament familial). Nu s-a acordat nici o atenție dezvoltării unor servicii de asistență socială la nivel comunitar. Descentralizarea administrației publice a încurajat inițiativele locale, dar a avut și un efect negativ. Pe de o parte, ea a reprezentat justificarea lipsei interesului de a dezvolta o strategie coerentă de dezvoltare instituțională a sistemului de asistență socială, iar pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fără resurse, în special din mediul rural. În aceste zone, existența unui număr mare de potențiali beneficiari ai serviciilor sociale este dublată de subfinanțare, caracteristică a zonelor sărace afectate de grave probleme sociale. Sursa acestui paradox poate fi identificată în descentralizarea serviciilor spre județe fără o distribuție diferențiată a resurselor în funcție de gradul de dificultate a problemelor din zonele cu risc social crescut. Astfel, se creează dezechilibre în raportul cererea/ofertă de servicii. Dacă în legea administrației publice locale se spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și cu 30 % mai mari la CASAOPSNAJ față de veniturile medii per asigurat ale caselor județene (Vlădescu, 2004). Astfel, cheltuielile cu serviciile sanitare per asigurat au fost mai mari la casele paralele, ceea ce încalcă principiul echității față de asigurați, dar și al descentralizării și autonomiei (sistemele acestea fiind închise și puternic controlate de ministere). Pe de altă parte, case multiple înseamnă și cheltuieli administrative paralele. Chiar și în cazul Casei Naționale, așa cum arată raportul CNAS pe 2002, disparitățile financiare între regiuni pe cap
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din anii terminali ai ciclurilor școlare, din cauza modificărilor aduse examenelor de promovare și conținutului grilei de învățământ. De asemenea, în acest domeniu au avut loc transformări instituționale esențiale. Cu toate acestea, așa cum se afirmă și în rapoartele Comisiei, procesul de descentralizare a sistemului de învățământ se desfășoară într-un ritm încă mult prea lent, în condițiile în care în România sistemul educațional a fost unul dintre cele mai centralizate din Europa. Obiectivele privind educația din PNAinc Planul sectorial privind educația prevăzut
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și al stabilirii unor obiective, însă acestea sunt îngreunate, în principal, de subfinanțarea sistemului și de lipsa resurselor financiare necesare pentru implementarea lor în special în mediile defavorizate, de lipsa capacității administrative și de ritmul greoi în care are loc descentralizarea sistemului de învățământ. De asemenea, domeniile pe care le menționează rapoartele Comisiei din ultimii doi ani ca fiind încă insuficient dezvoltate țin de conținutul învățământului, de calitatea predării și, implicit, de programele de formare și instruire a cadrelor didactice, de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care țările mai puțin dezvoltate puteau avea acces pe calea programelor de Ajustare Structurală (PAS) a impus reducerea subvențiilor pentru alimente și energie, reducerea ocupării și a salariilor în sectorul public, promovarea programelor de suport social bazate pe testarea mijloacelor, descentralizarea și promovarea sectorului privat în administrarea politicii sociale și stabilizare economică prin controlul inflației și al deficitelor bugetare (UN, 2001; Townsend, 2002). Între efectele negative ale respectării condițiilor PAS se numără scăderea ocupării și deteriorarea salariilor, creșterea ocupării cu timp
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indicatorilor, formulat adesea ca un criteriu de selecție a indicatorilor în cadrul unui sistem de monitorizare, impune capacitatea de dezagregare a datelor pe criterii cât mai variate. Defalcarea datelor la nivel teritorial are o semnificație aparte în condițiile tendinței actuale de descentralizare a sistemului administrativ și deci a cerinței sporite, chiar la nivelul autorităților locale, de fundamentare pe date a deciziilor. O ilustrare a disparităților puternice la nivel teritorial o constituie raportul Obiectivele de dezvoltare ale mileniului la nivel subnațional în România
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]