6,156 matches
-
fi realistă, nu poate emoționa pe nimeni dacă nu izvorește spontan din adâncurile „eului”, ale acelui „eu originar de care mai vorbea cu cinci ani În urmă un profesor idealist de la catedra de estetică a „Univeristății Victor Babeș” (Liviu Rusu, Estetica poeziei lirice, Ed. Casa Școalelor, 1944). (Ă). În practică, Însă, munca de creație, această bizară și unilaterală „teorie” - care reprezintă o Încercare camuflată de reînviere a defunctului „trăirism” - duce la abateri grave de la principiile realismului socialist. Nu este greu de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
general toate locurile de muncă sunt tot atâtea locuri unde apare și se dezvoltă noua conștiință a omului nou, socialist. Literatura noastră nouă cuprinde numeroase opere Înfățișând procesul de formare și dezvoltare a omului Înaintat al epocii noastre. În concluzie, estetica marxist-leninistă ne Învață că În artă, generalul ajunge să comunice În mod convingător adevărul vieții, numai când se prezintă sub forma particularului, când Îndeplinește și condiția particularului, a specificului. (Ă). Se impune Însă o cercetare metodică a diferitelor forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a frontului literar. Căci, după 1948, a fost, cu adevărat, un larg front literar (În poezie, proză, dramaturgie, reportaj literar), care, spunând un categoric NU proletcultist Întregii experiențe literare anterioare, căuta să-și construiască o formulă viabilă, bazată pe o estetică ofensiv-ideologică (după deviza maiakovskiană „Marxismul - metodă de-a trage la țintă, folosește-o cu iscusință”), o literatură restrânsă tematic la actualitatea socialistă și la istoria „progresistă” (pre-comunism, ilegalitate). Direcțiile În sine puteau genera o literatură autentică dacă transfigurarea literară n-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui C.Dobrogeanu-Gherea care, Începând cu 1948, va sta la baza calapodului analitic r-s. Sistematic și până târziu (1963-66), direcția estetică maioresciană va fi criticată și eliminată din câmpul percepției și influenței. Obiectivele criticii literare r-s sunt subsumate esteticii (dogmei) marxist-leniniste și priorităților curente ale partidului comunist de guvernământ care, În strategia de transformare socialistă a economiei, educației, ideologiei și umanității (spre „omul nou”) și-a găsit În opera literară un fidel aliat. Aceste obiective au fost canalizate În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
române, atunci ce ne facem cu mulțimea de practicieni și teoreticieni ai RS? Căci nici Ion Vitner, S.Damian, Ov.S.Crohmălniceanu, Savin Bratu, Radu Popescu, Mihail Petroveanu, Paul Georgescu și alții mulți n-au construit (și n-au pledat pentru) estetica P. Dimpotrivă, au combătut-o În sute de pagini, iar În mii de pagini, profesând critica normativă și de serviciu, au impus și maturizat RS, Înrolând scriitorii Într-un „front larg și combativ” al „metodei metodelor”: realismul socialist. Deși RS
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un anume tehnicism, cantonându-se într-o cercetare limitativă a metricii și ritmicii, pentru a percepe astfel „arhitectura interioară” a creației eminesciene, lucrarea despre Lucian Blaga constituie una dintre cele mai profunde analize dedicate operei acestuia. Familiarizat deopotrivă cu filosofia și estetica literară, B. privește fiecare temă sau tipar utilizate de Lucian Blaga din perspectiva construcției de ansamblu a operei, în totalitatea și devenirea ei. Sunt identificate în special cuvintele și structurile recurente („a cânta”, „cântec”, „a zice”, „a fi”, „fire”, „ființă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
Proiectul și lucrările de execuție au fost realizate de arhitectul Filip Xenopol. Construcția, ce îmbină stilul Renaissance cu cel neoclasic, este dezvoltată pe un plan simetric cu regim de înălțime pe demisol, parter și etaj. Prin întreaga sa volumetrie și estetică, clădirea Palatului Administrativ este cea mai pregnantă prezență de arhitectură clasică din textura imagistică a Bacăului. Deși a rămas până în zilele noastre cel mai important reper arhitectonic al orașului, impozanta construcție înregistrează un bilanț al descrierilor literare extrem de sărăcăcios. Dintre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru palatul Luxemburg, gravuri de Jacques Callot, catapetesme de biserici, decor pentru viața cotidiană, construcții efemere ca pompele funebre sau arcul de triumf pentru intrările regale. În literatură, poemele lui Saint-Amant sau ale lui Théophile de Viau țin de aceeași estetică, la fel ca și tragi-comediile imitate după spanioli, operele à l'italienne, baletele de curte. Dar, mai mult decît arta sau literatura, ceea ce poate fi calificat drept baroc este un întreg plan al civilizației înseși a acestei prime părți a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în terase limitate de o balustradă. Grădinile sînt, ca și palatul sau capela, teatrul serbărilor profane și religioase care constituie principala ocupație a celor de la curte și în care muzica joacă un rol de prim plan. În ciuda unor rămășițe ale esteticii baroce în decorul efemer al serbărilor și în multe dintre elementele decorației interioarelor sau grădinilor, Versailles este cea mai mare manifestare de artă clasică. Totuși, această strălucitoare reușită nu trebuie să eclipseze marile construcții pariziene ale aceleiași epoci, piețele regale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
angajat de Mihail Sadoveanu, directorul Teatrului Național din Iași, ca artist stagiar. Își ia licență în filosofie și litere, termină și Conservatorul, la clasa lui Mihai Codreanu. Actor timp de patru decenii, este și titular al Catedrei de psihologie și estetică teatrală la Conservator (1921-1926), mai tarziu director al Teatrului Național ieșean (1937-1939) și secretar literar (1954-1960), decorat în 1957 cu Ordinul Muncii clasa a III-a. Se numără printre inițiatorii Societății Autorilor Dramatici Români. Începe să publice versuri, schițe literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
depozitare, scoatere din exploatare. Pe lângă acestea, produsele mai sunt individualizate de caracteristici referitoare la aspectele determinate de cultura și așteptările implicite ale consumatorului: stil, modernitate, linia exterioară, aspectul plăcut, eleganța culorilor, a nuanțelor, soluțiile grafice și cromatice, gradul de finisare, estetica produsului. Se adaugă la cele de mai sus caracteristicile de nepoluare a mediului, proprietățile ergonomice. În epoca modernă, produsele nu mai sunt rezultatul activității unui producător singular, patronul unui atelier, ci sunt realizate în procese industriale complexe, cu randament economic
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
referitoare la habilitate, serviceabilitate și mentenabilitate; * toleranțe admisibile și compararea acestora cu capabilitatea procesului; * criterii de acceptare / respingere a produsului; * necesități de depozitare, ''viața'' de raft, manipulare, ambalare, transport, scoatere din uz; * caracteristici referitoare la defectări minore; * specificații referitoare la estetică (aspectul suprafețelor, existența muchiilor etc.); * criterii privind impuritățile; * limitele referitoare la substanțele străine; * condiții referitoare la marcare, etichetare, avertizare, identificare, trasabilitate și instrucțiuni de utilizare. c) Elemente referitoare la specificațiile procesului și la condițiile de service: * productibilitatea proiectului, incluzând necesitățile
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
ale noastre, numai ale noastre și văzute prin propriii lor ochi, nu prin cărțile citite. Dar să intrăm mai în miezul lucrurilor, să ne apropiem mai mult de ceea ce poate fi o "dovadă" - pe cât se poate dovedi ceva în ținutul esteticii. Există o constatare, ajunsă banală de adevărată ce e, și anume că influența literaturii populare asupra celei culte a fost o cauză esențială de înviorare și de progres estetic a celei din urmă. Această influență însă s-a exercitat cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de nepriceperea unei poezii nu e vinovat întotdeauna poetul. Dealtmintrelea, noi suntem porniți să credem că de cele mai multe ori "obscuritatea" reală, numită și absconsitate, e voită, și prin urmare e o șarlatanie - un fapt care interesează mai mult etica decât estetica literară. ă"Viața romînească", 1922, nr. 11î INFLUENȚE STRĂINE ȘI REALITĂȚI NAȚIONALE Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noastră. Cum a arătat el, Coșbuc nu le-a spus "traduceri", sau "după cutare autor" din cauză că și-a încurcat manuscrisele. Și chiar de ar fi plagiate, aceasta ar fi cu totul altceva, o chestie de etică, și nu una de estetică. Unul din cei mai originali scriitori vechi, C. Negruzzi, n-a disprețuit plagiatul. * Înainte de 1900 se ridică spre suprafață literatura "decadentă" apărută pe la 1880 cu Macedonski; iar după 1900, apare literatura țărănistă. Ce poziție au aceste școli și curente față de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că ar fi o deosebire obiectivă între formă și fond, căci atunci am face o mare greșeală, am cădea în metafizică. Deosebirea între formă și fond e mai mult o deosebire logică, menită a ne ușura analiza în chestiile de estetică. Din punct de vedere obiectiv, ea nu există, căci o bucată literară, o poezie, de pildă, nu-i altceva decât exprimarea unei stări sufletești, iar o stare sufletească exprimată e un fenomen pe care îl putem descompune numai din punct
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a modelului o energie - uneori chiar o înflăcărare - aproape romantică. Cultul formei e păstrat, ca la Hérédia, Leconte de Lisle ori Macedonski în ultima sa perioadă de creație, lirismul însă nu mai poate să-și păstreze maxima obiectivare impusă de estetica parnasiană. Helada „academică” și „decorativă” e înlocuită prin Helada lui Nietzsche, a elanului „cutreierând dinamic ființele” și „ridicând extatic un cer platonician”. Distanțarea însăși lasă loc apropierii, până la limita contopirii contrariilor, altfel spus, până la sinteza, pe spirala spiritului, dintre teză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
directorului-proprietar se traduce prin concesii făcute senzaționalului și divertismentului nepretențios. Structura e destul de laxă: dacă fiecare număr prezintă un comentariu pe teme culturale de actualitate, în schimb cronicile (literare, dramatice, plastice, muzicale) nu au nici continuitate, nici substanță. Articole de estetică ori consacrate unor opere aparținând literaturii, artelor plastice și muzicii, îndeosebi străine, scriu frecvent profesorii Petru V. Gâdei și Matei Fotino (cu preferințe pentru literatura americană) și doctorul I. Duscian, ce iscălește uneori și Leandru, lor alăturându-li-se, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
O seamă de cuvinte” și „Ecouri”, cât și, doar în prima parte a anului 1926, dări de seamă asupra șezătorilor organizate de Societatea Scriitorilor Români, redactate mai ales de Perpessicius (care semnează și Pentapolin). Rezultatele sunt remarcabile și în domeniul esteticii, al științelor socioumane proxime, al istoriei literaturii și al celorlalte arte, în paginile revistei întâlnindu-se Mihail Dragomirescu (cu secvențe din Știința literaturii ori cu „dialoguri”), Tudor Vianu (Psihanaliza și morala), Lucian Blaga (Polivalența estetică a naturii, Weltliteratur și Daimonion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
cu secvențe din Știința literaturii ori cu „dialoguri”), Tudor Vianu (Psihanaliza și morala), Lucian Blaga (Polivalența estetică a naturii, Weltliteratur și Daimonion), Scarlat Struțeanu (Arta nouă, Clasicism și romantism, Hedonismul estetic, Este arta un joc?), F. Aderca (Mic tratat de estetică literară și o suită de interviuri care vor intra în Mărturia unei generații), N.N. Matheescu (Instinctul artistic, Conceptul estetic al lui Auguste Comte, Considerațiuni asupra catharsisului aristotelic, Despre mituri, De la Platon la Durkheim), Ramiro Ortiz (studii referitoare la capodoperele literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Alfred Alessandrescu. Se introduc rubrici noi, precum „Gazetăria literară” (inițial iscălind aici un Ariel), „Așa și așa” (N. Crevedia), „Cărți redate în extrase” (sunt propuse îndeosebi memorii, biografii ale unor celebrități etc.). Destul de sărac este compartimentul articolelor pe teme de estetică ori de istoria literaturii. Mai frecvent sunt prezenți Mihail Sebastian (ocupându-se de Jacques Rivière, Marcel Proust, Jean Law sau de volumul Evoluția poeziei lirice al lui E. Lovinescu, de I. L. Caragiale și Gh. Brăescu), Emil Gulian, C. Nestor. Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
literar și redactor responsabil până în 1944. Ceva mai înainte apăruse aici și Mircea Streinul, care furnizează recenzii la cărți germane, note, versuri, reportaje, nuvele și fragmente de roman. Ion Frunzetti e redactor în 1940, intrând în sumar cu articole de estetică, istorie a artei, cronici și eseuri, „note italiene”, sub care figurează pseudonimul Socrates, mai rar cu versuri. Au mai făcut cronică teatrală I. Constantinescu, Cicerone Theodorescu, I. Mincu-Lehliu, Adriana Nicoară și Al. Drăghici, cronică plastică Ion Zurăscu, Lucia Dem. Bălăcescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
a hârtiei; - respectarea etapelor de realizare în pregătirea și construirea unei figurine origami; - aprecierea unui produs în funcție de proiectul inițial; - realizarea figurinelor prin colaborare în cadrul unui grup; - demonstrarea de inițiativă în plasarea în spațiu a figurinelor realizate, respectând principii elementare de estetică. Aceste norme orientative constituie punct de pornire în formularea descriptorilor de performanță, necesari în stabilirea calificativelor. II.3.b. Criterii de evaluare a produselor realizate prin tehnica origami La nivelul activității didactice propriu-zise, a lecției, se impune stabilirea unor ținte
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
Ioan Alexandru ș.a. Comentarii teatrale dau Radu Beligan, N. Carandino, Aurel Baranga, Dinu Săraru, I. Cojar, Paul Everac, Dina Cocea, Ileana Colomieț. În prezentarea cărții străine, selecția realizată de Romul Munteanu a contribuit la receptarea unor importante lucrări de poetică, estetică și teorie literară, precum cele ale lui Michel Butor, H.-R. Jauss, Lucien Goldmann, Mikel Duffrenne, Jean Starobinski, Jean Rousset, a adus în atenție teoria poeziei ca montaj, poetica antiromanului, psihanaliza literară, structuralismul, texte de Eugen Ionescu, Salvador Dalí, Nathalie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
1971) și din Literatura noastră cea de toate zilele... (2001) dovedesc interesul precumpănitor al lui S. pentru actualitatea literară, înclinația spre definirea relației dintre o scriere și ansamblul operei, spre încadrarea în contextul unei problematici, cât și deschideri eseistice către estetică și orizonturi filosofice. Poziția criticului e definită explicit într-un Argument pentru un profil, din fruntea celei de-a doua cărți, unde și consecințele vor fi mai evidente: „critica literar-artistică trebuie să fie o critică marxistă”. Dar efectele acestei opțiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]