22,987 matches
-
9000000 de pacienți cu cancer, care au fost diagnosticați în perioada 2000-2007 și urmăriți până în decembrie 2008 [8,9]. Studiul EUROCARE-5 a inclus 29 de țări europene, dintre care 21 având registre de cancer cu acoperire națională, majoritatea din Uniunea Europeană (exceptând România), precum și Norvegia, Elveția și Islanda. Dintre cele 46 de localizări studiate, cancerul hepatic a înregistrat o supraviețuire relativă la 5 ani cu o valoare medie de 11,7%, datorită diagnosticării în stadii avansate și/sau datorită ineficienței tratamentului. Există
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92125_a_92620]
-
există suficiente dovezi directe, este logic să se considere că diabetul zaharat posttransplant renal poate produce aceleași complicații ca și la alte populații. De aceea, se recomandă depistarea sa precoce, prin măsurarea glicemiei și/sau a HbA1c la intervale trimestriale. Exceptând vârstnicii sau pacienții cu anumite comorbidități, la care riscul de hipoglicemie depășește beneficiul normoglicemiei, un control glicemic strict este recomandabil. Se folosesc mijloacele terapeutice obișnuite. Medicația imunosupresoare trebuie modificată (reducerea dozelor, înlocuirea unui agent cu altul), astfel încât să permită ameliorarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
în Symbolik (1832). Și totuși, după condamnarea lui Hermes (1775-1831)70 și a lui Günter (1783-1863), a continuat să persiste necesitatea de a răspunde afirmațiilor exegeților radicali și istoriografilor protestanți. Döllinger (1799-1890)71 proclama o libertate științifică totală din partea catolicilor(exceptând chestiunile în care dogma se afla la mijloc), dar avea de înfruntat o parte a ierarhiei și pe unii episcopi, precum cel de Mainz Ketteler, care urmărea să îndepărteze tinerii preoți de la studiile obligatorii din universitățile de stat, unde exista
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care ating pe oamenii rătăciți de către pasiuni tulburi în forme paroxistice, în care este privilegiată viața claustrată, cu schelete sale în dulap, sau mai degrabă cu moartele sale în cavou, au grile de lectură bine stabilite de către o familiară intertextualitate. Exceptând faptul că un cavou este totodată o închisoare dar și o pivniță cu praf de pușcă! Cu o fină ironie, Landolfi ne lasă să reflectăm la cât de explozive sunt profunzimile întunecate și cât de mult cavoul este imaginea însăși
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
excepție fiindcă, în general, este o gravă impolitețe să numim mai întâi femeia." (F.. Le Folcalvez, A. B. C. Du savoir-vivre, Nathan, 1967, p. 31). Un invitat în întârziere nu va fi așteptat mai mult de un sfert de oră (exceptând cazul invitatului principal). Dacă exactitudinea este politețea regilor, trebuie să spunem că ea este și cea a stăpânei casei". Omul de lume trebuie să-și anunțe întârzierea sau absența (dacă nu tacâmul lui este păstrat până când pierdem orice speranță a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
infecții bacteriene (Opisthorchis viverrini, Clonorchis sinensis, Schistosoma japonicum și Salmonella typhi), anomalii congenitale ale arborelui biliar (boala Caroli, fibroza hepatică congenitală, chistele coledociene), litiază biliară intrahepatică, adenoame și papilomatoze de ducte biliare, intervenții anterioare pe arborele biliar (anastomoze biliodigestive și exceptând sfincterotomiile endoscopice), ciroză hepatică de orice etiologie, infecții cronice cu virus hepatitic C sau B, expunere la xenobiotice sau carcinogeni chimici (thorotrast, produse din industria cauciucului, nitrosamine), obezitate, diabet zaharat, steatoză hepatică nonalcoolică, consum de alcool și fumat. În majoritatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
Incidența crește după vârsta de 45 de ani la ambele sexe, atingând cele mai mari valori la grupele de vârstă de 85 de ani și peste la bărbați (16,40/100000) și la grupa 80-84 la femei (15,75/100000). Exceptând grupele 40-44 și 80- 84 de ani, incidența este mai mare la sexul masculin. Evoluția incidenței cancerelor de TB în România este prezentată în tabelul 58 și figura 124. În perioada 1985-2006, raportul pe sexe F/M a scăzut de la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
de 9000000 de pacienți cu cancer, care au fost diagnosticați în perioada 2000-2007 și urmăriți până în decembrie 2008 [40,41]. Studiul a inclus 29 de țări europene, dintre care 21 având registre de cancer cu acoperire națională, majoritatea din Uniunea Europeană (exceptând România), precum și Norvegia, Elveția și Islanda. Dintre cele 46 de localizări studiate, cancerul de tract biliar a înregistrat o supraviețuire relativă la 5 ani cu o valoare medie între 14 și 17%, datorită diagnosticării în stadii avansate și/sau datorită
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
celular. Circulația limfatică preia restul de apă și de substanțe care din diverse motive nu au putut fi preluate de circulația venoasă și pe care le drenează apoi în sistemul venos (Bergan, Pascarella 2007). Prima descriere sistematică și aproape completă (exceptând valvele venoase și sistemul venelor perforante) a sistemului venos a fost făcută de André Vesale în De Humanis corporis fabrica (1543) (Friedman, 2005, Caggiati, Allegra, 2007). Vesale furnizează o descriere exactă a structurii peretelui venos cu împărțirea tunicii interne în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pentru problemele sociale din istoria națională”, ceea ce ar fi dus la lipsa unei istorii a claselor sociale, a țărănimii, a boierilor, a unei istorii economice a României, a evoluției financiare etc. Potrivit istoricului ieșean, cauza crizei istoriografice este aceea că, exceptându-l pe P. Constantinescu-Iași, istoricii români nu țin seama de schema evoluției istorice a Europei și că, neținând seama de ea, nu arată „ce trăsături sunt comune istoriei noastre naționale și celei universale”. Ei „neglijează completamente metoda comparativă și astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Conform datelor deținute de autoritățile române, în august 1944 erau identificați 32.000 de legionari, 1.926 dintre aceștia fiind dispăruți (858 fugiți în străinătate, iar 1.068 ascunși în țară), aproximativ 680 aflându-se în închisori. în orașele țării, exceptând capitala, erau 8.744 de legionari, dintre care 311 în închisori, 31 în lagăre, iar 153 dispăruți. Dacă imediat după 23 august 1944 s-a crezut că legionarii vor beneficia și ei de decretul regal de amnistie, speranțele lor aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
septembrie 1944, Grupul Etnic German a fost desființat la 7 octombrie 1944 (legea nr. 485). Inspectoratul General al Jandarmeriei internase până la 12 octombrie 1944 un număr de 334 de supuși germani, dintr-un total de 607 aflați în evidență, cei exceptați fiind bolnavi sau de altă origine etnică. în același timp, fuseseră arestați și expediați în lagărul de la Târgu Jiu 246 de cetățeni români de origine etnică germană, considerați „foști conducători și militanți principali” ai Grupului Etnic German. în acel moment
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
era dublat de slaba preocupare manifestată de puterile occidentale, îndeosebi SUA, față de această zonă - au concurat la întărirea poziției sovietice și exercitarea discreționară a puterii în România. Frica de comunizare nu putea decât să se amplifice, disperarea domina cercurile politice, exceptându-i pe comuniști, ca și ansamblul populației. Dispunem în momentul de față de informații numeroase care probează că starea de spirit a populației nu era favorabilă sovieticilor, în condițiile în care aceștia aveau un comportament care-i îngrozise pe locuitori: jafuri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îi unea îndeosebi profesarea unui naționalism de tip conservator, împănat cu achizițiile făcute de extrema dreaptă în anii ’20-’30. în timpul scurtei lor guvernări alături de Antonescu (septembrie 1940 - ianuarie 1941), legionarii nu reușiseră să-și apropie prea mulți ofițeri superiori, exceptându-l, se pare, pe generalul Coroamă, care în septembrie 1940 jucase un rol important în determinarea regelui Carol al II-lea să abdice. Campania din răsărit (1941-1944) a fost purtată de armata română sub lozinca „războiului contra bolșevismului”. Deși Antonescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care existau între statele Cominformului și Iugoslavia lui Tito. Alții erau întorși de Iugoslavia în Bulgaria, unde erau internați în alte lagăre. Cunosc cazuri unde cei arestați în Iugoslavia au reușit să scape vorbind doar franțuzește, pretinzând că erau francezi. Exceptând legionarii care fugiseră între 1941 și ’44 în Germania sau Spania..., din acele categorii de fugari făceau parte atunci, în 1947-48, mai ales fostele cadre politice ale României Mari, oameni maturi, căsătoriți. Pentru ei o fugă peste graniță se făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de doi ani sau mai puțin, în ciuda faptului că ordinul oficial interzicea acest lucru. în plus, etnicii germani considerați specialiști sau de neînlocuit în fabrici și uzine au fost de asemenea deportați, deși guvernul român cerea ca aceștia să fie exceptați. Chiar etnici maghiari și români au fost arestați și deportați. La sfârșitul lui decembrie 1944, mulți etnici germani erau conștienți că există posibilitatea de a fi deportați, dar nu știau unde. S-a instalat panica și mulți dintre ei s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Tot mai des, pacienții, aparținătorii, mass media, solicită informații iar medicul trebuie să comunice. Comunicarea informațiilor medicale trebuie circumstanțiată în funcție de persoana solicitantului, discursul se adaptează calitativ și cantitativ situației. Medicul trebuie să reziste întrebărilor speculative, să nu ofere presei date exceptate de la comunicare dar nici să refuze dreptul la informare. Uneori, medicul trebuie să concretizeze, poate paradoxal, dreptul pacientului de a nu fi informat cu privire la starea sănătății sale, dar și cel de a nu comunica presei date referitoare la sănătatea sa
MEDICUL DE URGENTA FATA ÎN FATA CU LEGISLATIA ROMÂNIEI. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irinel Rotariu, () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1077]
-
opri jocul; 14.2. „se repetă" este folosită în orice situație accidental apărută sau ne consemnată în regulament; 14.3. Dacă mingea este agățată în plasă și rămâne suspendată în ea sau după trecerea peste plasă rămâne agățată se repetă exceptând serviciul respectiv; 14.4. Dacă în timpul efectuării loviturii de serviciu atât jucătorul la serviciu cât și cel la primire comit greșeli în același timp, atunci se aplică „se repetă"; 14.5. Se folosește „se repetă" dacă jucătorul la serviciu va
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
nici o noutate În comparație cu un alt pogrom, planificat și pus În aplicare de către unități ale Armatei române la Dorohoi, XE "Dorohoi" cu un an Înainte, la Începutul lui iulie 1940. O comparație Între cele două planuri scoate În evidență faptul că, exceptând amploarea și colaborarea soldaților germani, modelul desfășurării unui pogrom Împotriva evreilor nu s-a schimbat. Deosebirea ține doar de amploarea masacrului, de ordinele explicite și de modul de colaborare a populației românești, În liniile generale, modelul fiind același. Aici ar
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În tot cazul au fost foarte mulți Împușcați”. Nu s-a făcut o anchetă și nici nu se impunea așa ceva, deoarece nu era ceva ieșit din tiparul pogromului planificat. Faptul nici măcar nu a fost consemnat În rapoartele În timp real, exceptând referirea chestorului Chirilovici XE "Chirilovici" la o așa-zisă Încercare a comuniștilor de a trage În soldații postați În jurul Chesturii, „spre a putea Înlesni fuga evreilor arestați”, și la riposta rapidă a germanilor, care „au rănit și omorât o parte
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Săbăoani" trăgându-l pe linia companiei sanitare”59. În ultimul moment, Înainte de pronunțarea sentinței În procesul criminalilor de la Iași, Gherasim XE "Gherasim, Spiru (locotenent-colonel)" (atunci locotenent-colonel) a confirmat că „trenul morții” a fost abandonat În stația Săbăoani XE "Săbăoani" , că, exceptând un vagon sau două, nu s-a distribuit apă evreilor, că trenul mai răspândea Încă la mare distanță miros de cadavre, că hotărârile cu privire la „trenul morții” au fost luate la nivelul șefului adjunct al Marelui Cartier General, și că singurul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
financiare pe care Banca Națională le considera importante. Chiar dacă instrucțiunile au avut menirea de a reglementa într-o oarecare măsură modalitatea organizării muncii de folos obștesc a evreilor, totuși acestea nu au putut preveni abuzurile, întrucât decizia privitoare la evreii exceptați de la prestarea muncii de folos obștesc revenea Marelui Stat Major, Comandamentelor Teritoriale, Cercurilor de Recrutare și unei comisii județene formată din delegați ai Camerei de Comerț, Ministerului Economiei Naționale și a Băncii Naționale 97, fapt ce a dus la comercializarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nota nr. 7108/B înaintată Armatei a 4-a de către Secția II-a Informații din Marele Cartier General, referitoare la dispoziția mareșalului Ion Antonescu de anulare a tuturor autorizațiilor eliberate de autoritățile germane, prin care evreii utilizați de aceștia erau exceptați de la prestarea muncii de folos obștesc, de la internare, etc. 124. 21 octombrie 1941. Nota nr. 5 înaintată Diviziei 10 Infanterie de către comandantul ghetoului Odessa, locotenentul Teodor Alectoride, privitoare la situația numerică a evreilor internați în ghetou la data de 21
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în lagărele de pe Bug. 160. 14 decembrie 1941. Nota nr. 12.085 înaintată mareșalului Ion Antonescu de subsecretarul de Stat din Ministerul Apărării Naționale, generalul de divizie Constantin Pantazi, referitoare la propunerea trecerii în cadrul disponibil al ofițerilor căsătoriți cu evreice, exceptând pe cei "cu mențiuni cu totul excepționale". 161. 23 decembrie 1941. Nota nr. 24.164 adresată de Armata a 3-a Brigăzii 9 Cavalerie, prin care se solicită cercetarea lagărelor și ghetourilor de evrei pentru a se constata dacă paza
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de la munca obligatorie. 300. 12 august 1942. Nota nr. 64.240 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Comandamentelor 1-7 Teritoriale, privind munca obligatorie prestată de evrei la curățatul străzilor, respectiv taxele ce trebuiesc achitate de către evreii exceptați de la această muncă. 301. 12 august 1942. Nota nr. 1223 înaintată de atașatul militar din Berlin Secției a II-a Informații din Marele Stat Major, referitoare la obligațiunile militare ale evreilor cetățeni români aflați în străinătate. 302. 14 august 1942
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]