6,056 matches
-
Evoluția casei poate fi determinată prin actele existente în Arhivele Statului: - la 23 martie 1883, proprietarul casei, Grigore Stănescu, solicita o autorizație pentru eliminarea prispei de la stradă, care iese din aliniere, înlocuirea învelitorii de olane cu una de tablă, modificarea fațadei și efectuarea unor reparații. - la 21 iunie 1896, Iuliana și Ecaterina Stănescu, moștenitoarele casei, cer permisiunea primarului de a dărâma și reface zidul de la stradă în vederea unei noi alinieri precum și refacerea zidului dinspre proprietatea vecină la nord. - 1775 - 1800 - construcție
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
permisiunea primarului de a dărâma și reface zidul de la stradă în vederea unei noi alinieri precum și refacerea zidului dinspre proprietatea vecină la nord. - 1775 - 1800 - construcție inițială (cu prispa pe trei laturi) - 1883 - modificarea alinierii prin eliminarea prispei de la stradă, modificarea fațadei, schimbarea învelitorii din olane cu una din tablă - 1896 - refacerea fațadei exterioare prin retragerea zidului de la stradă în vederea noii alinieri, modificându-se astfel și suprafața interioară a casei.
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
unei noi alinieri precum și refacerea zidului dinspre proprietatea vecină la nord. - 1775 - 1800 - construcție inițială (cu prispa pe trei laturi) - 1883 - modificarea alinierii prin eliminarea prispei de la stradă, modificarea fațadei, schimbarea învelitorii din olane cu una din tablă - 1896 - refacerea fațadei exterioare prin retragerea zidului de la stradă în vederea noii alinieri, modificându-se astfel și suprafața interioară a casei.
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
au înaintat consiliului un plan de dezvoltare pentru plajă Sint-Anna. Acesta prevedea, în primă fază, renovarea ștrandului și infrastructurii existente, iar într-o fază ulterioară extinderea și modernizarea propriu-zise. În 1970 a fost terminată renovarea ștrandului, a terasei și a fațadelor, adăugarea de toalete, dușuri și cabine de schimb. În 1972 a fost efectuată o extensie pentru montarea unui filtru nou. Planul propus de Renaat Braem prevedea și construcția unei cladiri pentru depozitarea hainelor vizitatorilor plajei, cu o capacitate de 1
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
fiind aduse materiale de construcții din Austria și Boemia. Apogeul splendorii castelului din Buda a fost atins în perioada Renașterii din secolul al XV-lea, atunci când regele maghiar Matia Corvin a îmbunătățit opera lui Sigismund de Luxemburg și a decorat fațadele exterioare și pereții interiori cu detalii renascentiste. Biserica Mátyás a fost renovată aproape în totalitate, păstrând o mare parte din trăsăturile sale gotice, dar evidențiindu-se în rândul operelor de arhitectură contemporane. Prin castel au trecut nenumărați muzicieni, scriitori, pictori
Castelul Buda () [Corola-website/Science/328454_a_329783]
-
Anglais din Nișă. A obținut cea de-a cincea stea în august 2009. El este unul dintre puținele stabilimente hoteliere ce au supraviețuit în activitate de la începutul secolului al XX-lea și unul dintre ultimele hoteluri independente din această clasă. Fațadele sale au un aspect neoclasic, cu o ornamentație opulenta cvasi-barocă. El figurează că și hotelurile Sacher din Viena, Ritz din Paris sau Astoria din Bruxelles printre locurile mitice ale industriei hoteliere de lux. Pe 13 iunie 2003, fațadele și acoperișurile
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
această clasă. Fațadele sale au un aspect neoclasic, cu o ornamentație opulenta cvasi-barocă. El figurează că și hotelurile Sacher din Viena, Ritz din Paris sau Astoria din Bruxelles printre locurile mitice ale industriei hoteliere de lux. Pe 13 iunie 2003, fațadele și acoperișurile ansamblului de clădiri, precum și salonul central denumit „salonul regal” cu acoperiș de sticlă, au fost înscrise în lista de inventar a monumentelor istorice. La 1 martie 2001, el a obținut distincția « Patrimoine du XXe siècle ». Fondatorul acestui hotel
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
pentru a deveni un etaj integral privat, cu lift direct dotat cu cele mai noi tehnologii, bar și spațiu de pranz. În celelalte etaje, cincizeci de băi au fost complet refăcute. Lucrările au dus, de asemenea, la renovarea bucătăriilor, curățarea fațadei vopsite în alb și refacerea în întregime a acoperișului de sticlă al salonului regal. Jeanne Augier, ce nu avea descendenți, a decis să doneze hotelul Negresco și averea sa personală fundației Mesnage-Augier-Negresco, al cărui statut a fost depus la prefectura
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
accepta câini și pisici, sau chiar animale mai exotice, cum ar fi un ghepard cu care a venit Salvador Dali. a atras atenția publică în iunie și iulie 2012, atunci când proprietăreasa să a înălțat drapelul Bretaniei ("Gwenn ha Du") pe fațada cu scopul de a onora regiunea să de origine și de a atrage atenția asupra proiectului unei case pentru persoanele în vârstă pe care ea dorete să-l realizeze la Broons pe Côtes-d'Armor. Reacțiile locuitorilor din Nișă au fost
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
să-l realizeze la Broons pe Côtes-d'Armor. Reacțiile locuitorilor din Nișă au fost numeroase, iar consilierul municipal delegat cu supravegherea patrimoniului istoric i-a oferit Jeannei Augier un drapel al orașului Nișă. Acum, acest drapel flutură, de asemenea, pe fațada. La 15 martie 2013, tribunalul comercial din Nișă a plasat sub administrare judiciară cele trei companii care administrează juridic complexul Negresco (afacerile hoteliere, imobiliare și comerciale) sub administrare judiciară, considerând că starea de sănătate a Jeannei Augier nu îi permite
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
000 de piloni din lemn, ea este construită din piatră de Istria și "marmorino" (cărămidă acoperită cu praf de marmură). În vârful frontonului se află o statuie a Fecioarei Maria, care domină biserică care a fost ridicată în cinstea ei. Fațadă este decorată cu sculpturi ale Sf. Gheorghe, Sf. Teodor Tiron, evangheliștilor, profeților, Iuditei cu capul lui Holofern. Biserică are o lungime de 70 m și o lățime de 47 m. Fațadă principala este bogat decorată cu statui ale celor patru
Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția () [Corola-website/Science/333431_a_334760]
-
domină biserică care a fost ridicată în cinstea ei. Fațadă este decorată cu sculpturi ale Sf. Gheorghe, Sf. Teodor Tiron, evangheliștilor, profeților, Iuditei cu capul lui Holofern. Biserică are o lungime de 70 m și o lățime de 47 m. Fațadă principala este bogat decorată cu statui ale celor patru evangheliști atribuite recent lui Tommaso Rues: În timp ce decorația exterioară și localizarea bisericii capturează privirile, designul interior este unul remarcabil. Biserică octogonala, având un interior clasic, urmează un model bizantin că și
Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția () [Corola-website/Science/333431_a_334760]
-
al Italiei. "Fondaco" (un cuvânt de origine arabă care înseamnă "casă-magazin") are un plan pătrat si trei etaje care închid o curte centrală. Curtea conține o fântână medievală și este în prezent acoperită de o structură din oțel și sticlă. Fațada are, la etajul inferior, cinci arcade rotunjite mari, care închid un portic de unde se descărcau odată mărfurile de pe Canal Grande. Al doilea etaj are un lung șir de ferestre bifore care, la etajele superioare, au ferestre dreptunghiulare mai mici. În
Fondaco dei Tedeschi () [Corola-website/Science/333442_a_334771]
-
cinci arcade rotunjite mari, care închid un portic de unde se descărcau odată mărfurile de pe Canal Grande. Al doilea etaj are un lung șir de ferestre bifore care, la etajele superioare, au ferestre dreptunghiulare mai mici. În partea de sus a fațadei sunt dispuse merloane. În jurul anului 1508, fațada dinspre Canal Grande a fost pictată în frescă de Giorgione și Tițian. Din această lucrare, deteriorată de climatul sărat și umed al lagunei, au mai supraviețuit câteva fragmente, adăpostite acum în Ca' d
Fondaco dei Tedeschi () [Corola-website/Science/333442_a_334771]
-
portic de unde se descărcau odată mărfurile de pe Canal Grande. Al doilea etaj are un lung șir de ferestre bifore care, la etajele superioare, au ferestre dreptunghiulare mai mici. În partea de sus a fațadei sunt dispuse merloane. În jurul anului 1508, fațada dinspre Canal Grande a fost pictată în frescă de Giorgione și Tițian. Din această lucrare, deteriorată de climatul sărat și umed al lagunei, au mai supraviețuit câteva fragmente, adăpostite acum în Ca' d'Oro din Veneția. Interiorul dispune de asemenea
Fondaco dei Tedeschi () [Corola-website/Science/333442_a_334771]
-
XV-lea în timpul construcției portalului și a acoperișul în formă de chila. A fost construit de un ordin cerșetor: călugării augustinieni. Exteriorul este sobru, chiar auster, trăsături regăsite în mai multe sanctuare ale ordinelor de călugări cerșetori din acea perioadă. Fațadă bisericii Sfanțul Ștefan conține un portal mare în stil gotic construit între 1438 și 1442 și atribuit lui Bartolomeo Bon. Campanila bisericii, mai veche decât restul clădirii, are un plan pătrat. În partea de sus, o încăpere cu trei arcade
Biserica Sfântul Ștefan din Veneția () [Corola-website/Science/333449_a_334778]
-
de asemenea, un mic zid clopotnița (campanile a vela) în stil gotic, vizibil din Campo Sânto Stefano. Multiplele conflicte cu localnicii i-au determinat pe călugări să realizeze o orientare particulară a clădirii, care are partea să laterală și nu fațadă în Campo Sânto Stefano. Din același motiv absida bisericii este construită pe un pod sub care trece Rio del Santissimo di Sânto Stefano. Plafonul bisericii are o structură în formă de chila de navă, fiind susținut de grinzi sculptate și
Biserica Sfântul Ștefan din Veneția () [Corola-website/Science/333449_a_334778]
-
Cornaro. Ea este considerată una dintre cele mai importante capele renascentiste timpurii din Veneția. Nu se cunoaște cine a proiectat capelă, deși ea este cel mai adesea atribuită arhitectului Mauro Codussi. În același timp, a fost adăugat un portic pe fațada laterală a bisericii și s-a construit o sacristie. Aceste modificări au fost, de asemenea, supravegheate de Codussi. La mijlocul secolului al XVI-lea biserică i-a adăpostit pentru o scurtă perioadă pe Catecumeni, o fraternitate venețiana pentru cei care doreau
Biserica Sfinții Apostoli din Veneția () [Corola-website/Science/333448_a_334777]
-
Bazilica Santa Maria della Salute. Partea laterală stânga da înspre Campo del Traghetto, pe unde se ajunge la biserică Santa Maria del Giglio. Palatul datează din secolul al XIV-lea, când a fost proiectat că o clădire cu trei etaje. Fațadă dinspre Campo del Traghetto este rezultatul schimbărilor din secolul al XVI-lea, contemporană frescelor comandate lui Giorgione pentru fațadă dinspre canal care s-au pierdut (similar celor de la Fontego dei Tedeschi). În secolul al XIX-lea, palatul a fost înălțat
Palatul Pisani Gritti () [Corola-website/Science/333461_a_334790]
-
Santa Maria del Giglio. Palatul datează din secolul al XIV-lea, când a fost proiectat că o clădire cu trei etaje. Fațadă dinspre Campo del Traghetto este rezultatul schimbărilor din secolul al XVI-lea, contemporană frescelor comandate lui Giorgione pentru fațadă dinspre canal care s-au pierdut (similar celor de la Fontego dei Tedeschi). În secolul al XIX-lea, palatul a fost înălțat cu un alt etaj. În secolul al XX-lea a fost adaptat pentru a găzdui un hotel de lux
Palatul Pisani Gritti () [Corola-website/Science/333461_a_334790]
-
arată că palatul era crenelat la mai multe etaje și surmontat de două turnuri pătrate. În secolul al XVII-lea, familia Barozzi a decis să-i schimbe aspectul și a încredințat restructurarea clădirii arhitectului Bartolomeo Manopola. Arhitectul a decis ca fațadă principala să fie înspre Rio de San Moisè împotriva celor care au insistat că ea să fie înspre Canal Grande, care apare de fapt asimetrica. În secolul al XVIII-lea clădirea anterioară a trecut printr-o restructurare masivă, care a
Palatul Treves de Bonfili () [Corola-website/Science/333460_a_334789]
-
o restructurare masivă, care a fost întreruptă însă cu transferul proprietății către familia nobiliara Emo. În 1827 întregul complex a fost achiziționat de bancherii din familia Treves, baroni de Bonfili: ei s-au preocupat de îmbogățirea interioarelor, fără a modifica fațadă neterminata. Fără a-i schimba într-adevăr aspectul, familia Treves a redecorat și renovat complet casă într-un stil neoclasic. În special, lucrările au fost urmărite cu interes de Jacopo Treves, cunoscut, de asemenea, ca mecena: el a așezat în
Palatul Treves de Bonfili () [Corola-website/Science/333460_a_334789]
-
acvatică a orașului. Clădirea, a cărei culoare a fost într-o stare proastă, apare acum renovată în exterior și caracterizată printr-o culoare roz. Palatul Bauer Grünwald, transformat astăzi într-un hotel de lux, a aparținut, de asemenea, familiei Barozzi. Fațadă dinspre Canal Grande este împărțită clar în două sectoare: cel din stânga, mai simplu, este o rămășită a clădirii originale, în timp ce cel din dreapta, marcat de două serliane masive și de un portal grandios la canal, este un exemplu tipic de arhitectură
Palatul Treves de Bonfili () [Corola-website/Science/333460_a_334789]
-
Canal Grande este împărțită clar în două sectoare: cel din stânga, mai simplu, este o rămășită a clădirii originale, în timp ce cel din dreapta, marcat de două serliane masive și de un portal grandios la canal, este un exemplu tipic de arhitectură renascentista. Fațadă dinspre Rio de San Moisè este mult mai largă: extraordinar de dezvoltată, atât în înălțime, cât și în lungime, pare disproporționată față de marimea spațiului. Ea apare că emblemă a unui baroc timpuriu, inca marcat de elemente renascentiste importante cum ar
Palatul Treves de Bonfili () [Corola-website/Science/333460_a_334789]
-
cu un atrium care se întinde pe întreaga clădire de la malul apei până la partea dinspre uscat și o grădină sau curte interioară. Interiorul a fost renovat de mai multe ori, dar exteriorul este neschimbat. Mai marele Palazzo Fini are o fațadă renascentist tipică, în timp ce fațada mai micului Palazzo Ferro este în stil gotic. Ambele au pereți cu ipsos, recent restaurați. Cele două clădiri au avut istorii separate până când au fost combinate într-un hotel la sfârșitul secolului al XIX-lea. După
Palatul Ferro Fini () [Corola-website/Science/333467_a_334796]