6,288 matches
-
localizaseră la Cucorăni. Pentru ei, codrul de aramă era o pădurice de mesteceni de lîngă satul Cucorăni. Tot prin pădurea Cucorănilor s-ar fi aflînd și izvorul cu prispa cea de brazde, undeva pe unde fiecare le-a localizat cu fantezia. Unii, tot cu fantezia, au adăugat pe acolo o casă de pădurar, alții au stăruit pentru o casă a morarului Lăzărescu, care ar fi avut o fată frumoasă, Ileana, și cu care Mihai de la Ipotești, la prima sa iubire, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ei, codrul de aramă era o pădurice de mesteceni de lîngă satul Cucorăni. Tot prin pădurea Cucorănilor s-ar fi aflînd și izvorul cu prispa cea de brazde, undeva pe unde fiecare le-a localizat cu fantezia. Unii, tot cu fantezia, au adăugat pe acolo o casă de pădurar, alții au stăruit pentru o casă a morarului Lăzărescu, care ar fi avut o fată frumoasă, Ileana, și cu care Mihai de la Ipotești, la prima sa iubire, ar fi avut și un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
murit la 3 februarie 1974, cînd împlinea 60 de ani și avea întocmit dosarul pentru pensie... Mai de mirare la Fănică N. Gheorghe este faptul că, după ce nu-și culege informațiile în mod corect, mai înmulțește greșelile, cu propria-i fantezie. Bunăoară, Parcul Poetului, cu iezurcanul din mijloc, cu troița, plopii fără soț, teiul și cireșul, despre care am arătat mai sus că se află la Cucorăni, Fănică N. Gheorghe îl pune la Ipotești, "mai sus, în deal la ieșirea din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
boieresc de stolnic vom arăta mai departe cum l-a obținut l-a făcut pe un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie și cu multe ifose boierești, l-a considerat pe bunicul său descendent din Iurașco părcălab de Hotin!! O pretenție tot așa de copilărească și de ridicolă, ca și aceea a unui oarecare să-i zicem Ștefan, care s-ar pretinde
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ajuns la 454 boieriți!85. Printre ei, găsești arătați nominal: un fecior boieresc, făcut paharnic, un fecior de țăran făcut căminar, un cojocar și un casap făcuți stolnici, iar alt casap, făcut medelnicer! Pahar nicul Costandin Sion, care, cu multă fantezie, își pretindea originea boierească mai veche și decît întemeierea Moldovei, fiind foarte cătrănit de această inflație de titluri, i-a urmărit ca un detectiv pe toți acei boieriți, în timpul său, și, după ce și-a aruncat tot focul și toată scîrba
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de basm: "Un rai din basme văd printre pleoape". Este lumea de fantasme a copilăriei, un joc amețitor, între vis și realitate, pe care l-a zugrăvit atît de artistic Mihail Sadoveanu, în Dumbrava minunată. Vizitînd lacul din codru, cu fantezia sa foarte bogată, el trăiește, în adevăr, o lume de basm: "Văd apa ce tremură lin Cum vîntul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu aripi de fiori Muiate în miros de flori Văd lebede, barcă de vînt, Prin unde
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Pop. Fără a admite vreo Ileană, ca iubită a poetului, la Ipotești ori la Cucorăni, și fără a da crezare elucubrației cu copilul natural, conside răm închisă paranteza, la care ne-a obligat Augustin Z. N. Pop. Considerăm de domeniul fanteziei și intervenția lui Teodor Balș, care crede că Eminescu a avut, la Ipotești, două iubite: prima care a murit de tînără și pentru care poetul va scrie mai tîrziu O, dulce înger blînd și a doua, "iubirea vinovată de la 19
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
însă poetul va continua, cu dorința de a fi lîngă iubita moartă. Vom mai găsi această dorință în Strigoii și apoi în basmul versificat de poet cu titlul Miron și frumoasa fără corp. Dar concomitent cu aceste opere de pură fantezie, pentru care poetul s-a "cufundat în stele, în nori și în ceruri nalte", el a mai scris, tot atunci, și poezia Floare-albastră. După aprecierea lui Perpessicius, "Floare-albastră face parte dintre cele mai puțin înțelese din poeziile lui Eminescu, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
clasicist Sir Ronald Syme, profesor de istorie antică la Universitatea Oxford și cel mai mare istoric roman în viață pe atunci, a dezmințit efectiv tot ce era istorie în povestirea ei, inclusiv viața suveranului pe care a considerat-o pură fantezie. Syme a criticat faptul că Yourcenar a scris neavând cunoștință de statutul izvoarelor ei; nu a fost conștientă nici măcar de problemele inerente din Vita Hadriana din Historia Augustus. Unde va începe el să o corecteze? La fel ca alți romaniști
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
complex”, o serie de psihologi, dintre care menționăm pe Nina Bull, consideră că fenomenul frustrației reprezintă un „complex”, înțelegând prin frustrație un factor inconștient, rezultat dun conflict și susceptibil să ia forme simbolice (în joc și pe plan verbal, în fantezia subiectului). O cercetare mai atentă a „complexelor psihanalitice”, a felului în care a evoluat înțelesul acordat termenului de „complex” și a diverselor întrebuințări care i s-au dat, ne va edifica mai bine asupra faptului dacă „ansamblul structural” al trăirii
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
diverse forme: de la atacul fizic, la blam; b) „apatia”, care exprimă indiferența externă față de ambianță, produsă atunci când frustrația este atât de puternică încât depășește limitele de rezistență ale subiectului; c) „raționalizarea”, prin care se găsesc pretexte justificative, aparent logice; d) „fantezia” sau „reveria” (mai ușor se poate învinge un obstacol în imaginație, decât în realitate); e) „compensația” (sau „sublimarea”, în termeni psihanalitici), rezultă din încercarea de a „excela acolo unde ești slab”. R.S. Lazarus consideră că diferitele forme de procese „coping
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sunt căni cu apă!"), cu variantele subînțelese, iatac și alcov, bucătăria ("Dulci bucătării de vară/ Cu găleți de zoi la ușă,/ Unde plitele-și înfundă/ Nara moale în cenușă") și cămara. În proximitatea lor este situată, firește, grădina. O uriașă fantezie asociativă le umple cu o mulțime doar în aparență eteroclită de obiecte, ființe și vegetale ca și uitate, redescoperite cu o candoare perfect convingătoare, deși adesea jucată, reprezentată. Iată, bunăoară, parada obiectelor specific brumariene, aureolate, fără excepție, de o nedezmințită
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Emil Brumaru scenografiază, regizează, joacă și chiar îndrăznește să iasă la rampă, în fața unui public obligatoriu simpatetic și reverențios, ademenit să participe la spectacolul poetic ca la un ritual inițiatic. Dacă subteran guvernează o lege a ficțiunii compensatorii și a fanteziei nelimitate, la suprafață ceea ce domnește este o lene aproape autarhică: Mi-e sufletul suflat în lene fină/ În praf de mușețele și-n rouă roz"; Și-atât de mult doream în bulioane/ Să lenevesc, visând sub celofane" Elegie; " Fecioarele se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
comedie, Editura Brumar, Timișoara, 2005; Cântece de adolescent, Editura Brumar, Timișoara, 2007; Povestea boiernașului de țară și a fecioarei cu lindic zglobiu, Editura Trei, București, 2008. Chiar și acolo, totuși, se pot ușor identifica insule de o rară sensibilitate și fantezie asociativă: "Ți-e trupul scos din muzici / De flaute subțiri / De-aceea de popoul / Tău singură te miri // Că ți-i atât de mare / Și-atât de despicat / Când iese lin din rochii / Pe-o margine de pat // Și de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unei imaginații pline de pathos, paradoxal febrile și pline de luciditate. Orice pretext îi servește, din această perspectivă, căci devine catalizatorul unei căderi în spirala imaginației ("singurul salt e închipuirea", notează undeva poetul). Desigur, avem de-a face cu o fantezie bine strunită de o conștiință hiperlucidă și autoironică, care l-a făcut pe Al. Cistelecan, prefațatorul celei de-a treia cărți a talentatului autor ieșean, să remarce că "un mic artizan isteț îl însoțește mereu pe Bogdan Hanu, ca bufonul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
veleități poetice îi zugrăvește și îi explică lumea pe înțeles, într-un altfel de carte cu jucării de tot felul, inclusiv poietice. O carte, în fine, a evadării totale a autoarei dintr-un real prea contondent într-o lume a fanteziei și candorii definitive. Cum se va întoarce Oana Lazăr din acest univers poetic în care a găsit, temporar, energii taumaturgice, rămâne de văzut în cărțile ei viitoare... Referințe critice (selectiv): Constantin Parascan, în "Suplimentul literar al Scânteii Tineretului", nr. 41
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Femeie. În rnod abil aservită Organizației, nu mai puțin abil aruncată în brațele potentaților lumii, ei îi revine misiunea de a distruge căminele, de a dezmembra familiile. Tot ea are datoria de a le ruina prin manifestările ei capricioase, prin fantezia, prin pretențiile sale. Întoarcerea capului Șarpelui la Sion [adică izbînda definitivă a lui Israel], afirmă al douăzeci și patrulea Protocol, nu va putea avea loc decît [...] atunci cînd decăderea spirituală și corupția morală [...] vor domni pretutindeni cu ajutorul evreicelor travestite în
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Nae, prieteni vechi, nu se mai văd, ei, care se vedeau de departe și totdeauna cu o mare bucurie. Ideea romanului este că omul creator e învins de circumstanțele istoriei. Din Moromete, senior al câmpiei, om inteligent și cu o fantezie bogată, comentator subtil al moravurilor țărănești, nu mai rămâne decât capul de humă făcut de Din Vasilescu în timpul unei adunări în Poiana lui Iocan. Existența dăinuie, carevasăzică, prin artă. În al doilea volum din Moromeții, drama idealismului țărănesc este tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
capitol în Intrusul în care protagonistul încearcă să-și explice această tristă înlănțuire pe deasupra voinței și înțelegerii oamenilor. E un fel de parabolă a posibilităților de existență. Ca un nou Candide (un Candide al epocii industriale), Călin Surupăceanu reface în fantezie istoria societății omenești și în această utopică derulare vrea să afle care este cea mai bună dintre existențe și în ce chip trebuie să trăiască omul pentru ca fratele să nu își omoare fratele, pentru ca ura și violența să nu triumfe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
poate fi șansa noastră. Despărțirea de Suzy este fatală, chiar atunci când Petrini, după doi ani de detenție, o regăsește și îi află adevărata identitate. Femeia își pierduse fascinația. Sinceră, fixată într-o structură determinabilă, Suzy devine o femeie comună. Fără fantezie, feminitatea ei e mediocră. Filosoful o părăsește și se dedică, de aici înainte, micii zeități ocrotitoare Silvia, fiica lui. Lângă romanul sentimental există și un roman politic. Victor Petrini este un caracter tare, un om „care își asumă totul”, incapabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
un mic templu izolat; ca și bisericile franceze, e susținută și ocrotită de arcadele aripilor ei subțiri, străvezii, aidoma unei broderii sparte. Piatra docilă s-a mlădiat parcă sub degetele arhitectului, lăsîndu-se plămădită, dacă ne putem exprima astfel, după capriciile fanteziei sale. Cu greu ți-ai putea închipui cum au fost schițate planurile și în ce cuvinte li s-a explicat muncitorilor ce aveau de făcut; întreaga alcătuire pare un gînd fugar, o reverie scînteietoare care dintr-o dată ar fi prins
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o mecanică sterilă, naivități. Un macabru artificios învăluie reprezentările morții. Masca damnării, gesticulația agonică (Spasm, Danțul spânzuratului, Așternutul morții) nu revelă crisparea interioară și atmosfera halucinantă din Maurice Rollinat, modelul lui S., acesta rămânând la nivelul simplei imitații. Prințul Ral, fantezie macabră, conduce motivul fantastic spre un nedorit efect aproape parodic. Cerșetorul, Copilul mizeriei și alte poeme sociale sunt compuneri retoric-patetice, aducând ecouri din François Coppée și Alfred de Musset. În Zile negre autorul reia, fără finețe, teme ale pesimismului eminescian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
und ihre psychologischen Grundlagen (Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice) (3 volume), publicată între 1911 și 1915. Ca și A. Binet, teoreticianul german critică vechea pedagogie pentru caracterul ei dominant deductiv, pentru construcția ei abstractă, bazată pe fantezie și instinct și care, fiind lipsită de fundamentare științifică, a cunoscut un ritm de dezvoltare extrem de lent. În concepția lui E. Meumann, pedagogia este o știință empirică, în sensul că ea își întemeiază generalizările pe observație sistematică și pe experiment
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o teorie didactică cu elemente originale, în care se acordă o specială atenție educației artistice și activităților practice. Astfel, la baza învățării scrierii se află pictura și desenul; cu acest prilej copiii se familiarizează cu armonia culorilor și își dezvoltă fantezia. Cititul se învață în strînsă legătură cu scrierea și, pînă la 9 ani, se va acționa, în special, asupra fanteziei copiilor. Predarea și învățarea muzicii și a desenului se realizează după Steiner pe baza sentimentului ritmului, care se întemeiază pe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
baza învățării scrierii se află pictura și desenul; cu acest prilej copiii se familiarizează cu armonia culorilor și își dezvoltă fantezia. Cititul se învață în strînsă legătură cu scrierea și, pînă la 9 ani, se va acționa, în special, asupra fanteziei copiilor. Predarea și învățarea muzicii și a desenului se realizează după Steiner pe baza sentimentului ritmului, care se întemeiază pe alternanța stărilor de somn și veghe (sentiment pierdut de speța umană scrie el încă din jurul anului 1850). Muzica prin elementul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]