6,349 matches
-
care l-a cunoscut pe autorul Tractatus-ului la scurt timp după revenirea acestuia la Cambridge, a scris mai târziu că dorința de „a corecta“ abordarea caracteristică operei sale de tinerețe este ceea ce l-ar fi determinat să și reia activitatea filozofică.61 Este o sugestie discutabilă. În numeroasele convorbiri pe care le-a avut cu Ramsey, până la 52 GÂNDITORUL SINGURATIC moartea prematură a acestuia, în ianuarie 1930, ca și în convorbirile cu Schlick și cu Waismann, în timpul vacanțelor pe care le
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care le petrecea la Viena, Wittgenstein urmărea teme ale Tractatus-ului. Intenția lui pare să fi fost aceea de a le relua, explica și dezvolta. Partenerii săi de discuție erau cercetători a căror muncă era condusă de convingerea că țelul activității filozofice îl reprezintă clarificarea conceptelor, înainte de toate a unor concepte de bază ale gândirii științifice, utilizând acele instrumente de analiză pe care le oferă logica modernă. La Cambridge, Wittgenstein a fost întâmpinat drept autorul Tractatus-ului și a acceptat un timp să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acele instrumente de analiză pe care le oferă logica modernă. La Cambridge, Wittgenstein a fost întâmpinat drept autorul Tractatus-ului și a acceptat un timp să fie văzut în acest fel. Unele din exprimările sale din această perioadă cu privire la obiectivele activității filozofice sunt în spiritul Tractatus-ului. În însemnările sale, Waismann a reținut o formulare dintr-o convorbire pe care a avut-o cu Wittgenstein, în casa lui Schlick, în decembrie 1929: „Fizica - spunea Wittgenstein - vrea să stabilească regularități; ea nu se interesează
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ai vieții, care l-a întrebat de ce a revenit la filozofie în 1929, Wittgenstein i-a dat un răspuns simplu: „Deoarece în acel moment eu am simțit că am gândit mai mult și cu mai mult succes asupra unor probleme filozofice decât au făcut alții.“62a Statutul oficial al lui Wittgenstein la Cambridge a fost, în primele două semestre ale anului 1929, cel de research student sub îndrumarea mai tânărului Ramsey. Deși era văzut în cercurile intelectuale din Cambridge drept autorul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ani, până în 1936. De la începutul anului 1930 a primit și dreptul de a ține cursuri. Cum le-a apărut Wittgenstein celor care l-au cunoscut atunci? El a fost perceput drept autorul unei scrieri enigmatice care a părăsit apoi îndeletnicirile filozofice pentru a le relua zece ani mai târziu. Așadar, drept o personalitate 54 GÂNDITORUL SINGURATIC extrem de puternică, un om care probase că este capabil să-și conducă viața într-un mod cu totul nonconformist. Impresiile lui Frances Partridge, un bărbat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acest stat nu ar fi singurul posibil, în parte îl neliniștea și în parte îl plictisea. El dorea să ajungă cât mai repede posibil să reflecteze asupra fundamentelor acestui stat. În aceasta consta capacitatea lui și interesul lui; în timp ce reflecția filozofică propriu zisă îl neliniștea, până când dădea la o parte rezultatul ei (dacă avea vreunul) ca fiind banal.“65 Preocupările filozofice ale lui Wittgenstein nu au fost niciodată preocupări propriu-zis profesionale. Ca fellow și apoi ca profesor la Cambridge, el nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cât mai repede posibil să reflecteze asupra fundamentelor acestui stat. În aceasta consta capacitatea lui și interesul lui; în timp ce reflecția filozofică propriu zisă îl neliniștea, până când dădea la o parte rezultatul ei (dacă avea vreunul) ca fiind banal.“65 Preocupările filozofice ale lui Wittgenstein nu au fost niciodată preocupări propriu-zis profesionale. Ca fellow și apoi ca profesor la Cambridge, el nu publica în reviste 66 și nu participa la reuniunile periodice ale asociațiilor profesionale. Era însă întotdeauna dornic să discute și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
enormă risipă de forțe să țin pasul cu gândurile saleă Prospețimea și profunzimea gândirii lui Wittgenstein cereau foarte mult de la cel care îl însoțea, oricare ar fi fost tema. Ceea ce spunea nu era niciodată banal.“69a Partenerii favoriți de discuție filozofică erau pentru Wittgenstein nu profesorii, profesioniștii domeniului, ci oamenii tineri pe care îi alegea îndeosebi dintre studenții 58 GÂNDITORUL SINGURATIC săi fideli. Erau persoane foarte inteligente, dar, totodată, ființe profund oneste pentru care căutarea autenticității prima în raport cu interesul pentru succes
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
viziunea fundamentalistă asupra vieții a lui Otto Weininger. Odată întors la filozofie, Wittgenstein trăia din nou sub presiunea sentinței necruțătoare a nefericitului său compatriot: „Fii geniu sau dispari.“ Această presiune a fost deosebit de puternică în primii ani după reluarea activității filozofice. Wittgenstein socotea că nu este îndreptățit să rămână în Universitate decât atâta timp cât are într adevăr ceva de spus. Pretențiile lui față de sine erau, și în această privință, mult mai mari decât cele pe care le avea față de alții. Ori de câte ori nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să fie scutit pentru un an academic de obligațiile didactice obișnuite, pentru a se putea concentra pe deplin asupra explorării ideilor care îi pluteau în fața ochilor. Este momentul în care Wittgenstein a întrevăzut noi obiective și căi noi ale reflecției filozofice. Ele reprezentau, sub multe aspecte, o ruptură cu acea orientare a gândirii care își găsește expresia în opera lui de tinerețe. Și, în acest sens, un nou început. Filozofia Tractatus-ului reprezintă un examen critic al limbajului, un efort de a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nou început. Filozofia Tractatus-ului reprezintă un examen critic al limbajului, un efort de a identifica ceea ce distinge propozițiile cu sens, propozițiile care pot aduce o contribuție 60 GÂNDITORUL SINGURATIC la cunoașterea realității, de alte propoziții cum sunt principiile marilor sisteme filozofice ale trecutului. Acum Wittgenstein constată că multe din presupozițiile pe care le asumase în acest examen critic sunt greșite. Nu se poate spune nimic despre limbaj și gândire în genere. Există o varietate de limbaje corelate cu o varietate de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu au o semnificație bine determinată. Eforturile de a face mai clară utilizarea expresiilor limbajului prin exerciții imaginative ale gândirii, printr-o cercetare pe care Wittgenstein o va numi gramaticală, pot da seama de modul cum iau naștere diferite probleme filozofice, ne pot ajuta să le facem față și să trecem dincolo de ele, dobândind un spor de claritate. Nu știm cum a ajuns Wittgenstein la acest nou mod de a privi lucrurile, care a însemnat o schimbare semnificativă a practicii sale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ne pot ajuta să le facem față și să trecem dincolo de ele, dobândind un spor de claritate. Nu știm cum a ajuns Wittgenstein la acest nou mod de a privi lucrurile, care a însemnat o schimbare semnificativă a practicii sale filozofice. Este o schimbare care primește contururi tot mai clare în însemnări scrise începând cu anul 1931 și până în toamna lui 1936, când a părăsit Cambridge-ul pentru a lucra în Norvegia. Cu privire la impulsurile pe care le a primit din afară, Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui 1936, când a părăsit Cambridge-ul pentru a lucra în Norvegia. Cu privire la impulsurile pe care le a primit din afară, Wittgenstein a oferit o singură indicație. Într-un „Cuvânt înainte“ pentru acel manuscris care va fi publicat sub titlul Cercetări filozofice, după ce menționează discuțiile pe care le-a purtat asupra Tractatus-ului cu Ramsey, Wittgenstein evocă critica făcută lucrării sale de tinerețe de către un alt coleg de la Cambridge, economistul italian Piero Sraffa și adaugă: „Acestui imbold îi datorez ideile cele mai pline
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
datorez ideile cele mai pline de consecințe ale acestei scrieri.“ Despre ce putea să fie vorba? Sraffa, un adversar al lui Mussolini, care se refugiase la Cambridge cu sprijinul lui Keynes, nu avea preocupări O VIAȚĂ DE EROU? 61 propriu-zis filozofice. Modul lui de a gândi i-a făcut însă o mare impresie lui Wittgenstein deoarece contrasta puternic cu cel care a inspirat Tractatus-ul. Sub influența discuțiilor cu Sraffa, Wittgenstein a ajuns la concluzia că o bună înțelegere a modului cum
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
expresiilor limbajului cu formele de viață caracteristice unei comunități, cu activitățile acesteia, cu împrejurările particulare în care sunt folosite expresiile. Lui Rush Rhees, Wittgenstein i-a spus odată că numeroasele sale convorbiri cu Sraffa l-au ajutat să privească problemele filozofice „dintr-o perspectivă etnologică“72. O perspectivă din care ideea unei forme logice comună limbajului și lumii apare de nesusținut. Wittgenstein a povestit cum a reacționat odată Sraffa la afirmația sa că o propoziție și starea de lucruri descrisă de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
tranziție care va putea fi urmărită în numeroase manuscrise, ca și în note dictate de Wittgenstein studenților, în Caietul albastru și în Caietul brun. Forma matură a ceea ce comentatorii au numit filozofia târzie a lui Wittgenstein o constituie manuscrisul Cercetărilor filozofice, un text la care va lucra mulți ani, începând cu toamna anului 1936. În comparație cu acea existență de „sfânt nefericit“, pe care Wittgenstein a dus-o în Austria, după Primul 62 GÂNDITORUL SINGURATIC Război Mondial, primii ani la Cambridge par să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Și s-a simțit așa în primul rând deoarece a avut gânduri proaspete, a intrat în posesia a ceea ce a numit o „metodă nouă“ prin care pot fi obținute clarificări, acele clarificări în care el vedea obiectivul ultim al activității filozofice. A lucrat mult și a avut impresia că înaintează în munca lui. L-a ajutat însă să lucreze și să se simtă mai bine, într-o măsură greu de apreciat, și acea ambianță intelectuală și afectivă pe care i-au
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
îndepărtarea de acea abordare a cercetării limbajului care este caracteristică Tractatus-ului a devenit posibilă datorită convorbirilor cu Ramsey și mai ales cu Sraffa, după revenirea la Cambridge. Prietenii cei mai buni ai lui Wittgenstein erau și colaboratorii săi în munca filozofică. Wittgenstein putea gândi cel mai bine în convorbiri cu cei pe care îi simțea apropiați ca oameni. Aproape sufletește nu i-au mai fost după război nici Russell, nici, mai târziu, membrii Cercului de la Viena, în afară de Schlick, pentru a nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Un fost student își amintea că, în prezența lui Wittgenstein, l-a felicitat odată pe un coleg pentru colecția de cărți de filozofie. Wittgenstein a reacționat spunând că preocuparea deosebită pentru ceea ce au susținut cei mai reputați autori de lucrări filozofice „ține de o noțiune depășită cu privire la modul de a practica filozofia“79a. Wittgenstein formula întrebări, pe care le adresa sieși și în egală măsură celor care îl ascultau. Comenta răspunsurile care erau propuse și își dezvolta, pornind de aici, propriile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să se întoarcă acasă, în Statele Unite, în vara anului 1939 - i-a dat banii care îi erau necesari pentru a putea rămâne încă șase luni la Cambridge. Este adevărat, cu scopul de a-i îngădui să cunoască mai bine mediul filozofic academic britanic și de a se elibera în acest fel de atracția pe care o exercita atunci asupra lui. Wittgenstein se putea înșela atunci când era vorba de a aprecia ceea ce este bun pentru prietenii săi, dar se simțea obligat să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care mi-au ajuns doar de puțin timp la urechi: «De un lucru sunt sigur, și anume că nu suntem aici ca să ne meargă bine».“87 Un alt fost student, Karl Briton, a caracterizat felul în care aborda Wittgenstein problemele filozofice drept proba cea mai înaltă a unui caracter incoruptibil: „Modul meu de a vedea filozofia s-a schimbat cu desăvârșire în perioada în care am participat la aceste lecții și în timpul următorilor doi ani, când le-am discutat pe acestea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
am participat la aceste lecții și în timpul următorilor doi ani, când le-am discutat pe acestea și Tractatus-ul, la Harvard, cu alți colegi care îl cunoscuseră pe Wittgenstein. Mai mult decât atât, dedicarea absolut onestă a lui Wittgenstein cercetării problemelor filozofice, marea lui seriozitate și 70 GÂNDITORUL SINGURATIC cinstea lui absolută îmi apar drept unele din cele mai importante «absoluturi» din viața mea. Îmi aduc aminte că m-am gândit: Cum ar fi să fii cu adevărat dezamăgit de filozofie? Cum
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la care se gândea, poate, atunci când nota în Tractatus (6.521): „Dezlegarea problemei vieții se vede în dispariția acestei probleme.“92 Renunțarea la filozofie după încheierea Tractatus-ului, revenirea la Cambridge în 1929, intenția de a pune din nou capăt activității filozofice la mijlocul anilor ’30 pot fi înțelese ca expresii ale acestei zbateri chinuitoare. Ca și încercările repetate ale lui Wittgenstein de a și anihila vanitatea prin acte de penitență. Încă în 1931, la scurt timp după ce a început să predea la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sfârșitul anului 1937, Wittgenstein a trăit aici, vizitând de mai multe ori, pentru perioade mai scurte O VIAȚĂ DE EROU? 75 și mai lungi de timp, Viena și Cambridge. Este perioada în care a fost scrisă prima parte din Cercetările filozofice. Experiența șederii în Norvegia din anii 1936 1937 a semănat mult cu cea din anii 1913-1914. Perioadele în care a lucrat bine, profitând de acea putere de concentrare pe care o favorizează o deplină recluziune, au alternat cu cele în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]