8,564 matches
-
ca muncitori și personajele epocii. Erau critici de la partid către noi, către UASCR, că nu cultivăm dansul tematic. Aurel nu făcea dans tematic (el era cu Blaga, cu filosofia) și nici nu aveam instructor de dans tematic, Botea era cu folclorul. Și asta era observația: că nu avem dansuri la adresa tovarășului și a partidului. S.B.: De ce a fost exclusă muzica folk? D.T.: Pentru că muzica folk expandase, era și Cenaclul "Flacăra". Pe de o parte era dorința lui Păunescu de a subordona
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
realizare a unui scenariu și trimiterea lui la organele de partid spre vizionare. Pe 7 mai, a fost supus atenției "un scenariu pentru acea emisiune"92. Era un colaj de imagini, muzică și versuri. Erau implicate formații de dansuri, de folclor, compozitori și versificatori. De remarcat e melodia "Dealul acesta", cu referire la dealul Cătălina de la Cotnari, pe versuri de Adi Cristi și muzică de Petronela Olaru Baldovin (de la "Estudiantina"). Mai cântau studentul Laurențiu Săvoaia, studenta Iuliana Proca, Matilda Pascal (solistă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de vedere politic și ideologic". Care era relația studenților cu cadrele de conducere (cu rectorul, cu decanii), care dintre șefii institutelor pe linie didactică erau mai apropiați de studenți? Cu siguranță, de la o generație la alta a circulat un anumit folclor despre cum stăteau lucrurile într-o altă perioadă sau se spunea "bine că am scăpat de cutare!". Căci, până la urmă, Todosia de la Universitatea "Al.I. Cuza", cu Cristofor Simionescu la IPI, cu Răvăruț la Agronomie și cu Scripcaru la Medicină
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
comitetele de cămin, mai ales pe strângerea fondurilor de cămin: nu înregistrau bonurile, nu înregistrau în inventar ce se cumpăra ca să poată duce și acasă ceva, nu aveau o evidență contabilă în gestiune, strângeau bani peste fondurile de cămin. Potrivit folclorului de atunci, unii bani au fost deturnați la unii profesori care erau directori educativi și care și-au luat mașini Dacia. În "Tudor", mai ales, era o tensiune mare. A fost o anchetă ce a vizat tot Centrul Universitar. S.B.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și noi reușeam să-i aducem la aceeași masă, pe aceeași scenă de la CCTS. Dar Radu avea obligația să cenzureze partea politică. S. B.: Să nu se atace, să nu se irite. D. T.: D.T.: Să se rezume la dansuri, folclor... numai la parte artistică. S. B.: Un dialog multicultural. Cam asta era. D. T.: Ideea a fost foarte frumoasă, am fost lăudați pentru ea. S. B.: Nu ați avut probleme, incidente? D. T.: La început ieșeau unii la deschidere, dădeau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
lucrat într-o echipă: "Hai să facem fișa postului!". Chiriac a fost consultant; cu el, cu Iosub și cu Acatrinei am făcut fișa postului. S.B.: Petrică Bălan din ce zonă venea? D.T.: El a venit de la Centrul de Îndrumare al Folclorului, era specialist. Împreună am organizat Gaudeamus. Era un om admirabil, echilibrat, bun organizator, apropiat de studenți. Muncea foarte mult, a corelat foarte bine activul ASC din domeniul cultural cu instructorii CCTS. Împreună am organizat cele mai frumoase evenimente din istoria
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
distincte. Menționăm cineclubul "Optim 960", radioclubul studențesc, Recording-Club, clubul de bridge, clubul de jazz și clubul dezbaterilor politico-ideologice precum și 11 cercuri: de artă plastică "Atelier", de grafică și afiș, de cultură cinematografică, de vioară și acordeon, de chitară clasică, foto, folclor coregrafic, filozofie, cercul ideilor dramatice și cercul "Cosmos 2000""6. În enumerarea premiilor apar nume cunoscute: Mihaela Popescu (folk), Grupul Divertis, Florin Constantin, Toni Grecu, Silviu Petcu, Dorin Popa, Sorin Antohi, Opinia studențească, Dialog, Radu Andriescu, Dan Alexe. D. T.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
UTC-ul. Eu trebuia să asigur doar ce se organiza la Casa Studenților. S. B.: Voi prezenta situația tuturor cluburilor, ca să se vadă care erau activitățile în CCTS13: seminarul de estetică, ciclul " Instanța cu 1 000 de judecători", cercul de folclor, serialul de cultură cinematografică, cercul de presă, Cercul "Cosmos 2000", Clubul de jazz RO, cenaclul de arte plastice, ciclul de concerte camerale-lecție, Cenaclul de anticipație "Quasar", teatrul "Ludic". D. T.: Era o mare problemă de a gestiona timpul alocat repetițiilor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o gură, și întreabă: "Cum îi zice la asta, Sârca?". Cheamă pe cineva: "Sună-l pe..." Îi răspunde respectivul om, care era secretar de stat la Ministerul Educației, prieten de-al lui, mare șef la UASCR, un nume mare în folclor: "Ce faci, băi? Am o problemă aici. Îl am pe Doru Tompea aici". "Da, băiat bun." "Băi, vezi că nevasta-sa, care a fost mâna mea dreaptă" (el, de acolo) "are o problemă, vezi că au copii mici oamenii ăștia
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
române. În ce privește identitatea evreului originar din România, el este și rămâne purtător de tradiții milenare, marcat de memoria persecuțiilor decimatoare care nu l-au cruțat de-a lungul peregrinării seculare. Pe acest fundal s-au implantat influențe de limbă, literatură, folclor și miresme culinare care provin din conviețuirea adesea tumultuoasă româno-evreiască timp de câteva secole pe plaiurile țărilor românești. Aceste influențe rămân specifice, aplicându-se numai evreului originar din România și constituie ceea ce am numit "personalitatea identitară unică și exclusivă" a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
departe de lume, într-o cabană pitorească, pe-un picior de plai, pe-o gură de rai? Ai toate șansele să te trezești, într-o bună zi, că paradisul însuși e invadat de pasiunea cuiva din zonă pentru minunatul nostru folclor sau pentru șugubețele noastre manele. Față de epidemia de sunete revărsată peste văi întregi, micile exerciții de prin cârciumi și piețe sunt jocuri nevinovate de amatori. Cred, sincer, că un asemenea regim sonor, o asemenea cruciadă de decibeli sunt o sursă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
facă din Moș Crăciun contra ponderea Moșului cu Biciul 1*. Pentru noi, creștinii, sărbătoarea Cră ciunului trebuie să rămînă prăznuirea nașterii Mîntuitorului. Executarea lui Moș Crăciun în piața din fața catedralei a fost apreciată în * Fr. Père Fouettard, personaj ținînd de folclorul sărbătorii Sfîntului Nicolae. În timp ce sfîntul împarte daruri copiilor cuminți, Moșul cu Biciul are în general rolul de a-i pedepsi pe cei care au fost obraznici (n.tr.). diferite moduri de către populație și a stîrnit vii comentarii chiar și în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
că nu ești singur în lume.” Mulți deținuți găseau forme ingenioase de transcriere a versurilor lui Nichifor Crainic sau Radu Gyr, care rămân „clasicii” acestui gen de poezie, le memorau, le spuneau și altora, încât ele deveneau un fel de folclor poetic. „Aveam hârtie de la cutiile de carton care fuseseră cu medicamente, le băgam la apă, le lăsam să se zvânte un pic și după aia scoteam foi din ele, le călcam cu gamela, cu cana de apă sau cu sticlă
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
aprinde în arta lui populară. Se fixează aici în această artă, eternități de suflet din sufletul Neamului. Prin nimic altceva nu se poate cunoaște mai bine fondul sufletesc al unui neam decât privindu-se atent în oglinda minunată care e folclorul... Mărturisirile sufletești ale neamului se fac complete numai cântecului, versului, împletirii unui strai și unui covor, ori smălțuirii unei oale și încrustării unui lemn. Ciudat duhovnic - această artă populară! Ea primește spovedania unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
pentru manifestările sale literare, dar se disociază de Nichifor Crainic ca iubitor fără rezerve al adevărului revelat. Blaga, însă, recunoaște în opera lui Nichifor Crainic „fructul unei duble tradiții: pe de o parte, tradiția poeziei de patos național, urcând din folclor, prin Coșbuc și Goga, pe de alta, tradiția gândirii răsăritene, gândirea patristică, cea de la care s-a autorizat filosofic mentorul Gândirii”. De aceea spune Blaga că Nichifor Crainic nu intră singur în Academia Română, ci însoțit de Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
femeiești, care adună polenul purtat de vânt, asigurând viitorul speciei. Mai rămâne de pus Încă un rând de ghilimele, care să trimită barba nu numai de la propriu la figurat, dar de la figurat la ideatic, la cuvânt. Și asta a făcut folclorul, prin nomenclatura populară, care obligă nu numai oameni, dar și animale și plante, să poarte o barbă. Barba bradului, În fond un lichen filamentos, este Împrumutată și de molid. Se zice că l’ar Încurca, deși În Natură numic nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un zid dintr’o grămadă informă de pietre, după cum o altă dar tot energie, lipsită Însă de adjectiv, poate transforma zidul În grămada informă de moloz. Cândva aveam energie liberă la discreție: e purtată de ceva de care e plin folclorul, anume apa neîncepută. Păi, În primele momente ale zilei, mai precis la ora 6, apa din râu ori din lac poartă cea mai multă energie liberă, pentru ca după-amiaza ea să devină un „vampir“. Dar, trecută prin conducte, rezervoare și robinete
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deunăzi: al proprietății. Păcat? Da. Pentru că ați instituționalizat-o chiar asupra semenilor. Iar democrații de americani s’au dezbărat de asta abia acum un secol și jumătate. Cât privește proprietatea În genere... Și mai aveți un păcat, intrat și În folclor: „hoțul neprins e negustor cinstit“. Pe dracu’! Orașul vostru, ca și ogorul de pe care vă hrăniți, e furat de la Natură. În ambele locuri promovați unicitatea: ca locuitori, respectiv plantă cultivată. În paranteză fie spus, e o chestie lăudabilă, dar În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cizelate. Și, neexistând deci nici un martor, care să spună altceva, folcloriștii le-au zis „creație colectivă“. E părerea amicului meu, pe care o pune mereu În antiteză cu ceea ce el numește „făcătura din bucătăria de la etajul X“, care miroase a folclor (pe deasupra) dar e (pe dinăuntru) creația individuală a cuiva care amestecă În cratiță tradiția cu elemente ale vieții moderne, precum scrisoarea, poștașul și, nu peste mult, cu e-mail ul pe care-l așteaptă știu eu ce măicuță (evident) bătrână și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
personalitate propune o soluție, iar massele o pun În aplicare, dacă aceea le e pe plac... Cam așa a ajuns Hitler la putere. Massele rămânând anonime, iar personalitatea devenind istorie... De ce amicul meu nu poate crede că un creator (de folclor) nu poate locui la etajul X al cutărui bloc din... New York, câtă vreme ele este apreciat de publicul din... România, devenind astfel rapsod? Este amicul meu contemporan cu suficiente generații pentru a vedea dacă tema acelei creații de etajul X
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bază În - de ce nu? - genomul comunității pentru a supraviețui, devenind chiar un fel de „cap de clonă“? Așa vorbind, adică perpetuând, dar fără ideea de achiziții evolutive succesive, un motiv dat, ar trebui ca acum să nu amintiți, În chiar folclorul pe care-l agreează amicul meu, nimic despre plug, coasă, fântână etc. pentru simplul motiv că acestea nu existau În neoliticul care a pus bazele civilizației voastre... Drac sunt. Și vă pun În față două situații net diferite (oare): La
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
urmă o istorie Întreagă, de la Barbu Lăutaru (el Însuși țigan, dar Îngropat la o „criptă“ din Iași, anume Barnovschi) Încoace, În care țiganii lăutari n’au putut Împământeni ceea ce le e lor caracteristic - ceea ce voi numiți manele -, dar au perpetuat folclorul românesc, precum Dinicu (nu unul, dar chiar o „dinastie“). Ah! Pare-mi-se că Însăși Edith Piaff a preluat ceva teme folclorice de la voi, amărâții de români, pe care i simțea poate, undeva prin Levant... fără să știe că acea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
astfel Încât, odată cu via sunt obligat să culeg și păpușoiul, plantă de pripas, „grâu turcesc“, și odată cu secerișul trebuie să prășesc același venetic păpușoi. Culmea e că asta mi-a intrat În sânge precum, În doar un secol, venetica mușcată În folclor... Asta se cheamă entropizare, omogenizare, ceva care roade vechea distincție dintre popoare sau comunități, adică diversitatea, negentropia. Revin la firul povestirii, spunând că entropizarea a fost gradată. Vechile și micile seniorii care protejau o producție locală, chiar neperformantă dar adaptată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trebuie să fie antiteza mea energetică, iar ceea ce Înghit, teza. Cum sunt ați aflat. De aceea Îmi plac „locurile rele“ și tabla acoperișurilor: și fierul e un fel de „loc rău“, motiv pentru care e evitat chiar de strigoi, iar folclorul - nu doar cel românesc - e cât se poate de darnic În această privință. Nu-mi plac casele voastre, adică cărămida, betonul, BCA-ul, sticla, aluminiul care, cu „bio“câmp excedentar, vă stresează și pe voi, fără să știți. À propos
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doua variantă deoarece nu erau fântâni la noi în cartier. La momentul așezării păpușii din lut pe suprafața apei, noi copiii prezenți la ceremonie, invocam paparudele: „Paparudă, rudă, Vino de ne udă, Cu găleată nouă, Dă Doamne să plouă.” În folclorul nostru regional, paparudele sunt de fapt fete desculțe, cu părul despletit, împodobite cu flori de câmp și însoțite adesea de o femeie cu un sugar în brațe. Paparudele bat din palme și joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]