5,845 matches
-
etnografică, Cronica prusacă a lui Simon Grunau. Cea mai mare parte a acestor atestări istorice a fost culeasă și studiată de Mannhardt (1936). De cealaltă parte, mărturiile foarte importante (dar și acestea indirecte) despre religia baltică sunt furnizate de patrimoniul folcloric indigen, care a fost cules și analizat Într-un efort susținut, Începând din secolul al XIX-lea și care cuprinde În primul rând o cantitate enormă de cântece populare și tradiții orale (numai cele letone sunt aproape 35 000, având
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
patru secvențe ale cărții (Însemnele, Sonetele, Sentimentele, Baladele) se caracterizează prin luciditate și rigoare, cu trimiteri transparente la Ion Barbu: „Aleph vibrând, /Pol criptic, în fapt inexistând/ Îl afli teoretic, postulând” (Modul barbian), dublate de muzicalitatea preluată direct din cântecul folcloric: „Auzit-ați de un Vlad/ Dus de mic la Țarigrad/ Să deprindă din Coran/ Suflet rău de otoman?” (Balada Vladului). Tonul și tematica se diversifică în următoarele plachete, În punctul de criză (1981) și Sonete euclidiene (1983), sobrietatea fiind nuanțată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
IMPULSION, publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, din martie 1924 până în 1927. Titlul numărului din aprilie 1924 este „Îndemnul - L’Impulsion - Incitamentum”, iar cel al numărului din septembrie 1924, „Îndemnul”. Subtitlul numărului din aprilie 1924 este „Revistă literară, științifică și folclorică cu un supliment francez și latin, a elevilor Liceului «Alexandru Papiu Ilarian» Târgu Mureș”. Director este René Larchet, profesor al Misiunii Franceze din România, iar profesori conducători sunt Arthur Dupont - directorul liceului, Nicolae Sulică, Ion Bozdog, Șerban Cioran. Suplimentele în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
cultivat-o mai puțin decât grecii. Între g. românească și cele întâlnite mai ales la popoarele din Peninsula Balcanică există mari asemănări. Nu rezultă de aici că trebuie căutate neapărat anume canale de influențe, pentru că g., ca și alte specii folclorice, a putut apărea independent la mai multe popoare. În nordul Moldovei și în câteva localități din nordul Transilvaniei și din Banat, denumirea a fost concurată de sinonimul cimilitură, astăzi pe cale de dispariție. Alături de g. propriu-zisă, cea descriptivă, stau g. numerică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
împrumută un șir de elemente specifice, constituind temelia a două legende în proză. Legendele sale, cea mai reușită dintre ele fiind Vidra și Simion, au îmbogățit galeria personajelor feminine voluntare din literatura noastră, prin portrete sugestive și pline de savoare folclorică (Vidra, Laura). O pasiune constantă a arătat B. pentru teatru, considerând că aici se află adevărata lui vocație. Proiectele dramatice îi erau vaste. Încă din liceu plănuia o dramă în cinci acte, Puterea și inima sau Roman și Viorica, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
se tipărea, din dispoziția lui Armand Călinescu, întrucât s-ar fi descoperit în unele versuri aluzii critice și remarci directe la persoana regelui, după cum mărturisește mai târziu, în anii exilului, poetul. Aceeași soartă a avut-o și „manuscrisul unei culegeri folclorice, de câteva sute de cântece și descântece”, întocmită în colaborare cu profesorul Gavril Ionescu, volum care, aflat în pragul tipăririi, a fost distrus, se pare, în perioada ocupației sovietice a Bucovinei. De altfel, acum P. se refugiază la București, continuându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
nu era prea interesat de muzică și nu a scris mare lucru despre această artă, deși a fost la Paris în aceeași perioadă ca și Enescu. A fost însă mare amator de muzică populară și a contribuit la sprijinirea corurilor folclorice 91. Iorga a încurajat înființarea de biblioteci publice și le-a făcut acestora donații din biblioteca lui personală. A promovat și arta populară; în casa lui de la Văleni poate fi admirată o superbă colecție de artă populară românească. Și-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
personală. A promovat și arta populară; în casa lui de la Văleni poate fi admirată o superbă colecție de artă populară românească. Și-a decorat școlile de la Veneția și din Franța cu obiecte de artă populară românească și a organizat expoziții folclorice. Randamentul lui Iorga era uluitor. A publicat 700 de titluri numai referitor la istoria românilor și nu a existat nici un aspect din trecutul României care să fie prea lipsit de importanță pentru ca el să nu-i dedice energia sa intelectuală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga i-a stabilit noi țeluri: ridicarea nivelului cultural al țărănimii, încurajarea excursiilor în mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea să devină utilă în domeniul colaborării culturale cu minoritățile, al organizării de congrese și expoziții și al editării calendarelor folclorice anuale, Calendarele Patriotismului Românesc". Cele două inovații aduse de Iorga în cadrul Ligii Culturale după război au fost Teatrul Popular și școala Misionară 148. Este regretabil că nu a organizat niciodată o campanie generală de alfabetizare. În perioada aceasta, s-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai multe registre distincte. Unul este realismul de tip behaviorist, înregistrând atitudini, gesturi, dicții și repertorii lexicale, cu meticulozitate de contabil și cu acuratețe de magnetofon HF. La antipod, un altul reunește o serie de Basme de azi, aclimatizând stereotipiile folclorice în decorul citadin contemporan, nu fără o anume notă de stridență. Între ele, bucăți greu clasabile în care se dă frâu liber fanteziei, anunțând secvențele SF din viitorul roman. Tratat de apărare permanentă apărea în același an cu antologia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
de ce culesul său are loc mult mai târziu, adică la mijlocul lunii octombrie, concomitent cu recolta viilor de Champagne. La câteva zile după ce culesul a fost efectuat de către viticultorii din serviciul de parcuri și grădini al Parisului, are loc o manifestare folclorică dedicată lui Bachus și recoltei strugurilor din Montmartre. În prezența primarului Parisului și a primarului arondismentului XVIII, precum și a tuturor personalităților din arondisment, se celebrează în sâmbăta următoare "Serbarea culesului viilor". Deschiderea cu surle și trâmbițe a serbării este o
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
1991, definind normele sale de producție, regulile de transformare și de distribuție și oferindu-i o etichetă comună în cadrul Uniunii. În afara faptului că multe dintre aceste produse numite ecologice sunt neconforme sub raport calitativ și că uneori capătă o nuanță folclorică pentru consumatori, în Franța nu se poate aminti de cultura ecologică a viței de vie fără să se folosească și expresia "vin ecologic", înțelegându-se, desigur, că această reglementare specifică nu trebuie să interfereze cu cea a sectorului vitivinicol, mai
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în textele proprii și în tălmăciri; poezia și proza lui memorialistică sunt valorizate, de asemenea. În anii ’90 V. se orientează către cercetarea sociologică, precum în studiul intitulat Sistemul culturii țărănești (2000). În baza unui dosar de „fapte” etnografice și folclorice care conservă oralitatea (colinde, strigături, orații de nuntă, descântece, hore etc., dar și relatări ale informatorilor despre diverse obiceiuri și practici arhaice), dosar alcătuit cu ajutorul unui chestionar aplicat în județul Cluj, se argumentează coerența spirituală a universului arhaic. SCRIERI: Onisifor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
o istorie potrivnică, dar mai ales pe acei semeni ce nu-i împărtășesc condiția de „inițiat”. Mai bine realizate sunt intervențiile imnice ale corului: versuri invocând magico-religios lumina, printr-o ipostaziere „dacică” a logosului ziditor și etern, combinate cu elemente folclorice. O lume în descompunere, amenințată de stihii și teroare, este conținută în volumul de versuri Imnuri către soare (1982), structurat în trei secțiuni. Prima, Elegiile, sugerează o apropiere de orfism, dar „zicerile” lui C. , fără artificii lirice, descriu un univers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
visând „cum înconjoară grădini”. Cu un instrumentar expresiv și formal larg uzitat în deceniul al șaptelea, volumul Roata e consemnabil prin tipul insolit de atitudine lirică a unui eu-exponent anonim, situat în orbita mitului și întărind prin varii procedee - forma folclorică de baladă, descântec sau strigătură, un ciclu de poeme intitulate alternativ Voce, Cor, Strigăt - marca rostitorului detașat o clipă, spre a se retopi în colectivitatea supusă aceluiași destin. Placheta Întoarcerile arată eșecul imaginarului recuperator al „roții întoarse a lumii”. Moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
mélodie et l'harmonie du texte de départ. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1022 V. Idem, p. 122 : Pentru termeni de mitologie populară germană, cu totul nelaloc într-o traducere românească, am căutat denumiri corespunzătoare în mitologia noastră folclorica. " (" Pour traduire des éléments de la mythologie populaire allemande, qui ne șont pas du tout adéquats dans une traduction en roumain, j'ai cherché des dénominations correspondantes dans notre mythologie folklorique. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 1023 Ibid : " J
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dinspre Sudul solar (dominat de vegetație, de culoarea verde) către Nordul nocturn (alb, acoperit de zăpezi). A. valorifică formule lirice dintre cele mai diverse: teme antice, stil clasicizant (obsedantul mit al argonauților, titlurile latine ale unor poeme), ritmul și universul folcloric (influențe blagiene, argheziene), aluzii la poezii ori tendințe, simboluri consacrat moderne (Corbul lui Poe, simbolismul francez, T. S. Eliot). Pax autumnalis, prin formula prozodică, este o replică la Oda lui Eminescu, iar Balada regelui Lys, prin tematică și stil, trimite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
care face "din cântecul popular un poem muzical, dintr-o poveste cu zâne o dramă wagneriană, dintr-un personaj fabulos un tip nemuritor"107. Însă abilitățile invocate mai sus îl recomandă pe pictorul simbolist, în măsură să confere sintetist motivului folcloric relevanța semantică și portanța atistică a unei opere universale. Bachelin merge în direcția dizolvării ierarhiilor cutumiare între artele majore și artele minore, recte, decorative, afirmând egalitatea de principiu a expresiilor artistice fie "într-un obiect de lux sau într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-i aparțină deopotrivă, deși există la Loghi această propensiune spre artificialitate care se relevă ca teatralizare a compozițiilor sale, cu un cadru și o recuzită împrumutate adesea din pictura simbolistă germană, și cu un motiv autohton, de obicei de factură folclorică. Ca și în Orientala sau Trufie patriciană, semnătura princiară și marca unei alterități înnobilate de distanță, fie istorică, fie geografică, poate fi localizată la nivelul decorațiunilor care-i împodobesc pieptarul rochiei. Orientala, cât și Prințesa bizantină sunt întrucâtva ipostaze ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paciurea cu Beethoven și Brâncuși cu Pasărea Măiastră. Cum se poate vedea, Paciurea apelează la mitologia figurilor culturale emblematice precum Beethoven, în timp ce Brâncuși cu Pasărea măiastră valorificând un simbol funerar românesc, "pasărea sufletului"215, depășește orizontul simbolist-rodinian prin sublimarea elementului folcloric și a formelor ancestrale în arta modernă. Panoul decorativ al lui Loghi introduce în scenă o parte dintre personajele basmelor românești, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, cu recuzita aferentă. Din basm, Kimon Loghi extrage feeria, depopulându-l de prezențele monstruoase consacrate: zmeii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în apariția solitară a sirenei și a momentului magic, privilegiat, la cumpăna dintre zi și noapte. Petrașcu urmărește acest efect contemplativ, și mai puțin detaliul "naturalist", trama mitologică cum e cazul unui Arnold Böcklin -, sau o sugestie alegorizantă. Mitologicul sau folcloricul constituie doar un pretext pentru a conferi peisajului acea notă nostalgică în care, pentru scurt timp, reveria recuperează lumi vrăjite și mistere închipuite. Pictorul sibian Octavian Smigelschi (1866-1912), marcat asemeni lui Kimon Loghi de pictura lui Arnold Böcklin, Franz von
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
224. Acestei dicotomii vizând elementul decorativ, Paul Constantinescu îi mai adaugă o alta care poate fi raportată la pictura lui Gustave Moreau și Arnold Böcklin, aceea dintre înclinația romantică și "sentimentul clasicizant". Sub semnul romantismului este recuperat și înnobilat repertoriul folcloric în secolul XIX, iar un romantic tardiv precum Mihai Eminescu va da măsura acestei revalorizări în opere remarcabile precum Călin (file de poveste) sau Luceafărul. Romantismul contribuie, în accepția criticului, la întreținerea unei atmosfere de mister în compozițiile lui Ștefan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trecutului și antichității. Pasionat ca și Moreau de legende, de mister, de simboluri, în compoziția imaginilor sale domină un sentiment clasicizant)"225. În "Expoziția de pictură a d-lui Ștefan Popescu" din Adevărul, I. Teodorescu relevă caracterul subiacent mitologic sau folcloric al unei compoziții precum Muzica. Expoziția deschisă la Sala Ateneului durează din 19 noiembrie până pe 20 decembrie, iar pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face un portret al artistului la tinerețe elogiindu-l pentru idealismul său, constantă a virtuților emblematice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realizează mai multe proiecte de cortină destinate Teatrul Național, printre care acuarela Proiect de cortină (acuarelă pe carton, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 0,360 x 0,470 cm, 1913-1914, București) de inspirație folclorică având ca temă Vicleimul și Irozii din teatrul popular și Proiect pentru o cortină pentru un teatru românesc (acuarelă pe carton, 0,465 x 0,610 cm, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu Sion, nedatat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
p.564), criticul francez Henry Houssaye face o caracterizare superlativă tabloului expus la Salonul din 1884 de la Paris, dar și la Expoziția din 1889, unde acesta ar fi avut un consistent succes de presă. După ce subliniază la rândul său sursa folclorică, Houssaye insistă asupra caracterului onirico-erotic al compoziției lui Mirea, imaginând și un dialog ilustrativ între norii care s-au transformat în apetisante corpuri feminine, asemeni zânelor-iele. "Un pictor român, d-l Mircea, ne prezintă o frumoasă legendă a țărei sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]