7,390 matches
-
generale a obligaŃiilor, model la care se pot raporta toate celelalte instituŃii juridice de drept obligaŃional. Pe de altă parte, în plan practic, realizarea contractului constituie, de fapt, exprimarea unei operaŃiuni economice, a unui interes patrimonial, conŃinut care reprezintă, totodată, fundamentul logic și cauza oricărui contract. Pornind de la cele două planuri de abordare, putem afirmă ca bază oricărui contract comercial, rezultat al încheierii unei afaceri, o constituie operaŃiunile și tehnicile economice utilizate în diferitele etape, plecând de la identificarea partenerilor de afaceri
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
generale a obligaŃiilor, model la care se pot raporta toate celelalte instituŃii juridice de drept obligaŃional. Pe de altă parte, în plan practic, realizarea contractului constituie, de fapt, exprimarea unei operaŃiuni economice, a unui interes patrimonial, conŃinut care reprezintă, totodată, fundamentul logic și cauza oricărui contract. Pornind de la cele două planuri de abordare, putem afirmă ca bază oricărui contract comercial, rezultat al încheierii unei afaceri, o constituie operaŃiunile și tehnicile economice utilizate în diferitele etape, plecând de la identificarea partenerilor de afaceri
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
roșu și lipsa lui de convingeri politice și de moralitate. Toate aceste amenință și tron și țară. Prin aceea că, numiți în funcții înalte militare oameni ce, la 11 fevruarie, și-au înfrînt jurământul și onoarea militară, se amenință din fundament toată organizarea statului român, întemeiată și ea pe jurământ și pe onoare. Decorând pamfletarii cari au pângărit Coroana încurajați acea pângărire, încurajați lipsa de respect cătră autoritatea Coroanei. Și să vă spunem cine amenință mai cu seamă. Veneticul. Când d.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
regenerare națională, demult ar fi trebuit să se opuie licenței în toate: fie aceea în familie, fie 'n biserică, fie 'n societate, fie 'n presă. Dar, cu o nepăsare care adeseori se numește lipsă de prejudiții, ei au îngăduit ca fundamentele morale ale vieții noastre, ca bunurile ideale ale poporului lor să fie surpate și măcinate de demagogie și nu e decât firesc ca, în urma caosului intelectual, în urma surpărei oricărei autorități de origine umană sau dumnezeească, să urmeze caosul de moravuri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
luarea Transilvaniei nu se mai pot lua ochii nimărui. Fiindcă însă tot sistemul de idei abituale de morală și de onestitate ale poporului nostru e diametral opus actelor și purtării roșiilor, d-sa își propune de-a săpa teoretic însuși fundamentele moralei și pentru aceasta găsește un sprijin în tinerimea aceea care, la Paris, își culege preceptele la Mabille. Morala cuviinței, după acești domnișori, e un moft; altruismul e tot. Faptele omenești și cugetele lor nu sunt nici bune nici rele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și care anulează, la un nivel mai înalt, curgerea dinspre trecut spre viitor, dinspre tot spre nimic. Cosmosul însuși, la un nivel mai înalt decât al priveliștii galaxiilor și quasarilor, se reflectă-n el însuși, într-o super-minte, al cărei fundament este memoria. Există o memorie universală, cuprinzând, stocând și distrugând ideea de timp. Există Akasia, și Akasia este salvatoarea universului, și-n afara Akasiei nu e posibilă vreo speranță de mântuire. Ea este ochiul din fruntea Totului, care cuprinde istoria
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
necircumscris vreunui obiect, nici lui însuși măcar, cu toate acestea nici o umbră de dispreț nu s-ar fi putut vedea pe fața lui. Căci pentru Sannyîsa, deși circul, lumea lui de mai bine de treizeci de ani, era lipsit de fundament și de durată, el nu era mai puțin onorabil ca viața, moartea, lumea și zeii, la fel de lipsite de fundament și de durată. Măscăriciul care primea șuturi și palme peste ceafă era la fel de grav și de demn, oficiindu-și dharma, ca
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vedea pe fața lui. Căci pentru Sannyîsa, deși circul, lumea lui de mai bine de treizeci de ani, era lipsit de fundament și de durată, el nu era mai puțin onorabil ca viața, moartea, lumea și zeii, la fel de lipsite de fundament și de durată. Măscăriciul care primea șuturi și palme peste ceafă era la fel de grav și de demn, oficiindu-și dharma, ca preotul ce aducea dovlecei, flori și unt în fața imaginilor sfinte. În ursul de pe monociclu îl puteai vedea, întruchipat, pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
I, Paul Nechifor, 1997 - Iași); - 1975 - suprafața de 127,97 ha și o populație de 1296 de locuitori (349 de familii). Densitatea medie - 10,2 locuitori/ha. Locuințele: 5% din cărămidă, 10% din chirpici, 85% din lemn și paianță, pe fundament de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă într-un procent de 10%, internită 70%, iar restul cu stuf, paie și carton (bitum). Are o școală cu cinci săli de clasă, construită în 1910, iar Căminul cultural construit în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai mult decât ar fi trebuit să știe. Biblioteca însă nu era niciodată atacată. În urma ultimului asemenea incident, Abatele căutase în arhive și văzuse că accidentele de acest tip se înmulțeau. Iar acest lucru era un semn în sine că fundamentele seculare ale Abației se năruiau încet, dar sigur, fără ca el să se poată hotărî în privința căii de urmat. Radoslav se simțise dintotdeauna un caracter ales. Numirea sa în funcția de Abate aproape că nu-l mirase. A conduce însă armatele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
numai la originile Abației. A luat naștere imediat după Ultimul Război, încă înainte de colonizare. Sfântul acela, Augustin cel Nou, se prea poate să fi trăit în timpul războiului. Nu poți ști ce fel de om a fost și care sunt adevăratele fundamente ale religiei lui. Și mai sunt și clonele... Știi bine că Abația nu permite niciodată accesul la prima generație de clone. Nu știm cine sunt, de unde provin. După o generație de împerecheri aleatorii, e greu să mai reconstitui zestrea genetică
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
contrazic. Și, oricum, ceea ce am eu să-ți spun e mult mai important... ― Mă îndoiesc. Stin o privi surprins pe Maria. În lumina slabă, profilul ei uscățiv se proiecta fantomatic pe perete. ― Nimic nu este mai important, dragă Stin, decât fundamentele puterii tale în sat. Ești într-o perioadă foarte delicată și nimic nu trebuie lăsat la voia întîmplării. Nimic din ceea ce facem noi aici nu e necinstit... Cu toate astea însă, e mai bine ca despre întîlnirile noastre să știe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Construirea și înfrumusețarea Templului constituie evenimente hotărâtoare pentru definitivarea unei religii lucrative. Tengys - planeta-capitală a Imperiului Tratatul de la Alderbaraan - act politic care reglementează regimul prospecțiunilor extraimperiale și proprietatea asupra bunurilor și cunoștințelor ce decurg din asemenea explorări. Tratatului de la Eridani - fundamentul politic al Imperiului, care delimitează clar suveranitățile. Imperiul este definit ca ocupând întregul Univers cunoscut. Federațiile sunt posesoare și unice răspunzătoare ale planetelor și sateliților lor 395 naturali, în timp ce Curtea imperială este proprietara tuturor celorlalte corpuri cerești, inclusiv a stelelor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Jørgensen, Wiener, 2001). Din această perspectivă, consensul asupra principiilor constitutive ale ordinii politice, oricare ar fi acestea, a fost gândit ca un efect al proceselor politice. Discuția asupra legitimității politice a Uniunii s-a despărțit, așadar, în trei chestiuni: 1) fundamentele constituționale sau pseudo-constituționale; 2) participarea la politicile europene; 3) capacitatea Uniunii de a crea procesele de includere și de integrare a diversităților existente pe teritoriul său. În consecință, legitimitatea Uniunii Europene este definită nu numai în relație cu normele constituționale
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
de policy cu care Uniunea Europeană s-a confruntat la sfârșitul anilor '80 și în decursul întregului deceniu '90: construirea unui model legitim de democrație. 2.3. Discursul internațional asupra democrației: deschiderea unei ferestre de policy Din punct de vedere istoric, fundamentele juridice ale procesului de integrare au fost definite prin întocmirea Tratatelor. Este vorba despre un rezultat care provine dintr-un proces de legitimare interguvernativă. Reprezentanții statelor membre sunt, la rândul lor, responsabili înaintea cetățenilor, prin instrumentele delegării electorale și ale
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
pune pe "control", nu pe participarea democratică. Prioritatea politică reprezentată de "redarea inteligibilă" a totalității normelor comunitare se justifică în baza faptului că astfel este posibil să se ofere o garanție că documentele învestite cu aceeași forță juridico-politică au același fundament din punct de vedere al legitimității democratice [...] un act legislativ trebuie să provină întotdeauna de la organele care reprezintă statele și popoarele, fie că este vorba de Consiliu sau de Parlament. Trebuie, de aceea, să se revadă procedurile pentru ca să se respecte
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
europenizarea dialogului social, care necesită o anumită consolidare a capacităților organizaționale, reprezentative și de negociere pe care sindicatele și organizațiile antreprenoriale le au la nivel național. 66 Legitimarea politică a instituțiilor care alcătuiesc triunghiul comunitar este diferită în funcție de faptul dacă fundamentul său reprezintă interesul național (Consiliul de Miniștri) sau cetățenii europeni (Parlamentul European). Dintre cele trei instituții comunitare, Comisia Europeană rămâne cea care legitimează și definește într-o manieră mai complexă. Ea este, de fapt, responsabilă indirect înaintea cetățenilor este vorba
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
care asistase în acea zi, se simțise îndemnat să caute în compania ei un moment de viață adevărat, un pic de căldură? O scurtă pauză, nimic mai mult. Era suficient de onest pentru a recunoaște că indignarea Lidaniei avea un fundament, însă în reacția ei simțise un accent polemic amar, care îl surprindea. La urma urmei, ce-i păsa ei de Frediana? Era posibil să fie geloasă? Ori era doar disprețul femeii fiindcă nu i se făcuse ei mai întâi curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de specialiști reputați, coordonat de Tudorel Postolache (economist, membru al Academiei Române). Aceștia au elaborat „Schița pentru strategia înfăptuirii economiei de piață în România”, lucrare a cărei esență constă în ideea realizării tranziției prin urmărirea consecventă a două obiective fundamentale: - implementarea fundamentelor economiei de piață; - modernizarea structurilor economiei de piață. În ciuda valorii sale științifice și practice, lucrarea nu a fost valorificată, rămânând nefolosită și cvasi- necunoscută. Astăzi, după 20 ani, când condițiile s-au schimbat semnificativ, un astfel de efort teoretic rămâne
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
pentru persoanele fizice sau juridice române, în funcție de modalitatea de realizare a investiției, respectiv cele prevăzute de Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 29 /1990 a Registrului Comerțului și celelalte reglementări în vigoare. Fundamentul societăților comerciale îl reprezintă actul constitutiv. Odată constituită, societatea comercială dobândește personalitate juridică numai după îndeplinirea unor formalități cerute de lege, formalități întemeiate tot pe actul sau actele constitutive, care se înregistrează la Oficiul Registrului Comerțului de pe raza unde își
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
5 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 prevede că societatea pe acțiuni, în comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate și statut. În cazul acestor forme de societăți comerciale, constituirea societății are ca fundament două acte constitutive: contractul de societate și statutul. Aceste acte apar ca două acte constitutive distincte. Dar, potrivit art. 5 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, contractul de societate și statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
conținutul descrierilor bibliografice. Primul dintre standardele dezvoltate ca urmare a acestei rezoluții a fost „Descrierea Bibliografică Internațională Standard pentru Publicațiile Monografice”, ISBD(M), publicat în 1971. În anii ce au urmat, Principiile de la Paris și ISBD-urile au servit ca fundament bibliografic pentru o serie de coduri de catalogare revizuite, naționale și internaționale. Principiile și standardele de catalogare se modifică datorită: Ø introducerii și dezvoltării continue a sistemelor informatice pentru crearea și procesarea informațiilor bibliografice; Ø creșterii bazelor de date (naționale
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
atleților; k) să încurajeze organizațiile sportive și autoritățile publice de a utiliza cele mai bune eforturi ale lor de a prevedea (furniza) viitorul social și profesional al sportivilor; l) să încurajeze dezvoltarea sportului pentru toți, care este parte a bazelor (fundamentelor) sportului de înaltă performanță, care pe rând contribuie la dezvoltarea sportului pentru toți; m) să vadă dacă Jocurile Olimpice sunt organizate în condiții care demonstrează interesul responsabil pentru resursele mediului și să încurajeze Mișcarea Olimpică să demonstreze o preocupare responsabilă pentru
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cercetarea inițiată de către CIO în 1998 în colaborare cu Meridian Management SA și Edgar Dunn&Company (cu baza în San Francisco). Scopul acestui proiect a fost de a ajuta la crearea unui plan strategic de marketing pentru viitor care este fundamentul miezului filosofiilor și valorilor olimpismului. Această cercetare a inclus 5.500 de interviuri în 11 țări și mai mult de 250 de interviuri cu membrii familiei olimpice, reprezentanți ai mass media, sponsori și difuzori ai Jocurilor. Rezultatele au furnizat cele
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sau plăcere, ci este și educație. Credința că sportul poate sparge barierele lingvistice, culturale, de naționalitate, vârstă, sex și să construiască punți de legătură între oamenii de pretutindeni, încurajând înființarea unei societăți pacifiste, preocupată de conservarea demnității umane, au constituit fundamentele Cartei Olimpice adoptate de CIO. b) autoritatea legal-rațională - are la bază instituții, un sistem de legi și reguli acceptate de societate care investesc o anumită poziție cu putere legitimă. Numită și autoritate birocratică, este legată cel mai adesea de o
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]