7,586 matches
-
genealogică a limbilor. De altfel, și clasificarea tipologică realizează gruparea limbilor uzînd în mare parte tot pe trăsăturile și tendințele gramaticii, căci asemenea trăsături și tendințe caracterizează principiile de structurare conceptuală și funcțională, iar încercarea de a stabili care sînt fundamentele gramaticale în cazul grupurilor de limbi ce reprezintă focarele culturale și lingvistice ale Europei actuale reprezintă de fapt un efort de a determina aspectele de unitate și de diversificare, de interferență sau de evoluție în cazul limbilor romanice și germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice. Asemenea constatări se bazează pe anumite identități din punct de vedere semantic și pe anumite asemănări din punct de vedere formal care privesc atît componentele (fone-mele) ce alcătuiesc forma cuvintelor, cît și modul lor de structurare. Pentru a releva fundamentele comunicării interromanice, Dumitru Copceag pornește de la teoria lui Ferdinand de Saus-sure, după care orice cuvînt dintr-o limbă reprezintă o asociere dintre un semnificat (o imagine a unui obiect) și un semnificant (o imagine acustică). Dacă sunetele cu valoare fonologică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Celelalte popoare europene au putut constata astfel că, pentru a-și realiza propriile limbi literare, este necesar, pe de o parte, să înlăture supremația unei limbi de cultură diferite de limba populară și, pe de altă parte, să fie găsite fundamentele propriei limbi, prin determinarea originii și specificului ei, iar apoi să fie urmate modele clasice în formarea și dezvoltarea propriei limbi de cultură. Studiul limbilor romanice a apărut așadar mai întîi din necesitatea de a rezolva o problemă socială, aceea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fost produsă prin Școala ardeleană, care a găsit în originea latină a românei argumentul suprem în favoarea destinului european al românilor și, în același timp, specificul lor în spațiul est-european. Reprezentanții acestui curent cultural au indus principiul latinității și ca fundament al dezvoltării limbii române literare, realizînd prin aceasta o similitudine cu situațiile din romanitatea occidentală. Desigur, în condițiile de atunci, ideologia latinistă a devenit și o latură a conștiinței naționale, aspect pe deplin motivat prin relația limbă-națiune, dar ea a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unilaterală și insuficientă, ori de cîte fraze întortocheate ar uza. În aceste condiții, teoria formulată de Lucian Blaga despre cultura minoră și cea majoră și dezvoltată de G. Ivănes-cu, care făcea distincția între spiritul major și spiritul minor, poate reprezenta fundamentul unei interpretări corecte a fenomenelor și al unei perspective clare în activitatea culturală. Potrivit acestei teorii, se poate constata că românii au încă multe de realizat la nivelul culturii majore, nivel la care trebuie să manifeste mai multă exigență și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literare s-a adresat în scris bardului de la Mircești, la 29 august 1867. „În zadar ne-am încerca, noi tinerii de astăzi, a susține o foaie literară, la înălțimea ce trebuie să ocupe, fără concursul veteranilor care au pus glorios fundamentul literaturii noastre... Dacă s-ar vedea figurând în columnele acestei foi și scrieri subsemnate de V. Alecsandri, cu altă mândrie aș păși și m-aș prezenta înaintea întregului public cititor din țările române!” Răspunsul lui Alecsandri nu s-a lăsat
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în părțile sale părăsite de circulație, mai ales în ultimele decenii, este acum acoperit de iarbă, ajungând pe unele porțiuni la stadiul de potecă. Pe unele porțiuni, învecinate cu platforme mai mici sau mai mari, unde s-ar putea pune fundamentul unei construcții, există pericolul transformării fostului drum în cale de acces spre construcția respectivă, ștergându-se încet-încet și această mărturie a veacurilor. Noua șosea asfaltată, modernă, intersectează, în cel puțin șapte puncte bătrâna cale de comunicație. Acolo unde cerințele mașinilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
să găsim oamenii în spatele operelor, să reconstituim viața reală a societăților, cu ajutorul unei cărți sau a unui tablou.” Emile Zola 468. „Zadarnic citește orice, acel care citește numai cu ochii cele ce citește.” M. Codreanu 469. „Cunoașterea este însăși fundamentul culturii intelectuale. Instrumentul esențial este cartea... Eu nu cer decât un lucru, ca școala să fie un loc de muncă și nu de plăcere și amuzament. Cultura presupune efort.” G. Duhamel 470. „Cultura înseamnă atât a ști și a reține
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
gânduri care sunt ale tale, în timp ce <<cărțile despre cărți>>, atunci când nu te trimit la sursele de bază, te fac steril, oferindu-ți gânduri străine, formulate de-a gata. Și-atunci, te lași pe tânjeală, iar această delăsate constituie fundamentul psihologic al așa numiților oameni culți ai neamurilor noastre. <<Acum am aflat>>, ne spun aceștia. Pot să afle, într-adevăr, dar sufletul le rămâne la fel de sărac. Cât de frumos spune Goethe: Există cărți din care afli despre toate, dar până la
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
și alți delegați mai puțin notorii, dar cu importante contribuții la impunerea unor articole. James Wilson a propus modalitățile de alegere a președintelui, Gouverneur Morris este autorul Preambulului Constituției și a scris cea mai mare parte a acesteia 17. 3. Fundamentul filosofic al Constituției americane În celebra sa lucrare Despre democrația în America 18, Alexis de Tocqueville analizează istoria Constituției Americii din dublă perspectivă: una a opoziției aristocrație-democrație și cealaltă evoluționistă, care va duce la instaurarea democrației, convins fiind că societatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
contrângerile interioare pentru a fi un democrat, este mai mult decât necesară construcția unui set de constrângeri constituționale, profitând și de experiența anterioară a democrațiilor consolidate, pentru ca limitele democratice să nu mai fie depășite în fiecare zi. O constituție este fundamentul legal al unei democrații. La modul cel mai banal spus, ceea ce trebuie să facă ea este să creeze cadrul în care democrația funcționează. Pentru ca aceasta să se întâmple, legea fundamentală trebuie să țină cont că acest regim politic pornește de la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
însemnat sufocarea autonomiei locale și întărirea centralismului. Apoi, descentralizarea era împiedicată și de dubla calitate pe care o avea primarul comunității, de reprezentant al intereselor locale dar și de agent al puterii centrale. Centralismul administrativ de tip iacobin, ale cărui fundamente au fost așezate prin legile de la 1864, a fost caracteristic sistemului românesc atât în modernitate cât și în contemporaneitate. Ceea ce a variat, de la o epocă la alta sau de la un guvern la altul, a fost intensitatea cu care a fost
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care le-a îmbrăcat descentralizarea administrativă în legilația românească modernă și contemporană. Propun acest demers plecând atât de la cugetarea lui Negulescu cât și de la cunoscutul principiu că cine nu cunoaște greșelile istoriei riscă să le repete. 1. România Mică (1864-1918) Fundamentele organizării administrativ-teritoriale a României moderne au fost puse de Legea comunală, din 1 aprilie 1864, și de Legea pentru înființarea consiliilor județene, din 2 aprilie 1864, ale căror obiectiv imediat era realizarea unei uniformizări pe acest palier a proaspăt unitelor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sale, nu poate ocoli problema drepturilor. Lectura Titlului II al Constituției României 1, referitor la "Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale" (articolele 22-53, cuprinse în Capitolul II) este de natură să releve, pe de o parte, importanța luării în considerare a fundamentului filosofico-politic pe care-l implică problema drepturilor și, pe de altă parte, necesitatea unei clarificări prin diferențierea între tipurile de drepturi. Practic, analiza "cartei drepturilor" pe care o include legea noastră fundamentală dă seama despre orientarea constituționalismului românesc postcomunist, inițiat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
vreme invocarea divinității este neutră confesional, cred că este în regulă". Potrivit aceluiași site, politologul Lucian Dîrdală este de acord, susținând că "introducerea în textul constituțional a unor referiri la divinitate este binevenită, în condițiile în care se reflectă un fundament important al identității noastre colective, dar fără ca aceste prevederi să poată legitima politici discriminatorii față de liber-cugetători sau față de practicanții altor religii decât cea majoritară"3. Am tot respectul pentru aceste opinii și pentru calitatea profesională a autorilor lor4. Consider, totuși
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a introduce numele lui Dumnezeu în Constituția României (fie și numai într-un sens neutru confesional). Existența cetățenilor români atei, fără religie sau de alte religii decât cele creștine arată, de asemenea, că și ideea potrivit căreia creștinismul reprezintă un "fundament al identității noastre colective" este una (cel puțin) chestionabilă. Poporul român este, de fapt, unul care împărtășește mai multe credințe sau ideologii religioase (deși este adevărat, desigur, că peste 95% dintre români sunt, chiar dacă destui dintre ei probabil doar formal
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
femeilor (între 25% și 35%) a fost în funcție de coerența formulării lor, de sistemul sancțiunilor stabilite și aplicate, precum și de militantismul mișcărilor feministe și a organizațiilor de femei din cadrul partidelor politice 22. De asemenea, sistemul cotelor, ca și cel paritar au fundament constituțional, fiind incluse, ca principiu, în revizuirile constituționale din țările respective. De exemplu, în Franța, revizuirea constituției din 8 iulie 1999 autorizează adoptarea unor măsuri legale care "să favorizeze accesul egal al femeilor și bărbaților la mandatele electorale și funcțiile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
revizuirii sale, nu poate ocoli problema drepturilor. Lectura Titlului II al Constituției României, referitor la "Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale" (articolele 22-53, cuprinse în Capitolul II) este de natură să releve, pe de o parte, importanța luării în considerare a fundamentului filosofico-politic pe care-l implică problema drepturilor și, pe de altă parte, necesitatea unei clarificări prin diferențierea între tipurile de drepturi. De ce este importantă, totuși, problema drepturilor? Aș spune că, dincolo de aspectul tehnic, de natură juridică, dacă vreți, această problemă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Episteme. An International Journal of Epistemology. Licențiat în filosofie (1998) și științe politice (2001), absolvent de studii aprofundate în "teorii ale comunicării și ale filosofiei analitice" (1999) și doctor în filosofie (din 2005), cu o teză despre critica ideii de fundament și a fundaționalismului în filosofia contemporană. În 2011, respectiv 2013, a coordonat la editura Institutul European volumele Concepte și teorii social- politice și Teorii și ideologii politice. Cele mai recente publicații ale sale sunt "Despre baza principiului egalității umane fundamentale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
duce la eșuarea structurilor care ar fi trebuit să fie consolidate în 1919-1920. Mai gravă este însă criticarea liberalismului de către doctrinele socialiste, în măsura în care aceasta nu constituie numai o alterare ocazională a unui principiu recunoscut oficial, ci o respingere totală a fundamentelor sistemului. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, doctrina lui Marx a sfîrșit prin a învinge celelalte teorii socialiste. Aceasta prevede distrugerea societății capitaliste și instaurarea unei puetri proletare care își va exercita dictatura pînă în momentul în momentul în care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
democratic liberal care a urmat după război și care era legat în bună parte de influența exercitată de democrațiile victorioase, nu a durat decît cîțiva ani. Din cauza lipsei unor tradiții liberale și a unor baze socio-economice care în Europa de Vest constituiau fundamentul ce susținea democrația parlamentară, acesta nu a întîr-ziat sa se prăbușească pentru a fi înlocuit cu regimuri autoritare de dreapta, instaurate în general în urma unei lovituri de stat militare, care urmărea în majoritatea cazurilor să înlăture amenințarea revoluționară și să
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
putere. Pentru a o spune direct, nu "fascismul" este cel care se instalează în posturile de conducere ale statelor dictatoriale pe care criza le face să se afirme. Regimurile autoritare care pun capăt interludiului democratic nu se bazează pe aceleași fundamente sociologice nici pe același model de societate. "Fascismul-regim", pentru a prelua expresia folosită de istoricii italieni pentru a face distincție între fascismul aflat la putere și "fascismul ca mișcare", se sprijină pe o alianță tactică și conflictuală între o clasă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
lumii", raportul de forțe duce la o divizare a continentului. Acesta este aproape distrus: pierderile umane, distrugerile materiale, scăderea masivă a producției, prăbușirea financiară, criza morală cauzată de masacrele războiului și de genocid i-au zdruncinat din temelii valorile și fundamentele pe care-și sprijinea puterea. În această situație dificilă, începuturile războiului rece sapă o prăpastie între cele două Europe. Temîndu-se de expansionismul sovietic, țările Europei Occidentale își întorc privirea spre Statele Unite care le oferă un ajutor economic prin Planul Marshall
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cazuri, se proclamă legalitatea unor abateri care nu fac altceva decât să macine substanța democrației. Ne uităm la ceea ce se întâmplă chiar în țările unde se spune că funcționează principiile demos-ului. Tocmai acolo se constată că demnitatea, ca prim fundament al drepturilor omului, este adesea umilită. Liderii politici și financiari au uneori comportamente de dictatori. Și atunci? Umanitatea trebuie să intre într-un proces de gândire mult mai profund asupra subiectului. Definițiile democrației, de la cele mai simple la cele filozofico-complexe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vreo clarificare cu privire la ce anume o face să fie "postmodernă", la ce anume constituie ruptura față de modernitate și care sînt trăsăturile noi care o definesc. Ba, mai mult, într-o lungă notă de subsol de la sfîrșitul acestei introduceri, editorii descriu fundamentul și traiectoria studiilor culturale ca un răspuns la modernism, modernitate și modernizare (ibid. 15-16)37. Și totuși, editorii scapă din vedere un paradox: care este relevanța studiilor culturale într-o epocă postmodernă dacă acestea sînt produsul și expresia epocii moderne
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]