12,418 matches
-
Muzică (Royal College of Music†††††††††††††††), înființat un an mai înainte; la 4 noiembrie 1890, inaugura stația de metrou Stockwell de pe linia (numită atunci) City and South London Line (azi un tronson din Northern Line); la 31 iulie 1897, Bertie deschidea Galeria londoneză Tate. Tot Bertie s-a implicat în organizarea celor două Jubilee victoriene, care au fost un mare succes. În seara zilei de 6 mai 1910, la Buckingham Palace, regele Eduard VII, Good Old Teddy sau King Tum-Tum, cum i
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
palatul Buckingham (fațada est; 1847, prima modificare), muzeele din zona South Kensington (din 1851), complexul de clădiri guvernamentale din Whitehall (din 1861), Tower Bridge (1886-70), muzeul de figuri de ceară Madame Tussaud și Planetarium (1884), catedrala (catolică) Westminster (1895-1903); deschiderea Galeriei Tate de pe Millbank (1897), ridicarea obeliscului Cleopatra's Needle pe malul nordic al Tamisei (Victoria Embankment, 1878)****; începerea construcției metroului (Metropolitan Railway, the Tube, din 1863; în 1900, Central Line era terminată). Sub Eduard VII: deschiderea arterelor Aldwych și Kingsway
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Tamisei (South Bank), lîngă Royal Festival Hall, și anume: Queen Elizabeth Hall și Purcell Room. În 1996 se redeschide noul teatru Globus (Globe Theatre) pe amplasamentul original și în stilul elisabetan original. În fine, în 2000 s-a deschis noua Galerie Tate de Artă Modernă de pe Bankside§§§§. Moda. Ca și în volumele precedente, vom urmări evoluția modei pe cele două coordonate: moda vestimentară și moda capilară. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, costumul devine tot mai
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Camera Lorzilor. Ultima lui cuvîntare a avut loc la 2 iunie 1897, cînd s-a dat în folosință podul Victoria de pe rîul Dee. A murit la Hawarden (nordul Țării Galilor) la 19 mai 1898 și a fost înmormîntat la Westminster Abbey. Galeria Națională londoneză posedă un tablou al său pictat de Millais (v. Pictura). Gladstone are și o statuie pe artera londoneză The Strand. Ca om, Gladstone era dificil, orator strălucit dar demagog, robace, și un moralist fără morală: frecventa bordelurile, dar
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
limbile moderne. După Constantin Oros, op.cit. (v. Bibliografia). În Dictionary of National Biography (3 volume) nu apare decît James Frank Redfern, sculptor englez (1838-1876), autor al unor piese decorative la mai multe biserici gotice. Mai cunoscute sînt Redfern Gallery, o galerie de artă modernă londoneză situată pe Cork Street la nr. 20, și galeria omonimă din Laguna Beach, California, care expune lucrări (uleiuri, acuarele, desene) ale principalilor impresioniști americani plein-air-iști de la 1890-1940. ‡‡‡‡‡ Slipul bărbătesc, costumele de baie deux-pièces și bikini pentru
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
3 volume) nu apare decît James Frank Redfern, sculptor englez (1838-1876), autor al unor piese decorative la mai multe biserici gotice. Mai cunoscute sînt Redfern Gallery, o galerie de artă modernă londoneză situată pe Cork Street la nr. 20, și galeria omonimă din Laguna Beach, California, care expune lucrări (uleiuri, acuarele, desene) ale principalilor impresioniști americani plein-air-iști de la 1890-1940. ‡‡‡‡‡ Slipul bărbătesc, costumele de baie deux-pièces și bikini pentru doamne invadează plajele de abia după cel de-al Doilea Război Mondial. Victorienii
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
multe limbi romanice, există și continuatori ai unui alt cuvânt latinesc cu sensul de „iepure“, și anume lat. cuniculus > sp. conejo, port. coelho, cat. conill, v. fr. conil. Termenul cuniculus este de origine iberică în latină, cu sensul primitiv de „galerie subterană, vizuină“. În limbile în care există ambii termeni, urmașii lui lepus (fr. lièvre, sp. liebre) se folosesc ca termen generic și pentru a denumi un „iepure de câmp“, în timp ce urmașii lui cuniculus (sp. conejo, v. fr. conil) înseamnă „iepure
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Apologia teatrului (L'Apologie du théâtre), din 1639, distinge patru tipuri de spectatori, pe cei "preocupați", adică cei care se duc la un spectacol având prejudecăți favorabile sau nefavorabile și a căror judecată, partizană, este construită la grămadă, "ignoranții de la galerii", pentru care docții nu au nicio considerație căci îi consideră puțin cultivați, adică nobilii și burghezii, "ignoranții de la parter", adică poporul, și în sfârșit "savanții". Regulile sunt date pentru a satisface această ultimă categorie de spectatori. Numai "cei ce știu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care trebuie să o presupună spectatorul, coexistă, în jurul unei piețe sau de o parte și de alta a unei străzi, casele tuturor protagoniștilor: cea a lui Mélite, cea a lui Cliton și cea a lui Tircis și Cloris. Decorul din Galeria Palatului (La Galerie du Palais, 1632) pune laolaltă două locuri situate în cartiere diferite ale Parisului, galeria palatului de justiție, loc de plimbare cu arcade unde magazine luxoase le atrag pe femeile elegante, și o stradă din Marais, cartier la
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o presupună spectatorul, coexistă, în jurul unei piețe sau de o parte și de alta a unei străzi, casele tuturor protagoniștilor: cea a lui Mélite, cea a lui Cliton și cea a lui Tircis și Cloris. Decorul din Galeria Palatului (La Galerie du Palais, 1632) pune laolaltă două locuri situate în cartiere diferite ale Parisului, galeria palatului de justiție, loc de plimbare cu arcade unde magazine luxoase le atrag pe femeile elegante, și o stradă din Marais, cartier la modă. În Medeea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a unei străzi, casele tuturor protagoniștilor: cea a lui Mélite, cea a lui Cliton și cea a lui Tircis și Cloris. Decorul din Galeria Palatului (La Galerie du Palais, 1632) pune laolaltă două locuri situate în cartiere diferite ale Parisului, galeria palatului de justiție, loc de plimbare cu arcade unde magazine luxoase le atrag pe femeile elegante, și o stradă din Marais, cartier la modă. În Medeea, în care "scena se află la Corint", coexistă trei locuri, grota Medeei, închisoarea lui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acolo împotriva Împăratului? Iată ce mi se pare o dificultate pe care Domnul Corneille o va rezolva când va dori." Este mai ușor să justifici intrările și ieșirile adoptând un decor de exterior, cum atrage atenția Corneille în Examen la Galeria Palatului, în schimb, scenele intime riscă să apară aici prea puțin verosimile. "Este adevărat că ceea ce spun ele acolo ar fi mai bine de spus într-o cameră sau într-o sală, chiar și numai de-ar fi pentru ca să se
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și introduce, după modelul pastoralei sau al tragi-comediei, personaje ce aparțin societății bune. Foarte diferită de comedia tradițională moștenită de la farsa latină sau medievală, această piesă pune în scenă personaje care folosesc în vorbirea lor o cazuistică amoroasă rafinată. Cu Galeria palatului, cea de-a treia comedie a sa, Corneille introduce rolul confidentei, care îl înlocuiește de acum înainte pe cel al doicii, moștenit de la teatrul latin și considerat de acum înainte prea prozaic. "Nimeni nu văzuse până acum să se
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
așezat în mijloc pe niște scaune mobile care îi vor permite să urmărească spectacolul ce se va petrece de jur împrejur. Absența scenei va invita acțiunea să se desfășoare în cele patru colțuri ale sălii. La înălțime vor putea exista galerii de jur împrejurul sălii, iar acțiunea se va desfășura în acest fel la toate etajele. Acestea sunt soluții care au fost experimentate mai târziu, de regizori ca Ariane Mnouchkine în special. Pentru Artaud, teatrul care este "singurul loc din lume în care
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
simple exteriorizări ale unor invidii literare sau spații compensator-vindicative ale artistului nedreptățit în planul existenței concrete. 3.5.1. Înspre "labirintul de lentile" Ca model de poznașă desacralizare sau de temperare a pornirii disprețuitoare prin sublimare parodică, I. L. Caragiale deschide galeria scriitorilor pentru care parodia și pastișa sunt forme ale "satirei literare"94: George Topârceanu (Parodii originale, 1916), Marin Sorescu (Singur printre poeți,1964), Mircea Horia Simionescu (ciclul Ingeniosul bine temperat, 1968-1983, în special Dicționarul onomastic și Bibliografia generală), Al. George
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
autoare a unor romane precum Dezrobită, Sub jugul lor, Lacrimi otrăvite etc. se crede îndreptățită să acuze misoginismul și obtuzitatea semenilor pentru obscuritatea în care îi este hărăzit să creeze capodopere pentru care Zița cu siguranță "s-ar fi înnebunit". Galeria de scriitoare în care se crede încadrabilă nu lasă nici un dubiu legat de infatuarea și gusturile literare ale personajului: "să fiu în Franța, de mult aș fi cunoscută... Dacă ar fi fost și acolo așa... n-ar mai fi existat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
chiar acest adaos de expresivitate oferit de comicul absurdului. 5.3. Absurdul și comicul absurdului la Caragiale 14 Problema care se pune este dacă se pot descoperi în edificiul creației caragialiene ipostaze ale absurdului care să justifice încadrarea sa în galeria scriitorilor absurdului sau în cea a precursorilor acestora. În acest scop va trebui să identificăm componente ale unei estetici "absurdiste" la Caragiale, pe care să le raportăm la o suprastructură care reflectă dominante ale creației literare aflate sub semnul acestei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Editura Humanitas, București, 1994, dar și în Fascinația și comedia puterii I, "Revista de istorie și teorie literară", I, nr. 21, 1994, p. 157, în care face un inventar aproape complet al perechilor de trăsături contradictorii atribuite personalității caragialiene: "În galeria epitetelor, pe lângă "marele" și "maestrul" Caragiale revin cu insistență două: "cinicul" și "lucidul", atunci când nu se reiterează "scepticul", "satiricul", "necruțătorul" și "ironistul lucid", ori de-a dreptul "canalia"[...]; Cel mai comunicativ dintre marii noștri scriitori", cum nota Vlahuță, apare succesiv
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și care, înainte de toate, ascunde o vulnerabilitate mortală ("călcâiul" lui Superman fiind sensibilitatea în fața kryptonitei, elementul din care era constituit solul planetei sale de origine, Krypton). Dincolo de aceste surse profunde, arhetipale, de inspirație, care îl plasează pe Superman într-o galerie a modelelor absolute, a salvatorilor cu statut intermediar pe scara om-zeu, Schuster și Siegel s-au inspirat, în modul de plasare a personajului în orizontul publicului și în tehnicile narative, din creațiile "zilei" cu succes enorm la public în cea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Coliba constructorului. Îmi place cartea mult mai mult decât mi-a plăcut filmul. Când am simțit mirosul de 4711 m-am Întors și m-am trezit dând mâna cu frumoasa vedetă de cinema. — Văd că vă uitați la mica mea galerie, zise ea, aranjând la loc fotografiile pe care le luasem și le studiasem. Cred că vi se pare o dovadă de vanitate fără margini din partea mea să țin la vedere atâtea fotografii cu mine Însămi, dar pur și simplu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
trecând pe lângă Kaiser Hotel și sediul principal al oțelăriilor Six. Am mers În continuare spre Unter den Linden, m-am strecurat prin trafic pe Französische Strasse și, la colțul cu Behrenstrasse, m-am strecurat În Kaiser Gallery. Aceasta e o galerie arcuită cu magazine scumpe de genul celor care sunt adorate de către turiști și dă În Unter den Linden Într-un loc de lângă hotelul Westminster, unde mulți dintre ei și stau. Când ești pe jos, e Întotdeauna un loc bun În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ridicam câte o piatră lată și descopeream o forfotă de furnici care-și cărau ouăle gălbui spre interiorul umed al pământului. Eram așa de fericit în singurătate! De departe, de pe terenurile de sport, se auzeau din când în când strigătele galeriilor. Vocea spartă a lui Lulu, solist ca de obicei, urmată de corul celorlalți, venea mult estompată prin filtrul vegetației: "Un salut din vechea Troie: Ahoe! Și-nc-o dată, 51 că e voie: Ahoe!"; Un salut din Cantemir: Hai sictir!" Când se
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
câte un presse-papier de pe birouri, explora fața ridată a câte unei dactilografe și pornea apoi spre ușă, care se deschidea f ăcînd loc altei perspective. Ce palat era acesta? Și unde, în stânca moale a creierului, își săpa odăile și galeriile? într-unui dintre cele șase straturi ale neocortexului? Mai adânc, în talamus sau în hipocamp? în cărnița ușor fumurie a zonei lui Broca? în fascicolul Vicq d'Azyr? Sau poate, mai curând, în declanșatorul magic al somnului cu vise, în
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Vicq d'Azyr? Sau poate, mai curând, în declanșatorul magic al somnului cu vise, în șaua de sidef numită locus ceruleum? Și până unde coborau fundațiile lui? în creierul primitiv cu idolii săi obsceni? Mai departe, în somatic? Erau acolo galerii ca de sarcopți, ubliete, zone de spargere către nervi cranieni și artere și intestine? Târziu, 76 când obosisem de atâta abstractă hoinăreală, după ce înaintasem pe coridoare încîlcite, pline de camere cu ușile deschise, am ajuns într-o aripă a clădirii
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Toate erau pline. Puștii jucau fotbal pe iarbă, în jurul fîn-tînii, iar cei de la liceu pe terenuri. Concursurile serioase, între echipele diverselor licee, începuseră chiar din a doua zi de tabără, și cu ocazia lor se producea un dialog 78 al galeriilor, exuberant și colorat, la care luau parte băieții care nu jucau și mai ales fetele, care râdeau și fredonau încîn-tate, se ridicau de pe bănci și țopăiau, aplaudau prostește fiecare fază mai deosebită a meciului... Lulu, liderul galeriei din Cantemir, era
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]