6,001 matches
-
de fecale. S-a declanșat învălmășeala, au tăbărât pe tinetă! Iar cei care au reușit să-și bage gamela în tinetă au și pus-o la gură, cu gândul că poate vor reuși s-o mai bage odată, dar au gustat din fecale. Și s-au auzit niște răcnete și urlete cumplite! C. I.: Nu s-a iscat un conflict între deținuți? S. Ț.: Păi, cine să bată pe cine? Cine i-a obligat să tăbărască pe tinetă? Din seara aceea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
picioarele peste spătarul scaunului și un caraliu te bătea la tălpi cu un baston de cauciuc. Ți se umflau tălpile încât a doua zi, când ieșeai la lucru, credeai că mergi pe niște bureți care te înțeapă. Sau, după cum "am gustat", tot pentru neîndeplinirea normei, te băgau în camera aia de la poartă, te dezbrăcau de te lăsau cu spatele și fundul gol, puneau un cearșaf ud peste tine și te băteau până te rupeau. Puneau cearșaful ud peste tine ca să nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-l prășim pentru că crescuseră tulpinile de pălămidă. Terenul acela fusese cândva inundat, fusese sub apele Dunării și fusese populat de papură. Domnule dragă, noi când prășeam porumbul acesta descopeream rădăcini de papură: nu v-aș dori să ajungeți vreodată să gustați rădăcinile de papură, dar să știți că nu sunt rele. Am mâncat zile și săptămâni la rând rădăcini de papură, nu numai eu, toți cei din brigăzile care eram acolo. Erau gustoase, făinoase și dulci. De ce a fost numit oare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atât domnilor viziri cât și prietenilor noștri bei. Drept care am înmânat această teșcherea pentru a fi cunoscute credința și ospitalitatea susnumitului boier". Said Ali, nepot onoratului Raziz Abdulan Capudan Pașa „Bun venit la noi", „poftiți la masa noastră", „luați de gustați cu noi" etc. erau invitațiile care arată cu prisosință generozitatea, ospitalitatea, caracteristice poporului nostru, felul său de a întâmpina și primi oaspeții care vin cu gând bun... Dacă ar fi să ne referim la unele însemnări ale călătorilor străini cu privire la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nici o muritoare de rând nu s-ar putea compara și care îi oferă patul ei lui Ulise. De ce acesta nu a zis timpului care trece "Verweille doch, du bist so schön" așa cum Goethe îi sugerează lui Faust? Deoarece Ulise a gustat din plin farmecele nimfei încât legendele ulterioare îi atribuie un fiu numit Latinos (mai des considerat fiul lui Circe, ceea ce ne face să ne gândim la înrudirea dintre aceste două personaje). Dar Ulise se satură de mângâierile sale, se plictisește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de curiozitate, care mă surprinse și pe mine, mă făcu să făgăduiesc că nu voi fi decât ce se va vrea să fiu")243 și libertinul fluture de noapte, efemerul unui rut nocturn sub cerul sublim și pur, care a gustat din plin momentul și clipa surprizei, adică timpul unei plăceri, fără origine și istorie, lipsit de legătură 244 și de viitor, este readus a doua zi la vidul esențial al existenței sale. Astfel surpriza a fost arhitectul momentului, al acelui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
societate nu este decât amăgire și minciună, m-am retras în sinea mea"294. Scuturându-se de jugul gazdelor tiranice, eliberat de legături prea strânse, de lanțurile protectorilor săi, Jean-Jacques nu-și dorește altceva decât "legături de simplă bunăvoință", să guste din dulceața libertății fără a-i suferi dependența, lucru pe care crede că îl va găsi în sejurul său în Hermitage și Montmorency 295. Dar adevărata fericire va fi șederea în singurătatea lazaretului 296 sau în cea din insula Saint-Pierre
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vedem, de exemplu, în Castelul. 630 Vezi anumite scrisori către Milena în care muzica devine o metaforă sexuală. 631 Brahms la concertul Societății corale. Esențialul din inaptitudinea mea de a simți muzica constă în aceea că nu pot să o gust în mod continuu, efectul ei asupra mea nu se produce decât din când în când, deși e foarte rar se întâmplă să fie un efect muzical. Muzica pe care o percep mă înconjoară firesc cu un zid și singura influență
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care urmează să funcționeze a doua zi. *Lucrările vor fi executate numai în vase perfect curate, care se vor spăla imediat după experiment. *La primirea și folosirea sticlelor cu substanțe pentru experiențe trebuie citite cu atenție etichetele. Nu se vor gusta nici un fel de substanțe din laborator și nu se vor utiliza vasele de laborator pentru băut sau mâncare. Nu se vor pune pe masa de laborator obiecte sau substanțe nefolosite în cadrul lucrărilor de zi. *Este interzis a se apleca deasupra
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
n-au reușit să se desprindă, rămânând Întinși pe ciment. Zeci s-au zvârcolit Între viață și moarte, și multe zeci au fost azvârliți În vagoane, pe jumătate morți, probabil fără să simtă trecerea de la viață la moarte, după ce au gustat „licoarea minune”, așa cum a denumit apa unul dintre supraviețuitori. Încercând să se salveze, deși nu era deloc amestecat În cazul Îmbăierii la Roman XE "Roman" , Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" a consemnat o bună și exhaustivă descriere a celor Întâmplate În locul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mult înainte. La vârsta de 14 ani am început să apar pe scenă în concerte de muzică populară... A.V. Deci, acela a fost primul început public... L.V. Da, am apărut prima dată alături de mama. Am colindat toată țara, am gustat din succes. Poate că rareori am întâlnit pe scena de operă aceeași senzație pe care am avut-o cântând muzică populară. Dar este o altă calitate a succesului. A.V. Chiar asta voiam să vă întreb: în momentul când ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din succes. Poate că rareori am întâlnit pe scena de operă aceeași senzație pe care am avut-o cântând muzică populară. Dar este o altă calitate a succesului. A.V. Chiar asta voiam să vă întreb: în momentul când ați "gustat" succesul, înainte de a începe canto clasic, a fost încă un motiv pentru care ați dorit să deveniți cântăreață de operă? L.V. Nu neapărat. Mai degrabă, dorința de descoperi opera, și muzica clasică, în general. Am fost atrasă spre această lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Albinii“ și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii“. E aceeași strategie de marketing prin care a apărut și revista care-mi găzduiește articolul din rubrica de față. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Prințese date uitării sau necunoscute... Emil BRUMARU Forma poate fi gustată în toate felurile ei, depinde de spectrul, îngust sau larg, generos, infinit al „privitorului“, de rafinamentul lui, de „degenerarea“ dorințelor sale care, uneori, ating patologicul divin, monstruosul delicat, animalier (paianjeni îngrozitori lucrați ca o bijuterie de lux, gușteri cu guși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
obiecte specifice acestei nopți speciale, cântece, jocuri și obiceiuri, toate redate scenic! Acestea au condus la o reușită deplină, reușită încununată și de copturile de Andrei, turta și colacul, a plăcintelor cu bostan și cu varză, a covașei, ce se gustă mai ales în Noaptea Strigoilor, toate împănate cu nelipsitul usturoi. Am vrut, firesc, să aflu cine se găsește în spatele acestei idei excepționale. Ei, bine, aveam să cunosc o doamnă mărunțică și plină de viață, anume pe doamna profesoară Maria (Coca
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
monah îmbunătățit, s-a îmbrăcat în haine simple oștășești și l-a vizitat pe acela. Cum petreceți voi călugării? Ne rugăm pentru mântuirea voastră, a zis călugărul. A văzut într-un coș pâine uscată și s-a rugat: Binecuvintează să gust și eu. Călugărul a turnat apă într-un blid, a rupt din pâine, a pus puțină sare, a binecuvântat, a muiat pâinea și au mâncat amândoi. Apoi l-a servit cu un pahar de apă. Când i-a spus că
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]
-
știe, s-a oprit la începutul regimului prezent, care, de-a lungul celor două zeci și cinci de ani de putere, a tăiat legăturile țării cu lumea din afară, cel puțin în ceea ce privește cunoașterea ei. Turiștilor li s-a permis să guste deliciile nimicitoare ale principiilor nihiliste, dar cea mai mare parte a lor s-au întors acasă într-o stare de șoc năucitor"332. Totalitarismul a mers mână în mână cu anarhia, corupția și cinismul, dar, din păcate, parcă la fel
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în egală măsură riscant pentru sine, pentru propria credibilitate, cât și pentru instituție - oricând poate să atragă asupra sa bănuiala părtinirii, suspiciunea apartenenței la o tabără sau alta, bunele intenții ale ministrului eșuând astfel. Pentru cei cărora le place să guste riscul, e teribil de interesant: e singurul loc, în afara parlamentului, din care vezi ambele tabere opuse, toate desfășurările de forțe, de intenții, de proiecte. Din fericire, pe temele mari - relația transatlantică, relația cu vecinii, Uniunea Europeană -, nu a existat niciodată disonanță
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
plus de dezordine balcanică ce nu te deranjează, care îți „piperează” viața și te face să înțelegi că natura umană e egală cu sine oriunde. În plus, este un oraș care nu își cenzurează trecutul, care te lasă să îl guști pe deplin, pentru că are grijă să te asimilize la fel de repede cu ceea ce ai - fie că vii din Balcani, fie că vii din Dunărea de Jos, fie că vii din stepă - și păstrează același respect pentru toți. Brândușa Armanca: Mergeați la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
păreri de ageamiu, iscate de pictura lui Cranach Bătrînul, Paradisul (1530). O pînză stranie, în care planurile sînt multiple, ordinea evenimentelor din Biblie - aleatorie, iar dimensiunea personajelor - variabilă. În plan apropiat, în centru, Dumnezeu - care admonestează tînăra pereche ("Să nu gustați din fructul interzis!" sau, poate: "De ce ați gustat din fructul interzis?"), printre flori, tufișuri și animale pașnice. Probabil că scena nu s-a petrecut chiar în ziua Genezei, de vreme ce Adam are deja și barbă și mustață. Sau poate că astfel
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
Bătrînul, Paradisul (1530). O pînză stranie, în care planurile sînt multiple, ordinea evenimentelor din Biblie - aleatorie, iar dimensiunea personajelor - variabilă. În plan apropiat, în centru, Dumnezeu - care admonestează tînăra pereche ("Să nu gustați din fructul interzis!" sau, poate: "De ce ați gustat din fructul interzis?"), printre flori, tufișuri și animale pașnice. Probabil că scena nu s-a petrecut chiar în ziua Genezei, de vreme ce Adam are deja și barbă și mustață. Sau poate că astfel va fi fost creat, dintru început, de Ziditor
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
picior) este plasată chiar sub Pomul Vieții. Iar această dublă geneză încadrează, la distanțe absolut egale, parabola încălcării interdicției. Scena cu Pomul Cunoștinței Binelui și Răului. Pom care e atît de mare, de frumos și de ispititor, că, pentru a gusta din el, perechea nici n-ar mai avea nevoie de umanoidul șarpe (specie iconografică tîrzie de centaur). Constatăm deci că nici în partea dreaptă a tabloului nu sînt numai drepții. Este și șarpele, e și păcatul. Așa încît mai cade
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
din perspectiva ta, mai multul nu există. Ai ajuns la absolut. }i-e bine și te bucuri. Nici nu e nevoie să ți se mai formuleze interdicții. Stai la umbra pomului și ți-e de ajuns. Nu-ți dorești să guști din roade, mai ales, că - cine știe? - or fi acre... Este un paradis pe care îl meriți, pentru că ești conștient de existența lui, ca paradis, ca și de faptul că tu ești acolo. Ba chiar contribui și tu la calitatea
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
a venirii... Nu l-am cunoscut personal, dar mă întâlneam cu el în fiecare duminică, îl așteptam cu drag, curios să-l văd și să-l aud minunându-se de cutare sau cutare bunătate gastronomică, comentând-o, adulmecând-o și gustând-o cu o bucurie a feței indescriptibilă. Era cel care mă purta prin țară deslușindu-mi din tainele savuroaselor bucate românești. Știa să le dea, de fiecare dată și oricărui fel de mâncare acea alură de preparat-minune; avea un mod
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
motivul pentru care un exeget de valoarea lui Mircea Martin nu are, în prezent, recunoașterea publică, largă, pe care ar merita-o. Asemenea cărți epurate de imagini și puse, de la un capăt la altul, sub semnul ideii critice pot fi gustate numai de lectori avizați, buni cunoscători ai fenomenului literar. Mircea Martin, G. Călinescu și ,complexele" literaturii române, ediția a II-a, cu un Argument al autorului, postfață de Nicolae Manolescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2002, 212 p.
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
a învățat să le citească, tot așa, Logosul utilizează scrisoarea textului biblic pentru a ascunde mesajul interior al acțiunii sale mântuitoare. Credinciosul trebuie să se plaseze în interiorul textului, înscriindu-i înțelesul spiritual, mistic pe suflet, pentru a reuși să-i guste fructele 23. Prin urmare, pentru Origen, contactul mistic în sensul experienței interioare cu Dumnezeu, prin definiție, este obținută în și prin Biblie - textul Cântării Cântărilor devine textul evoluției sufletului spre Dumnezeu. Toate referințele Scripturii la limbajul simțurilor, ordinar, extern - în
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]