7,075 matches
-
ai,/ Dar frâu n-ai;/ Na-ți brâul meu/ Și fă frâu calului tău»”. Invocarea lunii pentru formarea cuplului constituie, după Silvia Ciubotaru, un „rudiment al cultului lunar”, astrului oferindu-i-se „brâul fetei descântate, baticul sau pletele ei pentru imaginarul bidiviu selenar: «Lunî, lunî, doamnî Bunî,/ Na bgiciuțu di la mini,/ Mânî murgu di sub tini» (Botuș - Suceava); «- Lună, lunișoară,/ Dragă surioară,/ Tu ai cal bun,/ Dar n-ai la dânsu frâu,/ Îți dau brâul meu,/ Pune-l [frâu] la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pământ m-opresc! Râdeau pălăriile de el, în timp ce urca liniștit pe axa imaginară a privirii, coborând, subțiindu-se de-a dreptul. Numai în sus să n-o iau, mai spuse omul nostru, acolo nu mai e capăt! Elogiul toleranței Mergeau impasibili pe stradă, unul pe partea însorită, celălalt pe partea umbrită, adevărul și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
plac cui? unor privilegiați de ieri ca și de azi, care pozează în victime. Cineva zicea așa: în Occident, ca să ai succes, trebuie să fii evreu, negru sau homosexual! Un reflex masochist (efect al unui sentiment de culpă reală sau imaginară) ne face excesiv de exigenți (la modul biografic-etic, dar și la cel al judecății stricte a operei) față de un Mircea Eliade sau de un Cioran, în schimb rămânem cât se poate de "înțelegători" față de un Petru Dumitriu sau un D. R.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și la fund. E suficient să-i recunoaștem statul de excepție multilateral developată, și ea ne va fi recunoscătoare. Chiar Miciurin, doritor să aclimatizeze arborii tropicali în nordul Siberiei, prin deplasări și replantări succesive, tot un haios practician al soluțiilor imaginare se dovedea, un visător, un patafizician ignorant al condiției sale, dar nu mai prejos decât colegul său moldovlah, de puturoasă amintire, socotise că trebuie mutați pensionarii, cu tot cu orașele lor de reședință, la țară, ca să se realizeze mari economii la consumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cititorul se va arăta surprins. Ce îmi transmit aceste rânduri ? Istoria unei fabrici ? O istorie a muncitorimii ? Oare pot ele coexista într-un raționament istoric, specific epocii în care trăiesc ? Răspunsul îl va afla la capătul acestei călătorii. O călătorie imaginară, care începe înainte de Primul Război Mondial și se sfârșește în zilele noastre. O călătorie ce implică două tipuri diferite de lectură: una, a surselor scrise, alta, a istoriei orale. E ca și cum ai trece prin două capete de pod. La unul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lucrat în uzină nu a fost cea mai fericită etapă a vieții lor, în cazul unor respondenți, s-a acceptat dialogul cu elevii, în ciuda amintirilor copleșitoare. În cadrul celor nouă interviuri, Nicolina a reînviat, a dat semne că, la un plafon imaginar, funcționează din nou, prin ochii celor cei implicați în proiect. Am reușit, prin intermediul interlocutorilor, să revedem ucenicii la practică, halele „duduind” de activitate, utilajele pregătite pentru export, să descriem sărbători oficiale și să reconstituim „interminabile” ședințe de partid. O lume
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la sfârșitul anilor 50' de cancer, Hemingway plătindu-i cheltuielile de înmormântare și fiind prezent și la cimitir! Vizitasem de nenumărate ori "Flori-dita" citind "Insule în deriva", operă postu-mă în care localul este scena unde apar multe personaje reale sau imaginare. Când am intrat prima oara "de-a adevaratelea" în bar, în decembrie 2003, împreună cu soția, am trăit emoția unei tinere perechi ce pășește în biserica pentru cununie. Ne țineam de mână, aveam un aer solemn și abia respiram de emoție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
bine echipat. A văzut pe maica stariță, bolnavă de mai multă vreme, dar care, cu frica multor persoane de medici, de doctorii, de sanatorii și mai ales de operații, refuza orice îngrijire sistematică. Mai era și stăpânită de o demnitate imaginară a situațiunii ei de călugăriță și stariță, care, credea dânsa, nu-i îngăduia un examen medical rațional. Bărbatul meu o convinse să intre într-un sanatoriu și să se supună unei puncțiuni exploratrice; lucru care ar fi trebuit făcut de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au ars casa, eu le-am ars fruntaria, tot eu sunt în câștig“.](Ediția I, 1937, pp. 296-297.) Știrile acelea erau cel puțin autentice, pe când cele împrăștiate în București se dezmințeau a doua zi; aflarăm astfel trei-patru liste de comisiuni imaginare întocmite pentru tratativele de pace, care se schimbau până seara. pacea de la buftea În fine, la 22 februarie/7 martie apărură în ziarele de aici preliminariile subscrise de Czernin, Kühlmann, Talaat Pașa și Monciloff, pentru Puterile Centrale, C. Argetoianu, pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sufletelor, nu a faptelor. Într-acest chip, bieții oameni răbdau toate nevoile, nu cu filozofie, ci cu voioșie. Inventau știri bune, nu se știa de unde porneau, dar, din gură în gură, creșteau, nici o discuție, nici o dezmințire nu le oprea; manifestații imaginare la Iași, la care mii de persoane luau parte, pe care poliția nu le mai putea stăvili, în favoarea Antantei, în favoarea înfăptuitorilor războiului dați în judecată. Era o furtună dezlănțuită în favoarea lor, în strigătele: „Trăiască Aliații! Ura România Mare!“... Aflându le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Săbăoani Grupa: Mare Durată: 1 an școlar ARGUMENT Lumea poveștilor fascinează copiii încă de la cea mai fragedă vârstă, de multe ori ei identificându-se cu personajele sau căutând în jurul lor asemănări. În cadrul jocurilor alese, ca gesticulează sau vorbesc cu personaje imaginare ei încearcă diferite tonalități ale vocii, pentru a da cât mai multă savoare interpretativa personajelor. În cadrul întâlnirii cu părinții și a prezentării ofertei de activități opționale, aceștia au manifestat interes sporit pentru această temă cu atat mai mult cu cât
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
copiii au avut ca personaje animale, jucării sau copii care au trecut prin numeroase întâmplări. Interviu cu un personaj este un joc deosebit de antrenant. Un copil este reporterul, iar altul este un personaj dintr-o poveste.Se poartă o discuție imaginara, în care se îmbină elementele cunoscute din poveste cu elemente din realitate.Atât întrebările adresate de ,,reporteri” cât și răspunsurile date de copiii-personaje din povești au fost pline de haz și spontaneitate. Exemplu-povestea ,,Scufița Roșie”. Reporterul: De ce n-ai ascultat
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
care era față în față cu cabana Gărâna. Cabana era o clădire veche, solidă, cu o terasă în față îngrădită cu jardiniere confecționate din tablă, cu suport de fier forjat, vopsite în albastru. Rugina și câteva chiștoace țineau loc de imaginarele flori, care ar fi trebuit să ne îmbete de mirosul lor. La parter era barul, mesele erau deja aranjate, lipite cap la cap, acoperite cu fețe de masă alb cu roșu. Totul era aranjat cu grijă și bun gust, creând
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
mizerabilă detenție politică, rămânând și acolo, cum am amintit, un om deosebit de alții, un ins hărăzit de soartă să iasă din comun. Era o plăcere să-i asculți prelegerile; era un privilegiu să-l ai profesor, modificându-ți cumva stereotipurile imaginare despre profesorul clasic. Vancea a fost un unicat, cu personalitate menită să se țină minte și cu o operă consacrată pe plan mondial. Am avut prilejul să asist la un congres internațional de oftalmologie la Paris; era prin anii '70-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
confiscate poetului. În scurt timp a și fost invitat la sediul instituției care se „democratiza”, de unde s-a întors cu portbagajul autoturismului încărcat cu manuscrisele scriitorului. Din ele au ieșit multe cărți. Ultimele sonete închipuite ale lui Sheakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu, în 1964, prefațate de Perpessicius, două volume de Povestiri, 1966, cu un studiu semnat de Vladimir Streinu. Referitor la ele Paul Anghel sublinia: N. Manolescu se raporta și el la povestirile lui Voiculescu : « Povestirile lui V. Voiculescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în sprijinul afirmațiilor sale opinii critice ale cunoscuților G. Călinescu, Tudor Vianu, Vladimir Străinu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Eugen Simion, Perpessicius, Mircea Tomuș, C.D. Zeletin ș.a. Cel din urmă volum - publicat postum - intitulat „ Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu” sunt considerate: operă unică în concepția și structura literaturii noastre, o împlinire magistrală care îl apropie de opera lui Dante „Vita nuova” și de unele „Rime” ale lui Michelangelo. Concluzionând, sunt folosite inspirat spusele lui Mircea Tomuș
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
palat din decembrie 1989, ginerele Adrian Nastase s-a folosit și de "persecuțiile" suferite de socrul său, Angelo Miculescu, din partea lui Ceaușescu, pentru a putea acoperi parvenitismul lui feroce. Imediat dupa decembrie 1989, Adrian Nastase a scos pe piată "persecuții" (imaginare) suferite de el și familia lui. Sora lui Adrian, Dana Maria Barb, a "suferit" din cauza "dosarului", adică a "originii burgheze" (!?!), deși ea a fost racolata de DIE, plantata într-o firma de comerț exterior (la terminarea facultății) și trimis~ în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
acolo în permanență. Gonfalonierul merge în fața lui potesta (în realitate îl Commissario, n.d.a.), pe care Ducele îl trimite la fața locului și care este, într-adevăr, atotputernic; acest gonfalonier nu salută pe nimeni, comportându-se că într-o mică monarhie imaginara. Mi se păreau patetici văzându-i hrănindu-se cu această farsă și, totuși, Marele Duce a mărit cu o zecime impozitul impus celor mai în vârstă". Deși Montaigne punea accentul pe faptul că puterea executivă se află în mână Marelui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
un trecut necunoscut în căutarea modelelor cauzale pe un teren deja explorat. În timp ce eternalismul încurajează studiul mai atent a ceea ce rămâne, el impune de asemenea istoricului să selecteze un punct strategic de la care să înceapă o narațiune cauzala. Excursionistul nostru imaginar trebuie să aleagă când să se oprească din mersul pe jos înapoi și să înceapă să reconstituie terenul parcurs. Istoricul este liber să aleagă orice punct de la care să înceapă, dar alegerea se va face pe baza cunoașterii dovezilor deja
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Eminescu, punctând convergențele și divergențele ideatice și factologice semnificative ale subiectelor și tratării acestora, în cele două capodopere. Mai este atașat și un frumos exercițiu liric, un poem personal Lume și geniu pe care autorul îl vede ca o "continuare imaginară a dialogului ceresc", inspirat din poemul eminescian și din textele filosofice ale lui Giordano Bruno, dar sugerând și contactul cu ideile hegeliene, pentru a poetiza, encomiastic, un soi de definire a personalității lui Eminescu: "Da, zice Demiurgul lui George Popa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cugetării". Pentru a concluziona că "monologul romantic eminescian este dramatic, iar ființa care-l exprimă are conștiința celorlalte instanțe enunțătoare" și îl găsim "în primul rând în poezia cosmică și mitologică, dar și în poezia iubirii". În fine, în capitolul Imaginar și fantascientate, exegetul urmărește "ironia romantică" din poezia lui Eminescu, un bun exemplu, pentru ilustrarea acestei atitudini, aflând-o în Cugetările Sărmanului Dionis. Și de data aceasta predominante sunt observațiile stilistice ("cuvintele sunt desemnări și reprezentări, nuclee ce leagă, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
la Gurkovsky, deși autorul faultului fusese Sipos, decizie care a făcut ca pivotul ucrainean să fie descalificat foarte devreme, în minutul 36, pentru trei eliminări. În minutul 21, la 11-10 pentru oaspeți, băcăuanii declanșaseră un contraatac, oprit pentru o forțare imaginară fluierată la același Gurkovsky. Știința a primit prima aruncare de la 7 metri abia în minutul 36, deși, până atunci, fuseseră cel puțin două situații în care pivotul Bacăului era în situație iminentă de gol, iar adversarii se apărau în semicerc
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
fiecare să-și coacă pîinea, să-și confecționeze cizmele! Să dispară spune inițiatorul deșcolarizării trebuințele artificiale create de instituție; fiecare să refuze bunurile pe care i le oferă societatea și, redobîndindu-și inițiativa, să hotărască asupra propriului său consum. Într-un imaginar spectru al instituțiilor sociale, ordonate de la stînga la dreapta după caracterul lor "manipulator" școala este situată de Illich în partea extremă a dreptei. Motivul? Ea face să crească răul fundamental al societății de astăzi: dorința nemăsurată de a consuma; ea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
am fost repartizat, se lucra cu foarte complicate piese de tablă, atât de savant rotunjite (nu după arce de cerc ci după parabole, hiperbole, curbe exponențiale, etc), încât nu aveau pe ele nici o linie, totul se reprezenta prin linii teoretice imaginare rezultate din intersecția diferitelor suprafețe primare. Alături de mine lucrau proiectanți cu peste 20 de ani vechime și cu o extraordinară specializare. Unul dintre ei, un proiectant extraordinar de ordonat, priceput, migălos și talentat, de 25 de ani nu lucrase decât
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pui, curcani neoperabili, care nu au supraviețuit tratamentului aplicat... Veterinarul mi-a pus apoi o întrebare de baraj, ai carte de vizită, mă? Că așa auzise el, că la București oamenii respectabili, serioși, au cărți de vizită, domnule! Conta Bucureștiul imaginar, nu cel real. N-am, bre, carte de vizită, dar am publicat și io o carte, dacă asta vă spune ceva. Vă e de folos ca să mă cântăriți, să mă evaluați. Ce carte ai publicat, tu, mă? Ca și cum faptul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]