7,197 matches
-
Campanella sau Giordano Bruno. Este specific imaginarului ca acele componente de tip rațional să se dezvolte într-un cadru organizat și de obicei limitat atât prin numărul celor ce participă la realizarea lui, cât și din punct de vedere spațial. Imaginarul rațional al antichității s-a dezvoltat în Grecia Antică, între zidurile orașelor-stat, cel medieval între zidurile mănăstirii și ulterior al universității, iar cel modern între zidurile universităților și a laboratoarelor. Odată cu expansiunea spațială și socială se dezvoltă componentele pulsionale ale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rațional al antichității s-a dezvoltat în Grecia Antică, între zidurile orașelor-stat, cel medieval între zidurile mănăstirii și ulterior al universității, iar cel modern între zidurile universităților și a laboratoarelor. Odată cu expansiunea spațială și socială se dezvoltă componentele pulsionale ale imaginarului datorită diversității de imagini care sunt implicate și a unei lipse de rigoare metodic rațională. Având drept sursă interpretările variate, analize și extinderi ale părților raționale, popularizarea cunoștințelor, dezbaterile publice cu personaje mai mult sau mai puțin avizate, are loc
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
are loc o extindere de imagine și metaforizarea acesteia. Pulsionalul se extinde pe direcții greu identificabile sau definibile. Interacțiunile determină un amestec de influențe și corelații imaginare, iar prin popularizare se obțin imagini sintetice ale acestora. Între acestea forme de imaginar rațional putem urmări evoluția transformărilor interioare ciclului ce încep în secolul III-IV după Hristos și se termină în secolul al XVI-lea. În acest ciclu mănăstirile au avut rolul de spațiu pentru dezvoltarea imaginarului rațional, în mod special, în Europa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ale acestora. Între acestea forme de imaginar rațional putem urmări evoluția transformărilor interioare ciclului ce încep în secolul III-IV după Hristos și se termină în secolul al XVI-lea. În acest ciclu mănăstirile au avut rolul de spațiu pentru dezvoltarea imaginarului rațional, în mod special, în Europa Occidentală. În răsărit mănăstirea căpătă valențe culturale mult mai târziu, în secolele XV-XVII. 1.3.1. Originile monahismului și puritatea începuturilor Începuturile ciclului de imagine pe care îl analizăm își are originea în secolele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
își are originea în secolele III-IV după Hristos. Punctul zero este constituit de cenzura realizată de către predicile lui Isus la care se adaugă cea istorică realizată de invaziile popoarelor migratoare. Acestea sunt acelea care asigură o cenzură aproape perfectă asupra imaginarului existent din punctul de vedere al imaginilor sociale. Schimbarea populațiilor au determinat și modificări ale imaginilor specifice, astfel obținându-se o structură imagistică primară pură. Cel mai important element este dat de simplitatea și puritatea mesajului transmis de către Isus. Indiferent
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pură. Cel mai important element este dat de simplitatea și puritatea mesajului transmis de către Isus. Indiferent de sursa care ne permite analiza acestui mesaj acesta are câteva caracteristici fundamentale: 1. În primul rând se transmite ca formă a cenzurii unui imaginar ce era existent în spațiul ebraic. Cenzura nu se referă la imagini, în sensul brut al termenului, ci la formele specifice dezvoltate de legea mozaică. Mesajul inițial s-a dezvoltat în direcții interpretative care l-au amplificat ajungându-se la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
neîncărcarea hermeneutică a acestor metafore. 3. A treia caracteristică constă în limbajul metaforic folosit. Acesta este pur fără cod interpretativ, ci doar metaforă. Se formează o imagine pulsională pură, simplă, dar care va fi sursă pentru multe alte forme de imaginar. Acest mesaj simplu constituie punctul zero al imaginarului medieval. Este momentul din care se dezvoltă toate celelalte modalități de a interpreta universul. De aici urmează variații interpretative, construcții raționale, noi forme simple sau complexe de imaginar pulsional, reinterpretări din alte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
caracteristică constă în limbajul metaforic folosit. Acesta este pur fără cod interpretativ, ci doar metaforă. Se formează o imagine pulsională pură, simplă, dar care va fi sursă pentru multe alte forme de imaginar. Acest mesaj simplu constituie punctul zero al imaginarului medieval. Este momentul din care se dezvoltă toate celelalte modalități de a interpreta universul. De aici urmează variații interpretative, construcții raționale, noi forme simple sau complexe de imaginar pulsional, reinterpretări din alte perspective a textelor exterioare. Puritatea mesajului de început
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
multe alte forme de imaginar. Acest mesaj simplu constituie punctul zero al imaginarului medieval. Este momentul din care se dezvoltă toate celelalte modalități de a interpreta universul. De aici urmează variații interpretative, construcții raționale, noi forme simple sau complexe de imaginar pulsional, reinterpretări din alte perspective a textelor exterioare. Puritatea mesajului de început se păstrează doar în primele secole. Chiar dacă apar variații interpretative, și în acest caz ne referim la erezii, există spații care încearcă să păstreze simplitatea mesajului. Astfel este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de viață pe care au adoptat-o. Mesajul pe care îl transmiteau avea forța începutului, a trăirii directe și un bogat conținut metaforic 34. Urmărind povestirile despre viețile sfinților și a asceților de la începuturi putem să identificăm că partea specifică imaginarului pulsional este dominantă, însăși existența acestora devenind o metaforă. Totuși această simplitate a mesajului nu se poate păstra. Este necesar să apară diverse interpretări ale acesteia și astfel imaginarul să se dezvolte până la un nou moment de maxim. Același lucru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și a asceților de la începuturi putem să identificăm că partea specifică imaginarului pulsional este dominantă, însăși existența acestora devenind o metaforă. Totuși această simplitate a mesajului nu se poate păstra. Este necesar să apară diverse interpretări ale acesteia și astfel imaginarul să se dezvolte până la un nou moment de maxim. Același lucru se întâmplă și cu mesajul creștin, care se dezvoltă în direcții foarte complexe. În primul rând interpretările cu privire la mesajul lui Isus au fost atât de diversificate încât s-au
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nivel metaforic. Importante devin hotărârile sinoadelor și nu trăirea directă. Religia creștină își desfășoară primul act de raționalizare. La aceasta se adaugă procesul de raționalizare specific demersurilor teologice ale scriitorilor bisericii. 1.3.2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional Perioada de după căderea imperiului Roman de apus a fost o perioadă zbuciumată din punct de vedere cultural, în care biserica a depus un efort susținut pentru creștinarea populațiilor migratoare care se stabilizau în teritoriile fostului Imperiu Roman. Dincolo de faptul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Filon, convergență a gândirii ebraice și stoice, creează o sinteză perfectă pentru gândirea creștină prin unificarea celor două tradiții. Această construcție de imagine prin raționalizare și interpretarea în stil clasic a mesajului biblic constituie prima sursă a raționalizării noului imaginar. Mulți dintre părinții bisericii au avut o educație clasică, iar lucrărilor acestora s-au conformat prin stil și modalitate interpretativă acestor forme. Elementele de retorică specifice se întâlnesc în cazul unor mari nume ale patristicii. În cazul lui Vasile din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
componenta pulsională a trăirii sacrului fiind teoretizată și conceptualizată prin idei pornind de la modul în care trebuie să avem această trăire a sacralității până la cum poate fi aceasta reprezentată. Astfel s-a concretizat o primă etapă în dezvoltare conceptuală a imaginarului rațional specific perioadei medievale. Cea de-a doua etapă este mult mai târzie și se manifestă sub impactul unor dezvoltări instituționale - mănăstirile. Dacă prima etapă se desfășoară în spațiul cultural specific sfârșitului Imperiului Roman, cea de-a doua etapă se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-și construiască imagini raționale fără de care nu își poate stabiliza locul în univers. În mod normal perspectiva pulsională specifică credinței ar fi trebuit să fie suficientă, dar ea nu oferă sprijinul pe care îl oferă construcția rațională și de aceea imaginarul se dezvoltă și în cadrul acestei perspective. Așa încât odată începută dezvoltarea imaginarului rațional, mai departe acesta nu a putut să facă altceva decât să se amplifice până la limitele specifice celui pulsional. Așa cum bine observa Andrei Oțetea în perioada medievală după ce: "biserica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în univers. În mod normal perspectiva pulsională specifică credinței ar fi trebuit să fie suficientă, dar ea nu oferă sprijinul pe care îl oferă construcția rațională și de aceea imaginarul se dezvoltă și în cadrul acestei perspective. Așa încât odată începută dezvoltarea imaginarului rațional, mai departe acesta nu a putut să facă altceva decât să se amplifice până la limitele specifice celui pulsional. Așa cum bine observa Andrei Oțetea în perioada medievală după ce: "biserica a recunoscut rațiunii facultatea de a demonstra adevărul revelației ea nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestei facultăți alte limitei decât acelea care sunt recunoscute de rațiune"49. Astfel în acest spațiu închis s-a dezvoltat prima formă a unei raționalități ce ulterior va determina creștere specifică renașterii. 1.3.3. Deschiderea spațiului cultural și amplificarea imaginarului De la căderea Romei până în perioada carolingiană spațiul cultural occidental a fost unul închis între zidurile mănăstirilor și bisericilor. Dar dezvoltarea din spațiul mănăstiresc se realizează odată cu cea din spațiul laic. Secolele al XI-lea și al XII-lea găsesc o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
teritorii vaste. Spre sfârșitul mileniului întâi acesta devine centru de putere nu doar din perspectivă spirituală ci și din cea laică. Această putere devine sursă a corupției 52 și prin aceasta se pierde puritatea mesajului religios și se dezvoltă un imaginar social și o instituționalizare ce va genera o nevoie de reformă și cenzură. Secolul al XIII-lea găsește biserica atât de coruptă încât aproape orice măsură în interiorul său era imposibilă. De exemplu, când Papa Inocentiu al III-lea încearcă să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
atât din punct de vedere teologic, cât și din perspectivă organizațională. Direcțiile ereziilor erau anticlericale, urmărind o reformă a modului de a-L percepe și relaționa cu Dumnezeu. Modul de operare al ereziilor a fost de cenzură a bisericii și imaginarului acesteia. În conflictul dintre biserică și erezie se manifestă conflictul dintre raționalitatea specifică dogmaticii creștine și încercările de impunere a unui imaginar pulsional. Pe de o parte sunt încercările de cenzură a imaginarului bisericii catolice și de impunere a propriului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-L percepe și relaționa cu Dumnezeu. Modul de operare al ereziilor a fost de cenzură a bisericii și imaginarului acesteia. În conflictul dintre biserică și erezie se manifestă conflictul dintre raționalitatea specifică dogmaticii creștine și încercările de impunere a unui imaginar pulsional. Pe de o parte sunt încercările de cenzură a imaginarului bisericii catolice și de impunere a propriului imaginar însoțite de cenzura bisericii față de pulsionalitate noilor concepții, pe de altă parte se construiește un imaginar al simplității bisericii primare care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost de cenzură a bisericii și imaginarului acesteia. În conflictul dintre biserică și erezie se manifestă conflictul dintre raționalitatea specifică dogmaticii creștine și încercările de impunere a unui imaginar pulsional. Pe de o parte sunt încercările de cenzură a imaginarului bisericii catolice și de impunere a propriului imaginar însoțite de cenzura bisericii față de pulsionalitate noilor concepții, pe de altă parte se construiește un imaginar al simplității bisericii primare care dorește să se impună. Cenzura specifică ereziilor s-a realizat în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesteia. În conflictul dintre biserică și erezie se manifestă conflictul dintre raționalitatea specifică dogmaticii creștine și încercările de impunere a unui imaginar pulsional. Pe de o parte sunt încercările de cenzură a imaginarului bisericii catolice și de impunere a propriului imaginar însoțite de cenzura bisericii față de pulsionalitate noilor concepții, pe de altă parte se construiește un imaginar al simplității bisericii primare care dorește să se impună. Cenzura specifică ereziilor s-a realizat în primul rând vis-à-vis de corupția și excesele bisericii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încercările de impunere a unui imaginar pulsional. Pe de o parte sunt încercările de cenzură a imaginarului bisericii catolice și de impunere a propriului imaginar însoțite de cenzura bisericii față de pulsionalitate noilor concepții, pe de altă parte se construiește un imaginar al simplității bisericii primare care dorește să se impună. Cenzura specifică ereziilor s-a realizat în primul rând vis-à-vis de corupția și excesele bisericii, dublate de o altă viziune asupra lumii. Această viziune a fost mai apropiată de popor și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
bisericii, dublate de o altă viziune asupra lumii. Această viziune a fost mai apropiată de popor și implicit s-a dezvoltat într-o lume a basmelor și legendelor specifice omului simplu. Evoluția curentelor eretice a dus la o deschidere a imaginarului și implicit la o reorganizare a acestuia. Imagini inedite asupra lumii s-au dezvoltat ca urmare a noilor teologii introduse în spațiul european, imagini care s-au potrivit într-o mare privință și cu concepțiile populare deja existente. Ele reprezintă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a acestuia. Imagini inedite asupra lumii s-au dezvoltat ca urmare a noilor teologii introduse în spațiul european, imagini care s-au potrivit într-o mare privință și cu concepțiile populare deja existente. Ele reprezintă o formă de deschidere a imaginarului și implicit de dezvoltare a acestuia pornind de la noi valențe. Raportul dintre biserică și cei cu idei proprii s-a păstrat în direcția dezvoltată în perioada secolelor XI-XII în lupta împotriva ereziilor. Cruciada împotriva catarilor/albigenzilor pornită în 120857 de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]