6,831 matches
-
distinctive (foneme) într-un mare număr de cuvinte, de înlănțuiri diferite, conform anumitor reguli, care îi sunt proprii - „eram” este un cuvânt de aceeași compoziție ca și „rame” care semnifică cu totul altceva. Fiecare limbă construiește fraze într-un număr infinit prin combinarea diferită a cuvintelor după regulile sintaxei. Perspectiva psiholingvistică ne conferă modele fundamentale de care se servește dezvoltarea ontogenetică, dar elementul esențial care produce organizarea, ordonarea, structurarea, clasificarea sau categorializarea îl constituie funcția simiogenetică și Tatiana Slama-Cazacu - conchide că
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nu doar datorită faptului că, după cum am mai afirmat, toate structurile, operațiile și funcțiile lingvistice sunt, într-un mod mai mult sau mai puțin direct, semantice, ci și într-un sens mult mai concret: acela de a "orienta" potențialul virtual infinit al desemnării către un sens concret și actual, care relevă însăși esența "energetică" a vorbirii. De altfel, Coșeriu însuși a evidențiat acest aspect: pe de o parte, el a afirmat că "operațiile care constituie determinarea asigură [...] materializarea uneia din posibilitățile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
istoria Bisericii Reformate (calvine) din Transilvania de Nord nu s-a scris nicio monografie. Știm însă că șeful numărul unu al confesiunii - ce reunea în majoritate absolută credincioși maghiari -, episcopul reformat Vásárhelyi János, și-a exprimat, în septembrie 1940, bucuria infinită pentru re-anexare în numele enoriașilor maghiari: Puteam avea o bucurie mai mare decât aceea de a fi din nou împreună cu frații noștri și de a fi din nou copiii patriei ungare?"75. Asta chiar în condițiile unei anumite pauperizări a sistemului
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Nemărginit se întinde oriunde și în orișice parte"167. Dar este puțin probabil ca lucrarea filosofului latin să fie cunoscută de către Nicolaus Cusanus 168 în momentul în care acesta a promovat această idee novatoare. El nu a descris universul ca infinit ci ca imposibil de privit ca limitat. El nu este considerat infinit, ci fără sfârșit, iar pentru aceasta s-a folosit de argumente teologico-matematice, realizând o sinteză între rațiunea teologică și cea științifică de origine matematică. În primul rând ideea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesta, pentru că există componente ale existenței ce se manifestă dincolo de simțuri. Argumentul matematic este de natură neeuclidiană surprinzând esența matematică a infinității grafice și anume pierderea elementelor figurative în cazul analizei infinității: "Spun, deci, că dacă ar exista o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă; și, în același fel, ar exista o sferă infinită, ea ar fi triunghi, cerc linie; și, de asemenea, trebuie să spunem același lucru despre triunghiul infinit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și anume pierderea elementelor figurative în cazul analizei infinității: "Spun, deci, că dacă ar exista o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă; și, în același fel, ar exista o sferă infinită, ea ar fi triunghi, cerc linie; și, de asemenea, trebuie să spunem același lucru despre triunghiul infinit și despre cercul infinit"169. Astfel în cazul infinității începutul și sfârșitul sunt unul și același lucru. Aceasta este premisa pentru ceea ce va
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă; și, în același fel, ar exista o sferă infinită, ea ar fi triunghi, cerc linie; și, de asemenea, trebuie să spunem același lucru despre triunghiul infinit și despre cercul infinit"169. Astfel în cazul infinității începutul și sfârșitul sunt unul și același lucru. Aceasta este premisa pentru ceea ce va fi noua imagine a universului infinit, în care lumea "își are centrul pretutindeni și circumferința nicăieri, pentru că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă; și, în același fel, ar exista o sferă infinită, ea ar fi triunghi, cerc linie; și, de asemenea, trebuie să spunem același lucru despre triunghiul infinit și despre cercul infinit"169. Astfel în cazul infinității începutul și sfârșitul sunt unul și același lucru. Aceasta este premisa pentru ceea ce va fi noua imagine a universului infinit, în care lumea "își are centrul pretutindeni și circumferința nicăieri, pentru că circumferința și centrul ei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
linie; și, de asemenea, trebuie să spunem același lucru despre triunghiul infinit și despre cercul infinit"169. Astfel în cazul infinității începutul și sfârșitul sunt unul și același lucru. Aceasta este premisa pentru ceea ce va fi noua imagine a universului infinit, în care lumea "își are centrul pretutindeni și circumferința nicăieri, pentru că circumferința și centrul ei sunt Dumnezeu care este pretutindeni și nicăieri"170. La aceasta se mai adaugă ideea unui Pământ în mișcare și cu aceasta concepția geocentrică nu mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vedere în continuarea unei concepții aristotelice și separând de ceea ce este în act - infinitul și în potență - finitul 171. Așa cum surprindea Alexandre Koyre ideea de infinitate a fost exprimată mai degrabă ca o imposibilitate a finitudinii: "deși lumea nu e infinită, ea nu poate totuși să fie concepută ca finită, pentru că îi lipsesc limitele între care ar fi închisă"172. Când la acestea s-a mai adăugat și teoria heliocentrică a lui Copernic, vechea imagine asupra universului a fost în totalitate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și, implicit, pulsional. 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii În întregul univers imaginar al Renașterii există un personaj care a adunat totalitatea elementelor specifice acestei perioade preluând: magia naturală cu elementele atracției erotice specifice, imaginea universului infinit și a heliocentrismului, o tehnică a memorării adaptând sistemul lullian, o filosofie a omului axată pe posibilitățile raționale și pulsionale de cunoaștere. Toate acestea au fost exprimate în cel mai pur limbaj metaforic. Fiind mai profund decât Ficino, mai acid
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Întreaga gândire a lui Bruno a fost adunată într-o descriere metaforică a lumii 177. Fiecare dintre concepțiile principale se regăsește sub forma unei metafore și astfel complexitatea mesajului crește. Universul este reprezentat sub forma unui animal viu178, cu dimensiuni infinite. Concepția sa combină două dintre direcțiile fundamentale revoluționare din acea perioadă: ideea universului infinit și cea heliocentrică. Infinitatea universului repoziționează Pământul față de celelalte corpuri cerești, oferindu-i acestuia același statut cu cel al oricărui corp ceresc. La aceasta se mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
177. Fiecare dintre concepțiile principale se regăsește sub forma unei metafore și astfel complexitatea mesajului crește. Universul este reprezentat sub forma unui animal viu178, cu dimensiuni infinite. Concepția sa combină două dintre direcțiile fundamentale revoluționare din acea perioadă: ideea universului infinit și cea heliocentrică. Infinitatea universului repoziționează Pământul față de celelalte corpuri cerești, oferindu-i acestuia același statut cu cel al oricărui corp ceresc. La aceasta se mai adaugă și ideea că Pământul se află în mișcare, completează imaginea de ansamblu a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
percepțiile, fie ale simțurilor, fie ale minții, sunt pe măsura omului și nu pe măsura universului"55. Acești idoli au apărut ca urmare a posibilității reduse a intelectului de a judeca totalitatea informațiilor din univers. Posibilitatea de a introduce totalitatea infinită a existenței între limitele rațiunii umane pare a fi redusă, astfel că eroarea poate să apară din imposibilitatea asimilării holistice a universului. Nu mai putem considera că "omul este măsura tuturor lucrurilor" și implicit că a te cunoaște pe tine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
englez a sintetizat și perfecționat-o. Totuși acest demers de modificare a concepției despre univers nu trebuie urmărit dintr-o singură direcție, ci din două diferite. În primul rând cea care introduce ideea de infinitate și de univers sau universuri infinite. Aceasta prin structură nu avea cum să fie heliocentrică, pentru că așa cum preciza Giordano Bruno lumea nu are un centru ea fiind o sferă cu raza infinită și centrul peste tot123. Dar concepția aceasta privind infinitatea universului combătea ideea geocentrică doar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
În primul rând cea care introduce ideea de infinitate și de univers sau universuri infinite. Aceasta prin structură nu avea cum să fie heliocentrică, pentru că așa cum preciza Giordano Bruno lumea nu are un centru ea fiind o sferă cu raza infinită și centrul peste tot123. Dar concepția aceasta privind infinitatea universului combătea ideea geocentrică doar din perspectivă faptului că universul nu are un centru și, astfel, toate planetele au același statut la nivelul universului. Cea de-a doua concepție este cea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
soarele, iar pământul fiind doar la nivelul celei de-a treia sfere. Luna era prezentată ca satelit al Pământului, fiind singurul corp ceresc care era considerat că se mișcă în jurul său. În acest context ideea copernicană nu privea universul ca infinit ci ca finit fiind alcătuit din sfere cerești așa cum era și celălalt model. Diferențele erau datorate poziția pământului care nu mai era centrală ci undeva la nivelul sferei a treia. Cele două direcții au fost concentrate într-o perspectivă modernă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doar ca o teorie interesantă, mai ales că dincolo de argumentele matematice aduse existau și argumente de ordin teologic. Lucrarea De docta ignorantia aduce în prim plan ideea infinității universului, dar, doar, ca ex suppositiones. Atunci când vorbește despre existența unor corpuri infinite folosește propozițiile ipotetice "Spun, deci, că dacă ar exista (s.n.) o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă"126. Concepțiile lui Cusanus au fost acceptate ca ipoteze pur matematice: "deși lumea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și argumente de ordin teologic. Lucrarea De docta ignorantia aduce în prim plan ideea infinității universului, dar, doar, ca ex suppositiones. Atunci când vorbește despre existența unor corpuri infinite folosește propozițiile ipotetice "Spun, deci, că dacă ar exista (s.n.) o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă"126. Concepțiile lui Cusanus au fost acceptate ca ipoteze pur matematice: "deși lumea nu e infinită, ea nu poate totuși să fie concepută ca finită, pentru că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ipotetice "Spun, deci, că dacă ar exista (s.n.) o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă"126. Concepțiile lui Cusanus au fost acceptate ca ipoteze pur matematice: "deși lumea nu e infinită, ea nu poate totuși să fie concepută ca finită, pentru că îi lipsesc limitele între care ar fi închisă"127. Aceste precauții pe care le-a luat filosoful pentru ca ideea infinității, în părțile sale care contraziceau dogmatica catolică, să fie privită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
euclidiană nu mai este valabilă. Acesta surprinde esența matematică a infinității grafice și anume pierderea elementelor figurative în cazul analizei unui corp la infinit 130. În cazul infinității începutul și sfârșitul sunt unul și același lucru. Deci dacă lumea este infinită nu mai putem vorbi despre sferele lumii, și prin dispariția acestora putem defini universul în spiritul lui Cusanus "își are centrul pretutindeni și circumferința nicăieri, pentru că circumferința și centrul ei sunt Dumnezeu care este pretutindeni și nicăieri"131. Concepția aceasta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care universul este infinit cea a heliocentrismului fiind o concepție secundară, dar și unul dintre capetele de acuzare în procesul său. Concepția lui Giordano Bruno poate fi sintetizată astfel: 1. Universul este infinit el fiind asemenea unei sfere cu raza infinită și centrul peste tot. Concepția aceasta reia ideile lui Cusanus, specificând că ceea ce susține el este o realitate cosmologică și nu doar o supoziție. 2. A doua idee se referă la plinătatea universului, el considerând că la nivelul universului nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe baza unor orbite circulare. La aceasta se mai adaugă ideea stelelor imobile ca ultimă orbită. Chiar dacă vorbește de "dimensiunea impresionantă a universului", el nu susține deschis ideea unei infinități a acestuia. Lumea divină, care se află dincolo de orbite, este infinită, dar nu cosmosul ca atare. Totuși chiar dacă păstrează din vechile tradiții teoria heliocentrică copernicană a fost simbolul revoluției în ceea e privește imaginea asupra lumii. Ea nu numai din punct de vedere al imaginii asupra universului modifică o stare de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai grosiere și mai grele să fie în centru, iar cele mai ușoare și mai pure în părțile sale superioare. O altă variantă ar fi fost existența unei substanțe care să susțină întregul cosmos în cazul în care acesta este infinit. Dar în momentul în care universul este privit ca infinit trebuie să existe ceva care să-l susțină, iar dincolo de ipoteza unei substanțe dense, deoarece existența acesteia nu părea a fi probabilă. Trebuia să existe ceva nesubstanțial care realizează acest
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ideea de Dumnezeu poate fi considerată tot o formă a ego-ului? Aceasta are un statut special pentru că reprezintă ideea cea mai abstractă cu putință. Prin definirea acestei noțiuni ajungem la o situație complexă: "Prin cuvântul Dumnezeu înțeleg o anumită substanță infinită, de sine stătătoare, cât se poate de înțeleaptă, cât se poate de puternică și de care suntem creați atât eu însumi, cât și orice altceva, dacă există orice altceva"160. Noțiunile dificil de definit sunt cele de infinit și de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]