6,815 matches
-
orice țară de veche cultură n-a fost priceput de contemporani cu o pregătire așa de slabă, a căror minte nu se ridică la recunoașterea acelorași adevăruri eterne". Și nu e de mirare, deoarece Eminescu îmbina maiestuos faptul istoric cu intuiția ontologică întru Archaeus. Iar acum se cuvine să mă-ntorc la nefastul număr 28 care-l leagă, indescifrabil "cabalistic", de destinul Basarabiei. Joseph de Maistre (1753 1821), una dintre mințile strălucite ale Franței antimoderne 5, se afla, în 1810, la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Archaeus. Iar acum se cuvine să mă-ntorc la nefastul număr 28 care-l leagă, indescifrabil "cabalistic", de destinul Basarabiei. Joseph de Maistre (1753 1821), una dintre mințile strălucite ale Franței antimoderne 5, se afla, în 1810, la Petersburg. Cu intuiția lui politică, iată ce nota: "Je suis tenté de croire que tout finira par un morcellement de la Moldavie, pour satisfaire l'honneur ou ruiner une province."6 Așadar, cu doi ani înainte de a doua sfârtecare a Moldovei (prima se produsese
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care nici nu ne știu limba, toate mișcările noastre a fost tratate de vecini c-o rară lipsă de generozitate și c-o nedreptate nemaipomenită față cu alte popoară."66 Tabloul e de un realism politic pe măsura geniului eminescian. Intuiția poetului mergea la țintă! Abandonată sub gheara rusească, România a fost nevoită să joace tragic cartea războiului ruso-turc, după cum recunoaște și Catherine Durandin, citându-l pe Vasile Alecsandri și, din păcate pentru ea, necunoscân du-l pe Eminescu 67, din pricina
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să facă față celei asiatice. Nu-și mai rezervă nici o iluzie și caută semnele genunii care determină comportamentul Rusiei dincolo de spoiala unui pretins misionarism istoric. Le găsește începând cu articolul Tendențe de cucerire, publicat la 7 aprilie 1878. Se prefigurează intuiții ale filosofiei lui Lucian Blaga din Trilogia culturii, configurate în teoria matricei stilistice. Obsesia alergării după "granițe naturale" la o seminție condamnată să nu le găsească i se prezintă ca un destin nefericit, deformator de inteligențe, în stare să trezească
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
politice. Exact peste un deceniu, la 28 iunie 1940, Consiliul de Coroană va constata că România nu era nicicum pregătită să-i întâmpine pe bolșevici la Nistru. Calea spre București și spre Berlin era deschisă. XIII. Moștenirea țaristă în bolșevism Intuiția eminesciană a insinuării bolii comunismului în corpul societății rusești se confirmă, maladia perpetuându-se progresiv de la 1878 la 1905-1917 până în zilele noastre, chiar și după căderea regimului sovietic, după care nu se schimbă, practic, nimic din politica față de Basarabia și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de a soluționa problema evreiască, prin jafuri și masacre (...) Opresc dar, cu desăvârșire, orice acțiune pornită din inițiativă individuală și fac răspunzătoare autoritățile militare și cele civile de executarea întocmai a acestui ordin..."231 De observat că viitorul Mareșal are intuiția legăturii dintre violențele antiromânești din cursul evacuării din Săptămâna Roșie cu violențele antievreiești de la Iași, lanțul răzbunărilor reciproce amenințând să devină perpetuu, adică stihinic, contrar ordinii de drept. Antonescu știe că numai păstrarea ordinii de drept poate stopa abuzurile, de unde
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
zonă cu pielea foarte groasă. (Pentru a verifica intensitatea presiunii, apăsați degetele pe un cântar din piața agro-alimentară.) Cu cât veți acționa mai des asupra punctelor de presiune, cu atât veți ști mai bine cât de puternic trebuie să apăsați. Intuiția vă va ajuta să decideți ce presiune să folosiți pentru o stimulare cât mai eficientă. Nu veți folosi o presiune prea mare asupra persoanelor în vârstă, a copiilor, a femeilor gravide sau a bolnavilor cronici. În cazul lor este recomandat
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și inovații, ferind educația adulților de pericolul instrumentalizării, practicienii tind să-și piardă interesul în dezvoltările teoretice actuale în educația adulților, în condițiile instalării mecanismelor de piață concurențială, odată cu reducerea fondurilor pentru educația adulților. Ei se bazează mai ales pe intuiție, pe experiența practică concretă, aceasta și datorită faptului că majoritatea lor nu au o pregătire teoretică specifică în educația adulților și vin, cel mai adesea, din alte câmpuri disciplinare; - în educația adulților se poate afirma că multe teorii s-au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont de specificul conținuturilor cu care operează, dar și de particularitățile grupului cu care lucrează, îndeplinindu-și cât mai bine rolurile didactice: furnizor de informații
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de muncă. Faptul că societatea actuală este una de tranziție, caracterizată de transformări rapide și continue, determină totodată trecerea la o societate a cunoașterii, în care informația la zi, cunoștințele și deprinderile sunt extrem de bine cotate, fapt care presupune valorizarea intuiției, inițiativei și creativității cetățenilor, a capacității umane de a crea și de a folosi cu eficacitate și inteligență cunoștințele („Memorandumul privind învățarea permanentă”, 2000). Din această perspectivă, consilierea carierei se referă la: informare, sfătuire, evaluare, relaționare, feedback, supervizare, inovare, mentorat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și inovații, ferind educația adulților de pericolul instrumentalizării, practicienii tind să-și piardă interesul în dezvoltările teoretice actuale în educația adulților, în condițiile instalării mecanismelor de piață concurențială, odată cu reducerea fondurilor pentru educația adulților. Ei se bazează mai ales pe intuiție, pe experiența practică concretă, aceasta și datorită faptului că majoritatea lor nu au o pregătire teoretică specifică în educația adulților și vin, cel mai adesea, din alte câmpuri disciplinare; - în educația adulților se poate afirma că multe teorii s-au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont de specificul conținuturilor cu care operează, dar și de particularitățile grupului cu care lucrează, îndeplinindu-și cât mai bine rolurile didactice: furnizor de informații
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de muncă. Faptul că societatea actuală este una de tranziție, caracterizată de transformări rapide și continue, determină totodată trecerea la o societate a cunoașterii, în care informația la zi, cunoștințele și deprinderile sunt extrem de bine cotate, fapt care presupune valorizarea intuiției, inițiativei și creativității cetățenilor, a capacității umane de a crea și de a folosi cu eficacitate și inteligență cunoștințele („Memorandumul privind învățarea permanentă”, 2000). Din această perspectivă, consilierea carierei se referă la: informare, sfătuire, evaluare, relaționare, feedback, supervizare, inovare, mentorat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a filozofiei, sigur că eu m-am îndreptat către personalitățile care au realizat cel mai mult, care au însemnat nivelul cel mai înalt în domeniu. A fost, poate, nu numai o orientare rațională, a fost și o orientare afectivă, o intuiție sensibilă pentru asemenea piscuri. Sigur că în cercetare, în lucrările pe care le-am făcut, am urmărit fenomene, am urmărit concepte și am încercat să le prezint dintr-o perspectivă critică, așa cum se întâmplă și cum trebuie să facă oricine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de oameni interesați. Unii, tineri, ce doreau să continue studiile, să urmeze instituțiile de artă, alții, mai în vârstă, care veneau să se delecteze, având deja o stare de artist. Ei se întâlneau cu arta prin necunoaștere, prin trăire, prin intuiție. Atunci am format o grupare forate puternică de pictori naivi, pe care nu am urmărit să-i îndrum spre o structură de învățătură academică, de studiu după cub, cum făceau ceilalți. Ei aveau deja un anume stil, o viziune, pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
perimetrul străbătut de hotarele umbrăreștene în ceea ce privește teritoriul pe care secole de-a rândul au viețuit oamenii comunităților familiale și sătești din zona aflată în discuție. Ei au practicat, desigur, forma de viață definită prin conceptul continuitate mobilă, formă surprinsă cu intuiție sigură și acuitate de către cercetătorii perioadei medievale timpurii, Mircea D. Matei și Emil I. Emandi, când s-au referit la situația demografică din estul Munteniei și a „centrului și sudul Moldovei”. Noi adăugăm observația că aici s-a practicat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
axiologic, adică o densitate spirituală inconfundabilă). Masurarea influenței valorilor asupra vieții sufletești la scara unei generații este cadrul experiențelor identitare. Acestea se distribuie variabil în spațiu, atestând o regularitate a propagării spațiale pe care Horațiu o cercetează cu o fină intuiție. Acest tip de experiere este legat de tentativa tineretului de a reface ordini distruse de revoluții (cele trei revoluții moderne: capitalistă, comunistă și postcomunistă sau postmodernă) prin recursul la valori și modele tradiționale (religie, viață spirituală, relansarea strategiilor fertilității, nupțilitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
peisajul real, caleidoscopic, în care se așează întâmplător un suflet, și alta e orizontul spațial inconștient, menhir care rezistă tuturor intemperiilor" (Blaga, 1965:49). Teoria morfologică eșuează tocmai pentru că se adresează doar nivelului conștiinței: "Teoria morfologică situează simțământul spațiului sau intuiția variabilă a spațiului în întregime în domeniul conștiinței" (1965:40), iar "peisajul singur, fără orizonturile inconștiente [...] nu poate să explice nimic din structura intimă și mai profundă a unui stil cultural" (1965:50). Ceea ce face Blaga ca prim pas pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cărui cheie e înainte de orice metafora revelatoare. Noologia abisală, cum spune Blaga, "surprinde fizionomia etnică în dedesubturile ei câteodată deloc vizibile" (1936:143). Abisalitățile noologice nu au coordonatele spațiului nostru fizic, nici ale timpului nostru istoric, de aceea "a fixa intuiția noastră asupra lor ține de registrul metaforic al cunoașterii, nicidecum de adevărul lor intim" (Bădescu, 1997:118). Noologia lui Bădescu trece de limitele epistemologiei fenomenologice în care observatorul (prin procesul de suspendare a propriei subiectivități în scopul pătrunderii universului celuilalt
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1.1.9. Alcătuirea judicativului constitutiv în primul sistem de logică / 136 3.1.2. Inducție, deducție, reducție și reconstrucție / 139 3.1.2.1. Introducere / 139 3.1.2.2. Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere / 149 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine / 159 3.2. Analitică transcendentală și dialectică transcendentală la Kant / 163 3.2.1. Ipostaza kantiană
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în judecăți de valoare "esențiale" asupra faptelor noastre, toate precomprehensiunile trecute în condiția înțelesurilor fundamentale despre lucruri, pentru a ajunge la acestea așa cum "se arată ele"; o gândire radicală care lucrează fie "sub inspirație", adică prin reflecție ghidată de o "intuiție" originară, șlefuită stilistic și pusă în "fragmente" foarte apropiate de maximele înțelepciunii, fie metodic, adică prin scenarii "logice" ghidate de anumite "scheme de raționare", care se leagă între ele pentru a participa la un "sistem". Filosofia ar presupune și actul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale maestrului sunt justificate logic. Reflecțiile în cauză, așadar, au îndreptățire, căci pot fi dovedite printr-un demers ce are șanse de a fi acceptat de orice subiect al cunoașterii. Nu eleații însă inventează logica; ei au, în schimb, o intuiție clară asupra unui instrument care ar putea garanta gândirii, odată pus la punct, dobândirea adevărului; iar acest instrument este argumentarea. Logica lui Aristotel, mai târziu, așează într-un loc potrivit argumentarea, iar instrumentul care mijlocește dobândirea adevărului nu va mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi ceva. Paradoxal, tocmai potențarea acestei diferențe ferește "obiectul" de trecerea lui către condiția de fenomen, care mai degrabă convertește datul în "element" al unei unități originare, în care parte este și "actul conștient", fie acest act un fel de intuiție sensibilă, fie un fel de "intuiție categorială" (în sens fenomenologic, de "sesizare" a generalului în contextul căruia apare însuși obiectul intuit), sau de "intuiție eidetică" (în același sens fenomenologic, de sesizare a esenței unui "lucru"). El se află, astfel păstrat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]