5,988 matches
-
dintre insulele de rezistență nu ar fi putut funcționa pe termen lung, în unele cazuri chiar până la 15 ani. Membrii Rezistenței armate nu erau numiți "partizani" de către populație, ci Haiduci, termen care desemnează bandiții generoși, considerați eroi populari. Rezistentul și legionarul Ion Gavrilă Ogoranu, care a condus un grup de rezistență în Munții Făgăraș între 1948 și 1956 și a fost prins de-abia în 1976, descrie cu lux de amănunte viața și organizarea mai multor grupuri de rezistenți. Mai degrabă
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
infiltrați. Metodică, Securitatea aplica 7 tehnici diferite: Amestecul de tehnici de infiltrare și atac frontal masiv era combinația cel mai frecvent utilizată de poliția politică. Pe de altă parte, în perioada de 1945-1947, regimul comunist s-a folosit de foști legionari în lupta împotriva rezistenței. Astfel, au existat grupări fantomă, organizate de NKVD și Siguranță, constituite din ex-legionari, utilizate de autorități în depistarea și prinderea celor care se aflau în munți (cazul gruparii Mandea). Rebelii arestați și cei care îi sprijineau
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
Bloc de Est care au votat o zi de comemorare națională, România rămâne înțepenită în ceea ce privește Datoria de memorie. Există, totuși, unele localități care își sărbătoresc eroii din mișcarea de Rezistență față de comunism. Amalgamul care pune semnul egal între rezistenți și legionari (adeseori acuzați de fascism și antisemitism), susținut în mod activ de moștenitorii partidului comunist român și de foști securiști, joacă un rol important în blocajul legislativ în care se află proiectul de zi comemorativă, sau chiar propunerea de indemnizare a
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
ISTORII UNIVERSALE în mai multe ediții, în cadrul căreia elementele de istorie ale României sunt prezentate pe larg. Alexandru Randa a fost reprezentant diplomatic la Berlin al guvernului legionar de la Viena. A fost arestat și internat în lagărul Reichenau împreună cu alți legionari din zona de ocupație franceză. OPERA :
Alexandru Randa () [Corola-website/Science/323255_a_324584]
-
practicant, crezând cu tărie în valorile democrației, ale drepturilor omului și a respectării demnității umane a participat la întâlnirile diferitelor grupuri care își propuneau, după încheierea războiului, să lupte pentru libertatea amenințată. Aceste grupuri alcătuite din foști activiști politici, foști legionari, intelectuali, tineri studenți și elevi etc., au fost revoltați de ocupația sovietică, de aservirea țării, de reprimarea drepturilor și confiscarea proprietăților, de abuzurile comuniștilor care se instalau la putere prin crimă, teroare și reprimare și au înțeles să protesteze în fața
Jan Aristide () [Corola-website/Science/323265_a_324594]
-
000 și 100.000 de persoane. După asasinarea lui Codreanu în 1938, Elena Ilinoiu s-a ascuns în Ardeal împreună cu Cătălina, fetița pe care cuplul Codreanu o adoptase; apoi a trecut în Cehoslovacia, ajungând la Praga și apoi, cu sprijinul legionarilor aflați în Germania, s-a refugiat la Berlin. În 1940, după accesiunea la putere a Mișcării legionare, ea se reîntoarce în România și se stabilește la Huși, în casa socrilor. În primii ani după venirea la putere a regimului comunist
Elena Ilinoiu Codreanu () [Corola-website/Science/323304_a_324633]
-
Ohio, SUA) a fost medic și comandantă a „Cetățuilor de fete”, secția feminină a Mișcarii Legionare (1936 - 1938). s-a născut în 1914 ca fiică a lui Vasile Trandafir, profesor în învățământul secundar. A avut doi frați, Vasile și Ion, legionar și membru al Decemvirilor, un grup de zece legionari care l-au asasinat și ciopârțít pe ziaristul legionar anti-Codrenist Mihai Stelescu. A început studiile medicale la București în 1932, în perioada studenției aderând la Mișcarea Legionară și participând activ la
Lucia Trandafir () [Corola-website/Science/323390_a_324719]
-
de fete”, secția feminină a Mișcarii Legionare (1936 - 1938). s-a născut în 1914 ca fiică a lui Vasile Trandafir, profesor în învățământul secundar. A avut doi frați, Vasile și Ion, legionar și membru al Decemvirilor, un grup de zece legionari care l-au asasinat și ciopârțít pe ziaristul legionar anti-Codrenist Mihai Stelescu. A început studiile medicale la București în 1932, în perioada studenției aderând la Mișcarea Legionară și participând activ la organizarea „Cetățuilor de fete”, ramura feminină a mișcări. A
Lucia Trandafir () [Corola-website/Science/323390_a_324719]
-
Într-unul din numere, acesta a publicat un articol referitor la modul cum sunt tratați criminalii erei carliste, intitulat " Cu mănuși". Manoilescu învinuia guvernul că se poartă prea blând, prea tolerant, "prea cu mănuși" cu ucigașii Căpitanului și ai atâtor legionari. Deși nu el era cel vizat în articol, Ion Antonescu a fost extrem de iritat după lectura acestuia. Horia Sima își amintește : Articolul lui Grigore Manoilescu n-a ramas totuși fără efect. În curând a fost numită o Comisie specială de
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
Germania. Grigore Manoilescu a intrat în guvern în calitate de ministru al presei și propagandei. La câteva zile după constituirea guvernului national român, primul regiment organizat la Döllersheim a depus jurământul de credință. De la câteva sute de voluntari, proveniți mai ales din legionari și elevi ai școlilor militare, s-a ajuns la aproape opt mii în decursul lunii decembrie. Guvernul de la Viena a dispărut în momentul capitulării Germaniei, în 8 mai 1945. Spre sfârșitul lunii aprilie, odată cu apropierea trupelor sovietice și americane, neștiind
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
tip de îmbrăcăminte este un plural substantiv sau un număr dublu. În Roma antică, pantalonii inițial erau considerați drept haine barbare, dar în timpul războaielor cu barbari, necesitatea de a se proteja împotriva iernilor reci, cu zăpadă, i-a nevoit pe legionari să-i împrumute, apoi și de către romanii obișnuiți. Popularitate au dobândit în special pantalonii scurți puțin vizibili sub haina tradițională romană. Cuvântul "pantaloni" (Brock) a existat la gali, aceștia i-au numit pantaloni. De aceea, romanii au numit o parte
Pantalon () [Corola-website/Science/324233_a_325562]
-
pătimite, prin diferitele locuri de detenție. Potrivit statisticilor oficiale, în ianuarie 1960, numărul persoanelor condamnate pentru delicte împotriva securității statului era de 17.613. Numărul lor a scăzut în 1962 de la 16.327 la 13.017, în urma eliberării mai multor legionari. În 1963, el s-a redus la 9.333, pentru ca în 1964 majoritatea celor rămași în închisori să fie puși în libertate. Într-un document de bilanț al M.A.I. privind grațierile efectuate la sfârșitul anului 1963 și în prima
Deținut politic () [Corola-website/Science/326586_a_327915]
-
dar nu o face, iar medicul le spune oamenilor că i-a înșelat atunci când i-a susținut publice pe liberali. După asasinarea lui I.Gh. Duca, fierarul Vetu (Dionisie Vitcu), fostul său camarad de armată care devenise comunist, este împușcat de legionari. La următoarele alegeri, Pascal vine la medicul Poenaru și se scuză că nu a putut face nimic din cele promise deși era subsecretar de stat la Ministerul Justiției. El motivează că a încercat să lupte pentru schimbarea sistemului politic, dar
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
subsecretar de stat la Ministerul Justiției. El motivează că a încercat să lupte pentru schimbarea sistemului politic, dar a fost înfrânt, din cauza faptului că cei care dețineau puterea economică influențau puterea politică și își urmăreau doar propriile interese. Amenințat de legionari, medicul își trimite familia la București. Pascal se oferă să-l transfere, dar Poenaru refuză afirmând că țăranii sunt oameni care merită și ei să trăiască și au nevoie de el. Amândoi sunt de acord că legionarii trebuie combătuți, avocatul
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
interese. Amenințat de legionari, medicul își trimite familia la București. Pascal se oferă să-l transfere, dar Poenaru refuză afirmând că țăranii sunt oameni care merită și ei să trăiască și au nevoie de el. Amândoi sunt de acord că legionarii trebuie combătuți, avocatul fiind și el amenințat cu moartea. În anul 1939, Pascal este găsit spânzurat de un stâlp de telegraf aflat pe un câmp părăsit (așa cum îi prevăzuse o ghicitoare vedantă), iar medicul continuă să primească amenințări cu moartea
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
combătuți, avocatul fiind și el amenințat cu moartea. În anul 1939, Pascal este găsit spânzurat de un stâlp de telegraf aflat pe un câmp părăsit (așa cum îi prevăzuse o ghicitoare vedantă), iar medicul continuă să primească amenințări cu moartea din partea legionarilor. Într-una din zile, după ce primește un manifest al PCR, Poenaru decide să discute cu comuniștii aflați în ilegalitate cărora pare în final că li se alătură. Doctorul Poenaru, personajul cărții lui Paul Georgescu, a fost de fapt medicul internist
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
România, devenită legendară, era Crucea de piatră ("Cartierul felinarelor roșii"). Ea a servit ca sursă de inspirație pentru filmul omonim din 1994, regizat de Andrei Blaier. În zona respectivă existau circa 20-25 de bordeluri, precum "Casa Nova" și "La Ionescu legionarul". Băieții care se duceau pentru prima dată la Crucea de piatră ("prospăturile") erau scutiți de plată. Curvele aveau dreptul să refuze clienții. Astfel, dacă era beat, nu era primit. Existau și case mai mici, cu două-trei camere. Vara, fetele stăteau
Bordel () [Corola-website/Science/325167_a_326496]
-
să-i fure cizmele ducelui pentru a câștiga pariul. O ultimă încercare pentru a seta cadranele îi duce la Zidul lui Hadrian din Britania Romană. În mod curios, zidul este păzit de un centurion strămoș al lui Blackadder, cu un legionar Baldrick din epoca romană ca scutier. După ce a furat casca strămoșului său, Blackadder și Baldrick scapă chiar înainte de a fi atacați de o hoardă de scoțieni cu fața pictată în albastru, în stil Braveheart. Înapoi în mașina timpului, Blackadder devine
Blackadder: Back amp; Forth () [Corola-website/Science/324752_a_326081]
-
Apărare Patriotică. Pregătirea și organizarea acestor formațiuni s-a făcut sub supra-ve-ghe-rea serviciilor de securitate sovietice NKGB, iar comanda lor i-a fost încredințată lui Emil Bodnăraș. Printre membrii Gărzilor se aflau și deținu-ți de drept comun sau foști legionari converti-ți la comunism în urma negocierilor dintre Nicolae Petrașcu, Teohari Georgescu și Ana Pauker. De câte ori era necesar, Gărzile de Apărare Patriotică primeau sprijin logistic și de la Comandamentul Sovietic. Prin intermediul Gărzilor, comuniștii au preluat curând controlul asupra comitetelor de uzină alese
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
reconstituit de istoricul Mihai Pelin, și acestui "studiu de caz" i se datorează în mod esențial revenirea operei lui Vulpe în atenția specialiștilor și colecționarilor de artă. Cartea lui Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950): viețile pictorilor, sculptorilor și arhitecților români între legionari și staliniști" (editura Compania, București, 2005), și mai ales studiul "Asasinarea pictorului Anatol Vulpe", este esențial pentru reevaluarea acelei epoci. Pelin este de părere că Vulpe a fost asasinat din motive politice de sovietici datorită unui zvon malițios conform căruia
Anatol Vulpe () [Corola-website/Science/322071_a_323400]
-
stări, 71 muncitori, 30 mic-burghezi, 17 funcționari, 15 preoți, 15 comercianți, 13 militari deblocați și alții. Pentru același „eșantion”, apartenența politică avea următoarea configurație: 88 foști membri ai P.N.Ț.-Maniu, 79 foști membri în Frontul Plugarilor, 73 de foști legionari, 42 foști membri ai P.C.R. , 15 foști membri ai P.N.L.-Brătianu și alții"". ""A fost o mișcare națională nu prin existența unui centru unic de comandă sau a unei personalități care să coaguleze diversele grupuri, ci caracterul național trebui înțeles
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
cu referință la piesa de teatru "Rinocerii", inventat de Eugen Ionescu pentru a desemna procesul molipsitor de aderare a oamenilor la fascism. Eugen Ionescu a trăit între 1925-1938 în România, perioadă în care asistă la înființarea grupului mistic și naționalist legionar, și la procesul prin care Legiunea Arhanghelului Mihail (și mai târziu Garda de Fier) a devenit o mișcare politică (partid) de masă. În aceeași perioadă Germania, Spania și Italia treceau prin procese similare de alunecare în fascism. Ionescu compară astfel
Rinocerizare () [Corola-website/Science/327521_a_328850]
-
Brigada gurkha). Deși sunt cetățeni ai Nepalului, o țară care nu este parte a Commonwealthului, ei jură totuși credință monarhului britanic și se supun regulilor și regulamentelor armatei britanice. Reguli asemănătoare sunt aplicate în cazul militarilor gurkha din armata indiană. „Legionarii” francezi sunt încadrați în unitățile Legiunii Străine, ale cărei unități sunt repartizate și luptă sub comanda armatei franceze. Prin aceste aranjamente legale, militarii gurkha și legionarii din armatele britanică, indiană și franceză sunt membri ai respectivelor forțe armate nu pot
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
regulamentelor armatei britanice. Reguli asemănătoare sunt aplicate în cazul militarilor gurkha din armata indiană. „Legionarii” francezi sunt încadrați în unitățile Legiunii Străine, ale cărei unități sunt repartizate și luptă sub comanda armatei franceze. Prin aceste aranjamente legale, militarii gurkha și legionarii din armatele britanică, indiană și franceză sunt membri ai respectivelor forțe armate nu pot fi considerați mercenari, așa cum sunt definiți aceștia în articolul 47.f al Protocolului I al Convenției de la Geneva. Una dintre primele mențiuni ale unor forțe auxiliare
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
populare, pot fi furați și dinari, răsculații putând fi uciși ușor, dar nu există niciun avertisment înainte de aceste revolte. Pentru apărarea orașului se pot construi ziduri, turnuri cu baliste, forturi și case de soldați. Soldații care pot fi antrenați sunt legionarii (necesită arme), auxiliari (sulițași și cavalerie). Există cinci zei romani pentru care trebuiesc construite temple, oracole și organizate periodic festivaluri în cinstea unui zeu anume. Aceștia sunt Marte, zeul războiului, Venus, zeița iubirii, Mercur, zeul comerțului, Ceres, zeița recoltei și
Caesar III () [Corola-website/Science/327626_a_328955]