7,857 matches
-
mijloc" și tendința domnitorului de a contrapune în permanență diferitele forțe politice 150. Acesta avea să fie doar unul din momentele politice importante ale perioadei următoare care anunța într-un fel evoluția viitoare a scenei politice românești. Chiar dacă colaborarea dintre liberali și domnitor eșua și datorită semnalelor negative pe care le primea cel din urmă din partea Franței în privința prezenței lui I.C. Brătianu într-o poziție decizională guvernamentală 151, adepții liderului liberal, nefiind deloc intimidați, încercau o repliere și o apropiere de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
cei ce ar percepe impozitele sau ar aplica bugetele nevotate de Adunare, acești locuitori asigură pe domn de dragostea, devotamentul și supunerea lor"159. În fața unei astfel de ofensive, Cuza și susținătorii săi își îndreptau atenția în primul rând asupra liberalilor. În timp ce șeful statului, preluând din retorica conservatorilor, îi acuza pe foștii colaboratori, la 15 iunie 1863, de difuzarea ideilor utopic-socialiste160, Ch. Tell îi critica pentru apropierea de reprezentanții dreptei. În fața unei asemenea acuzații, I.C. Brătianu simțea că este dator să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
străin 161. Atent la modul în care se raporta electoratul la el, I.C. Brătianu prezenta un adevărat apel la "înfrățirea spiritelor", insistând, spre surprinderea tuturor, pentru depunerea eforturilor necesare în vederea evitării unor conflicte interne 162. Nebeneficiind de un sprijin din partea liberalilor moderați în numele cărora vorbea Ch. Tell, pentru perioada în care el luptase în vederea impunerii în practică a principiilor liberale, Brătianu se simțea dezlegat de orice obligație politică față de cei menționați, nu înainte însă de a-i întreba în public în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ultimul rând, pe fixarea cu multă exactitate a rolului rezervat statului. Atribuindu-i doar misiunea de protector și garant al libertății cetățenilor 165, îndepărta orice dubiu în privința apartenenței lor la familia liberală. Nemulțumindu-se doar cu astfel de manifestări politice, liberalii radicali împreună cu susținătorii lui Ion Ghica se implicau în continuare în procesul de coagulare al opoziției. Formarea, în vara lui 1863, a unei societăți literare numită "Societatea progresului", cu scopul declarat de a apăra regimul constituțional, marca de fapt trecerea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Bălăceanu, L. Catargiu, P. Mavrogheni, G. Mîrzescu, col. Haralambie, Al. Candiano-Popescu166. În interiorul coaliției, conservatorii considerau că necesitatea de a conferi o imagine populară abdicării forțate a lui Al.I. Cuza trebuia să-i determine să treacă peste vechile rivalități cu liberalii. Aceștia din urmă apreciau, la rândul lor, că au nevoie de conservatori pentru a le oferi legitimitate în ochii Marilor Puteri, dar și datorită influenței acestora în Moldova și în afara centrelor urbane 167. Vrând parcă să fie și mai clar
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
conservatori pentru a le oferi legitimitate în ochii Marilor Puteri, dar și datorită influenței acestora în Moldova și în afara centrelor urbane 167. Vrând parcă să fie și mai clar, pe 20 noiembrie 1863, în răspunsul la mesajul tronului vorbind în numele liberalilor radicali, C.A. Rosetti rostea o nouă serie de reproșuri la adresa guvernului condus de Mihail Kogălniceanu care, prin activitatea desfășurată, demonstra o ignorare completă a votului dat de Adunarea Deputaților în diferite probleme. La fel de grav i se părea liberalului radical
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Rosetti rostea o nouă serie de reproșuri la adresa guvernului condus de Mihail Kogălniceanu care, prin activitatea desfășurată, demonstra o ignorare completă a votului dat de Adunarea Deputaților în diferite probleme. La fel de grav i se părea liberalului radical și faptul că liberalii din jurul lui Mihail Kogalniceanu, odată ajunși la putere, nu doar că colaborau foarte bine cu "domnul Unirii", dar adoptau poziții neconstituționale, motiv pentru care cereau ca echipa guvernamentală să acționeze în mod constituțional și să administreze țara în funcție de voința reprezentanților
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ordinea socială 179, Cuza grăbea trecerea la ultima etapă a conflictului dintre el și opoziția unită. Devenea vizibil pentru perioada următoare modul diferit în care era concepută lupta politică. În timp ce domnitorul apela la lovitura de stat din 2 mai 1864, liberalii radicali își constituiau tot mai multe cluburi în centrele urbane, mari dificultăți întâmpinând pentru această acțiune în Moldova, deși oameni politici precum Anastasie Panu se alăturau contestatarilor 180. În același timp, D.A. Sturdza era însărcinat de șefii "monstruoasei coaliții" să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de necesitatea îndepărtării lui Cuza181. Optând ca modalitate de rezolvare a crizei politice, ce dăinuia deja de ceva timp, pentru o lovitură de stat, Alexandru Ioan Cuza182 contribuise de fapt la o apropiere a conservatorilor moderați de partida radicală a liberalilor. Unii contemporani, desprinși devreme de nucleul dur al liberalilor, considerau că dacă șeful statului apelase la lovitura de stat pentru depășirea crizei politice, aceasta se datora în bună măsură și exagerărilor pe care le săvârșeau liberalii 183. Apropierea dintre cele
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
rezolvare a crizei politice, ce dăinuia deja de ceva timp, pentru o lovitură de stat, Alexandru Ioan Cuza182 contribuise de fapt la o apropiere a conservatorilor moderați de partida radicală a liberalilor. Unii contemporani, desprinși devreme de nucleul dur al liberalilor, considerau că dacă șeful statului apelase la lovitura de stat pentru depășirea crizei politice, aceasta se datora în bună măsură și exagerărilor pe care le săvârșeau liberalii 183. Apropierea dintre cele două grupări amintite deja se producea după numeroase discuții
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de partida radicală a liberalilor. Unii contemporani, desprinși devreme de nucleul dur al liberalilor, considerau că dacă șeful statului apelase la lovitura de stat pentru depășirea crizei politice, aceasta se datora în bună măsură și exagerărilor pe care le săvârșeau liberalii 183. Apropierea dintre cele două grupări amintite deja se producea după numeroase discuții finalizate prin acceptarea formării unui comitet în care diferitele asocieri politice urmau să fie reprezentate în proporții egale. Nu exista un conducător, ci doar un comitet al
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
încerca să depășească dificultățile financiare de la începutul anului 1866213, iar criza din România căpătase forma uneia de sistem 214, contestatarii domnitorului strângeau rândurile și așteptau un moment prielnic. Dacă fruntașii partidei moderat liberale se întruneau la principele Ion Ghica, iar liberalii radicali la C.A. Rosetti, locul de adunare al conservatorilor era la I. Cantacuzino 215. Pregătită inițial pentru 24 ianuarie (când se organiza un bal la Teatru), apoi pentru 8 februarie, când se sărbătorea intrarea lui Cuza în București (printr-
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Principatelor"294. O altă caracteristică a acestei perioade o reprezintă transmiterea prin intermediul presei a unor semnale politice. Ziarul care se remarcase deja în sensul amintit era Românul. Pentru o bună perioadă de timp (până în 1884), acesta avea să fie portavocea liberalilor din jurul lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, ultimul fiind cel care se ocupa în mod efectiv de realizarea și redactarea lui. Chiar dacă nu-și asuma în mod explicit statutul unui ziar de partid, Românul avea să joace pentru mult
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fiind cel care se ocupa în mod efectiv de realizarea și redactarea lui. Chiar dacă nu-și asuma în mod explicit statutul unui ziar de partid, Românul avea să joace pentru mult timp rolul de principal canal de comunicare politică al liberalilor radicali. Mesajele transmise de acest cotidian trebuie interpretate din această perspectivă, iar unul din momentele în care se transformase într-un adevărat vector de opinie era tocmai cel de după 1866. Necunoscând însă numărul real de cititori, nu putem trage concluzii
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de opinie era tocmai cel de după 1866. Necunoscând însă numărul real de cititori, nu putem trage concluzii despre impactul articolelor publicate. Imediat după înlăturarea lui Cuza pot fi observate câteva direcții ce vor fi dezvoltate ulterior prin discursurile susținute de liberali în Parlament sau cu prilejul unor întruniri electorale. Subiectul apartenenței românilor la marea familie europeană era reluat acum, subliniindu-se faptul că, prin acțiuni de tipul celei din 11 februarie, românii fuseseră redescoperiți de către Europa, sintagmă des folosită în discursurile
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
erau intens subliniate 321. Izolarea fostului domn în rândul cancelariilor occidentale datorită modului în care condusese, dar și abilitatea locuitorilor de la nordul Dunării de a profita de "slăbiciunea" diplomației europene nu puteau să nu fie și ele remarcate 322. Ziarul liberalilor, Românul, relua în mai multe articole reproșul formulat la adresa fostului domn pentru ratarea uneia din misiunile pe care Cuza le avusese în opinia lor, și anume aceea de a opri expansiunea Rusiei și transformarea sa într-un vasal al acesteia
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
eliminării consecințelor negative rezultate din deciziile luate de către fostul domnitor. Solicitarea unei implicării rapide a guvernului în desfășurarea unor activități economice productive și realizarea unei cât mai mari descentralizări se aflau printre obiectivele politice asumate în mod clar de reprezentanții liberalilor radicali 525. La sfârșitul anului 1866, liderul lor I.C. Brătianu își schimba concepția asupra disputelor politice, protestând acum față de utilizarea epitetelor de "albi" și "roși" îndemnând la "înfrățire" și "conlucrare pe teren constituțional". Dincolo de retorica politică obișnuită, o intervenție de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pericolului la care se expuneau românii dacă ar fi acordat cetățenie română evreilor 604. Privită în ansamblu, componența Adunării Constituante, rezultată în urma alegerilor din aprilie 1866, era una din punct de vedere politic neomogenă, în sânul ei coexistând reprezentanți ai liberalilor și conservatorilor de diferite nuanțe. După încrâncenarea de la sfârșitul domniei lui Cuza, faptul că simpatizanții săi politici cunoscuți sub numele de "cuziști" și grupați în jurul lui Mihail Kogălniceanu nu se vor regăsi în cadrul noului for legislativ nu reprezenta o surpriză
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
for legislativ nu reprezenta o surpriză. Angajamentele reciproce luate la începutul campaniei între grupările liberale și cele conservatoare potrivit cărora fiecare din ele urma să aibă o reprezentare egală în Constituantă nu vor fi respectate, conservatorii profitând de neînțelegerile dintre liberali pentru a prelua pozițiile de conducere din cadrul noului parlament. Începându-și activitatea la 28 aprilie 1866, Constituanta avea ca obiectiv după declararea ca domn al Principatelor pe baza plebiscitului al lui Carol I605, elaborarea unei legi fundamentale prin care să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era decât o formulă abilă de a cere celor dintâi să renunțe la specificitatea comunității căreia îi aparțineau, dar și exprimarea indirectă a dorinței de a evita ca spațiul românesc să devină atractiv pentru evreii ce locuiau în jurul României 628. Liberali și conservatori deopotrivă aproape, nu vedeau nimic discriminatoriu în percepția lor asupra modului în care era trasat practic rolul evreilor în cadrul statului român fără drepturi politice, dar beneficiari ai unei toleranțe comercial-financiare și industriale de care profita până la urmă întreaga
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Dincolo de confruntările politice firești, această perioadă era prolifică din perspectiva redactării unor documente programatice. Contribuția acestora la viitoarele cristalizări doctrinare este certă, chiar dacă în viitorii ani se produc mai multe regrupări de forțe politice. Toamna anului 1866 îi găsea pe liberalii radicali într-un moment propice al activității lor. Programul electoral, elaborat de un comitet condus de I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, urma să reafirme unele din principiile cuprinse în Constituție, dar trasa și câteva direcții de dezvoltare pe care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Rosetti, urma să reafirme unele din principiile cuprinse în Constituție, dar trasa și câteva direcții de dezvoltare pe care România trebuia să le urmeze în viitor 645. Publicat mai întâi în Românul, la 5 septembrie, care rămâne mai departe portavocea liberalilor, documentul amintit apărea sub forma unui angajament asumat de către cei care, indiferent de nuanța liberală căreia îi aparțineau, urmau să candideze pentru Parlament. Specific epocii, programul avea un caracter destul de general, enunțând principii precum întărirea unității și autonomiei naționale, dar
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și a modului defectuos în care se realiza comunicarea între legislativ și executiv. Acesta este contextul în care, după mai multe discuții și dispute între Ion Ghica, aflat în căutare de sprijin parlamentar pentru echipa formată în jurul său, și liderul liberalilor radicali I.C. Brătianu, "prințul de Samos" se vedea nevoit să-și dea demisia la începutul anului 1867649. Ca o primă concluzie putem spune că, dacă în perioada anterioară epocii moderne devenise o obișnuință ca cel care venea într-o comunitate
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
român și a guvernului de la București 658 care se solda în cele din urmă cu demisia guvernului liberal moderat și retragerea din structura guvernamentală a lui I.C. Brătianu 659. Dincolo de jocul politic obișnuit, mult mai important este credem faptul că liberali și conservatori în egală măsură percepeau evreul și în anii următori ca un element străin, față de care manifestau preocuparea de a-l asimila sau de a-l păstra într-o zonă bine delimitată a societății 660. Nu doar reprezentanți ai
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și aceasta și datorită ipostazierii celor mai mulți dintre actorii implicați în rolul de oameni politici de a căror prezență în prima linie depindea chiar evoluția viitoare a întregii societăți românești 665. Nedorind ca spațiul public să fie dominat doar de conservatori, liberalii reapar și ei la scurt timp după ziua de 11 febriarie 1866, încercând să se folosească la maxim de tribuna pe care le-o oferea ziarul Românul. Una din preocupările lor importante erau în această perioadă explicarea către întreaga națiune
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]