5,997 matches
-
costumul meu negru mai rezistă, cu el mă vor îngropa, sper, ca pe un cruciat în armura de fier, are întărituri din păr de cal, tiparul e al unui meșter rural, e un costum de duminecă, uneori trag fire din mânecă, și mă mir, de mai multe ori, de arta vechilor croitori, care m-au lăsat să mă prind de un nevăzut fir, o coardă de alpinist, cu care mă cațăr la eternul Ghețar, al muntelui după care tânjesc. Albul e
Costumul negru by Adrian Popescu () [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
închide ochii. umbra tatălui pregătit să-l lovească pe neașteptate cu dosul palmei acoperă clopotul pe care doi grăjdari îl pun la picioarele lui în iarba plină de rouă. preotul jerzy răstoarnă apa dintr-o căldare în clopot. își suflecă mînecile și apucă limba grea cu amîndouă mîinile. abia reușește s-o clintească la dreapta la stînga ca „să umple de sunet” apa care gîlgîie ușor. apoi tatăl îl înșfacă pe neașteptate de ceafă și îl cufundă cu capul în apă
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
viața tatălui meu care a murit de mult și cu viața mamei mele care m-a născut de mult mă spăl pe limbă cu apa care cîntă în mîinile lui iisus cînd o bea * dumnezeu din ce în ce mai curios și-a sumes mînecile cămășii de pînză de in pînă deasupra de coate după care a înfipt toate cele zece degete deodată în creștetul capului meu și mi-a întors capul pe dos nu mai am de ales voi umbla de-acum înainte printre
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-website/Imaginative/8884_a_10209]
-
butoaie etanșe pentru lichide și alte lucrări de dogărie 255 Fabricarea altor articole din lemn (cu excepția mobilei) 255.1 Fabricarea diferitelor obiecte din lemn Fabricarea mulurilor, baghetelor aurite, decorate, gipsate; ramelor pentru tablouri și oglinzilor; barelor rotunde, răsucite și cu mâneci; utilajelor și părți de utilaje din lemn; lemnului pentru mături, perii și pensule; articolelor pentru încălțăminte și șanuri; ustensilelor de menaj; materialelor din lemn pentru industria textilă și altor lucrări din lemn 255.2 Fabricarea făinii de lemn 255.3
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
de zile 3 Pentru zilele transferate, a se indica "- număr de zile transferate" și pentru zile primite a se indica "+ număr de zile transferate". Anexa IIC EFORTUL DE PESCUIT PENTRU NAVE ÎN CONTEXTUL RECONSTITUIRII STOCURILOR DE LIMBĂ-DE-MARE DIN VESTUL CANALULUI MÂNECII 1. Domeniu de aplicare Condițiile prevăzute în prezenta anexă se aplică navelor comunitare cu o lungime maximă a navei egală cu sau mai mare de 10 metri, având la bord oricare dintre uneltele de pescuit definite la punctul 3 și
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
3 buc. S 18.24.12.50 Costume de baie pentru femei sau fete, din materiale textile tricotate sau croșetate 6112.4 buc. S 18.24.12.90 Alte articole de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate (inclusiv flanele de corp cu mâneci) 6114 kg S 18.24.13.00 Mănuși, mănuși cu un deget și mitene, din materiale textile tricotate sau croșetate 6116 buc. S 18.24.14.30 Șaluri, eșarfe, fulare, mantile, voaluri și articole similare, din materiale textile tricotate sau
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
creți sau paturi. Poalele sunt tivite cu ajur, găurele scurte și cipca. În picioare, femeile poartă opinci din oargă. Costumul bărbătesc. Vară, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară, care sunt largi, pana deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se poartă iarnă. Pieptarul este confecționat din piele de miel, asemănător cu al femeii și
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
regiunii până la data de 12 septembrie 1944, zi ce marchează eliberarea ultimului oraș din - Le Havre. Regiunea este puternic marcată de fluviul Sena care are cursul inferior pe teritoriul ei. Aceasta formează o vale largă și la vărsarea în Marea Mânecii formează un estuar. În rest, relieful este valonat, fără înălțimi foarte mari, și tradițional peisajul era de tip bogage, pășuni și terenuri agricole, delimitate de rânduri de copaci și arbuști ce se întind deasupra drumurilor, uneori acoperindu-le. Acest aspect
Normandia Superioară () [Corola-website/Science/301205_a_302534]
-
din Marea Britanie, de unde fusese izgonită de invaziile Anglo-Saxone. Regiunea mai fusese celtică și anterior romanizării, dar sub denumirea de "Armorica" ("Armorique" în limba franceză) încă folosită în paralel. Ocupă peninsula cu același nume din vestul țării, fiind scăldată de Marea Mânecii la nord și de Golful Biscaya la sud. Capitala regiunii este orașul Rennes iar regiunea cuprinde 4 departamente. Regiunea corespunde în proporție de 80% cu provincia istorică , care mai includea și marea majoritate a teritoriului din departamentul Loire-Atlantique din jurul orașului
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
Dieci datează din anul 1613. Economia este una predominant agrara, cu ambele sectoare componente bine dezvoltate. Cea mai importantă resursă exploatabila a subsolului este andezitul - rocă magmatica deosebit de întrebuințata în construcții. Băieții poartă o "cămașă de în brodata la guler, mâneci și pe margini", "izmene largi", un "laibăr" și "pălărie". La fete îmbrăcămintea este compusă din "spătoi și poale brodate", "zadie cu cârpa de încins", "cojoc" și "cârpa pe cap".
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
Băleanu, județul Gorj". În pronaos, în partea dreaptă a intrării, sunt zugrăviți ctitorii: Nicu Mandreș, Niță Geana și Vasile Șotea, îmbrăcați în costume populare. Ei poartă cămăși albe, cioareci și haine albe de dimie cu modele stilizate la brâu, la mâneci și la piept. Ceilalți ctitori sunt zugrăviți în partea stângă a intrării, în aceeași ținută impunătoare. C. Șotea poartă costum de dorobanț, cu sabia în mâna stângă, iar C. Piciu, C. Cosmulescu și Niță Brebu au câte o carte în
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
să existe și în prezent fiind o sursă importantă de venit pentru locuitorii din zonă. De asemenea, în Tilișca încă se face brânză de oaie. Aici se mai produc și cojoace ciobănești, din piele de oaie, lungi până la calcâi, fără mâneci și neornamentate, purtate cu blana în interior de ciobani când urcă cu oile la munte. Totuși, acestea nu se mai fac manual ci mecanizat. Perimetrul localității Tilișca este locuit încă din preistorie. Prima atestare documentară datează din anul 1366. În
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
sau „"vinete"” , în două sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă buboul. În jurul anului [[1900]], în sat începe să pătrundă costumul femeiesc „[[săliște]]nesc” , care devine predominant în deceniile următoare, cu
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
ori întreruptă prin care se introduce brăcinarul; -brână=sfoară împletită în 3,6,8 de regulă din lână vopsită cu care se leagă după infășare copilul mic sau, "ața" de la straița de mers la târg; bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre (bulgăraș) de pământ întărit (meglenoromână=gruș); batcă=capcană(cursă) de prins păsări(iarna) făcută din dovleac; buracă= ceață groasă; beuță=cremene, piatra de la amnar; bure= vas confecționat din doage de lemn în formă de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are ca piese constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are ca piese constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe și sarică,cioareci strâmți din dimie albă, căciulă sau renumita pălăriuță mocănească specifice zonei Sibiului.Un element specific portului bărbătesc din Corbi îl reprezintă cămașa de flăcău,care are brodate,pe spate, "cruci" - motiv ornamental cu
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
neagră, țesută în casă. Unele haine aveau un cordon mic la spate, fiind decorate cu catifea neagră la guler și la manșete. Sub haină în funcție de anotimp se purtau flanele și laibăre. Flanelele-,sfetărele” erau confecționate din lână, cu sau fără mâneci, fiind purtate la muncă și la sărbători. Laibărele erau confecționate din pănură albă sau gri fiind lungi până la brâu. Lenjeria de corp era confecționată din țesătură de cânepă sau bumbac ( mai recent) și în special de sărbători. Cămașa era largă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
corp era confecționată din țesătură de cânepă sau bumbac ( mai recent) și în special de sărbători. Cămașa era largă și lungă, cu poala despicată în părți sau nu, asemănătoare portului dacilor de pe columna lui Traian. De asemenea cămașa scurtă cu mânecă largă se purta peste pantaloni, fiind încinsă cu un brâu din piele. Brâul, numit șerpar sau chimir, de lățimi diferite era folosit a se strânge/încinge la mijloc. El avea buzunare pentru păstrat tutunul, amnarul pentru aprins țigara sau ceasul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
dormitul în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se confecționau din blănuri de oaie. Cojoacele aveau aceleași linie de croială atât pentru bărbați cât și pentru femei, fiind făcute fără buzunare și rareori erau îmbrăcate pe mâneci. Pieptarele erau confecționate cu pieptul înfundat sau desfundat (cu nasturi), unele cumpărate din comerț aveau cusături florale. De asemenea au apărut unele modele cu influențe din zonele din jur (bănețene sau sibiene) care erau bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul era încălțat
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
feciori să n-o mai joace. La „hidede” se mergea îmbrăcat în costumul popular de sărbătoare ce se compunea la fete din poale cu ciur și spăcel cu pene și ,spărgi” (tivuri încrețite), zadie și labreu ori cojoc înfundat (fără mâneci, scurt, neîncheiat în față, cu mărgele aplicate și cusut cu flori). In picioare purtau „jumătăți” (un tip vechi de pantofi), opinci, iar mai târziu cizme de box. Bărbații purtau cămeși albe, cusute cu spărgi și împodobite cu bumbi, gaci largi
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
carte în rândul aceleeași categorii de populație. Evoluție populație - 1912 Nevoia de pământ și justiție socială a fost permanent un motiv de nemulțumire care a îmbrăcat diferite forme, de la manifestele îndemnând la revoltă lipite de tinerii Gheorghe Mocanu și Radu Mânecă la 1906 până la începutul de răscoală din martie 1907, înăbușit rapid de intervenția energică a armatei. Teritoriul comunei avea să fie câmp de bătălie în dramatica campanie din toamna anului 1916, aflându-se pe aliniamentul Râmnicu-Sărat - Viziru, unde trupele Armatei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Sándor în 1941 precum și în imaginile păstrate în arhivele familiale din Cizer, cuprindea: spăcelul (cămașa), poalele albe și zadia neagră. La acestea se puteau adăuga un tieptar sau, pentru cei mai înstăriți, o buică. Femeile bătrâne își amintesc de fodrele (mânecile) largi ale cămeșilor vechi, la care se renunțase deja după primul război mondial. Bărbații purtau și ei spăcel (cămașă) și izmene albe. La sărbători aceștia aveau o zadie albă peste izmene, la care s-a renunțat înainte de al doilea război
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
culorile, broderiile sunt asemănătore cu cele din întreaga zonă a Meseșului dar și cu cele din apropiere, cum ar fi: Bistrița Clujul, Bihorul ori Maramureșul. Portul popular femeiesc este format dintr-un "spăcel" (ie) din pânză albă de cânepă, cu mâneci largi cu broderie înflorată sau cu aplicații ornamentale și manșetă lată cu broderie. Peste spăcel se purta un "pieptar" confecționat din blană de miel cu diverse modele populare în culori diferite, iar vara se purta un "laibăr" (vestă) cu aplicații
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
zilele de lucru se purtau opinci. La portul femeilor mai în vârstă culorile erau alb și negru. Portul bărbătesc este alcătuit dintr-o "chimeșe" (cămașă), de obicei purtată peste pantalon, din pânză albă de cânepă cu guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă) de lână "sură" (gri). "Cioarecii" (pantalonii) erau de culoare albă, din pânză de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
care sugerează faptul că originea culorilor este de fapt în sudul Germaniei, mai exact la Heidenheim an der Brenz, locul nașterii lui Otto Maier, unul dintre fondatorii clubului. În primii 10 ani, tricoul era jumătate albastru, jumătate grena, având culorile mânecilor inversate, în timp ce șortul era alb, deși există o dovadă a unui joc în care șortul era închis la culoare. În sezonul 1909-1910 au fost introduse dungile albastre și grena pe tricou. În 1913, șortul a devenit negru, apoi după șapte
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]