6,587 matches
-
secolul al XVI-lea, cunoștințele despre mercur au început să se dezvolte mai mult. Astfel, în anul 1556, Agricola a detaliat modul de utilizare al mercurului și a analizat efectele inhălarii vaporilor acestuia asupra sănătății umane. Datorită scrierilor lui Paracelsus, mercurul devenise, alături de antimoniu, un element utilizat în tratamentele pentru boli venerice. Structura atomului de mercur este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic; mercurul prezintă 80 de protoni și 121 de neutroni. Raza atomică medie este de 0,155 nm
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
în anul 1556, Agricola a detaliat modul de utilizare al mercurului și a analizat efectele inhălarii vaporilor acestuia asupra sănătății umane. Datorită scrierilor lui Paracelsus, mercurul devenise, alături de antimoniu, un element utilizat în tratamentele pentru boli venerice. Structura atomului de mercur este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic; mercurul prezintă 80 de protoni și 121 de neutroni. Raza atomică medie este de 0,155 nm, raza ionică este de 0,112 nm, iar raza covalentă este de 0,149 nm
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
al mercurului și a analizat efectele inhălarii vaporilor acestuia asupra sănătății umane. Datorită scrierilor lui Paracelsus, mercurul devenise, alături de antimoniu, un element utilizat în tratamentele pentru boli venerice. Structura atomului de mercur este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic; mercurul prezintă 80 de protoni și 121 de neutroni. Raza atomică medie este de 0,155 nm, raza ionică este de 0,112 nm, iar raza covalentă este de 0,149 nm. Structura cristalină a mercurului este romboedrică, iar fiecare atom
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
numărul nucleonilor din nucleul atomic; mercurul prezintă 80 de protoni și 121 de neutroni. Raza atomică medie este de 0,155 nm, raza ionică este de 0,112 nm, iar raza covalentă este de 0,149 nm. Structura cristalină a mercurului este romboedrică, iar fiecare atom de mercur este înconjurat de alți 6 atomi învecinați la o distanță de 0,300 nm și alți șase atomi la o distanță de 0,347 nm. Configurația electronică a atomului de mercur este 1s
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
80 de protoni și 121 de neutroni. Raza atomică medie este de 0,155 nm, raza ionică este de 0,112 nm, iar raza covalentă este de 0,149 nm. Structura cristalină a mercurului este romboedrică, iar fiecare atom de mercur este înconjurat de alți 6 atomi învecinați la o distanță de 0,300 nm și alți șase atomi la o distanță de 0,347 nm. Configurația electronică a atomului de mercur este 1s 2s 2p 3s 3p 3d 4s 4p
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
cristalină a mercurului este romboedrică, iar fiecare atom de mercur este înconjurat de alți 6 atomi învecinați la o distanță de 0,300 nm și alți șase atomi la o distanță de 0,347 nm. Configurația electronică a atomului de mercur este 1s 2s 2p 3s 3p 3d 4s 4p 4f 4d 5s 5p 5d 6s. Mercurul prezintă șapte izotopi stabili, cel mai abundent fiind Hg (29,80%). Radioizotopii cei mai longevivi sunt Hg cu un timp de înjumătățire de 520
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
învecinați la o distanță de 0,300 nm și alți șase atomi la o distanță de 0,347 nm. Configurația electronică a atomului de mercur este 1s 2s 2p 3s 3p 3d 4s 4p 4f 4d 5s 5p 5d 6s. Mercurul prezintă șapte izotopi stabili, cel mai abundent fiind Hg (29,80%). Radioizotopii cei mai longevivi sunt Hg cu un timp de înjumătățire de 520 ani și Hg cu un timp de înjumătățire de 46.612 zile. Radioizotopii rămași au timpul
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
29,80%). Radioizotopii cei mai longevivi sunt Hg cu un timp de înjumătățire de 520 ani și Hg cu un timp de înjumătățire de 46.612 zile. Radioizotopii rămași au timpul de înjumătățire mai mic de o zi. Cu toate că izotopii mercurului sunt caracterizați de proprietăți chimice similare, datorită maselor diferite, reacțiile acestora diferă relativ puțin. Izotopii mai ușori reacționează mai rapid decât cei grei, cauzând prin aceasta îmbogățirea produșilor de reacție în reacțiile ireversibile. În general, procesele fizice precum evaporarea, condensarea
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
evaporarea, condensarea și difuzia ionilor sau moleculelor datorită concentrației sau temperaturii cauzează fracționarea izotopică în izotopi stabili; izotopii ușori se evaporă și permit ca difuzia să fie mai rapidă, iar cei grei se condensează. La nivel mondial, cantitatea totală de mercur este estimată a fi de 334,17 miliarde tone metrice; aproape întreaga cantitate este regăsită în sedimentele oceanice (98,75%) și în apele oceanice (1.24%), iar restul este conținut în sol. Sursele naturale de mercur permit pătrunderea acestuia în
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
mondial, cantitatea totală de mercur este estimată a fi de 334,17 miliarde tone metrice; aproape întreaga cantitate este regăsită în sedimentele oceanice (98,75%) și în apele oceanice (1.24%), iar restul este conținut în sol. Sursele naturale de mercur permit pătrunderea acestuia în biosferă ca și gaz, atunci când exista activitate vulcanică terestră și oceanică, în soluții sau în minereuri. Procesele naturale prin care mercurul este emis în atmosferă mai pot cuprinde volatilizarea mercurului în mediile marine și acvatice și
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
și în apele oceanice (1.24%), iar restul este conținut în sol. Sursele naturale de mercur permit pătrunderea acestuia în biosferă ca și gaz, atunci când exista activitate vulcanică terestră și oceanică, în soluții sau în minereuri. Procesele naturale prin care mercurul este emis în atmosferă mai pot cuprinde volatilizarea mercurului în mediile marine și acvatice și volatilizarea provenită din vegetație. Ciclul global al mercurului implică degajarea acestuia din scoarța terestră, transportul aerian al vaporilor de mercur și depozitarea acestuia în sol
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
conținut în sol. Sursele naturale de mercur permit pătrunderea acestuia în biosferă ca și gaz, atunci când exista activitate vulcanică terestră și oceanică, în soluții sau în minereuri. Procesele naturale prin care mercurul este emis în atmosferă mai pot cuprinde volatilizarea mercurului în mediile marine și acvatice și volatilizarea provenită din vegetație. Ciclul global al mercurului implică degajarea acestuia din scoarța terestră, transportul aerian al vaporilor de mercur și depozitarea acestuia în sol și ape; cantitatea de mercur care poate pătrunde anual
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
gaz, atunci când exista activitate vulcanică terestră și oceanică, în soluții sau în minereuri. Procesele naturale prin care mercurul este emis în atmosferă mai pot cuprinde volatilizarea mercurului în mediile marine și acvatice și volatilizarea provenită din vegetație. Ciclul global al mercurului implică degajarea acestuia din scoarța terestră, transportul aerian al vaporilor de mercur și depozitarea acestuia în sol și ape; cantitatea de mercur care poate pătrunde anual în atmosferă este în medie de 30.000 tone. În mod natural, este întâlnit
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
minereuri. Procesele naturale prin care mercurul este emis în atmosferă mai pot cuprinde volatilizarea mercurului în mediile marine și acvatice și volatilizarea provenită din vegetație. Ciclul global al mercurului implică degajarea acestuia din scoarța terestră, transportul aerian al vaporilor de mercur și depozitarea acestuia în sol și ape; cantitatea de mercur care poate pătrunde anual în atmosferă este în medie de 30.000 tone. În mod natural, este întâlnit ca cinabru (HgS), tiemanit (HgSe), coloradoit (HgTe), coccinit (HgI), și livingstonit (Hg
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
mai pot cuprinde volatilizarea mercurului în mediile marine și acvatice și volatilizarea provenită din vegetație. Ciclul global al mercurului implică degajarea acestuia din scoarța terestră, transportul aerian al vaporilor de mercur și depozitarea acestuia în sol și ape; cantitatea de mercur care poate pătrunde anual în atmosferă este în medie de 30.000 tone. În mod natural, este întâlnit ca cinabru (HgS), tiemanit (HgSe), coloradoit (HgTe), coccinit (HgI), și livingstonit (Hg[SbS]), iar principalele depozite europene sunt în Almaden (Spania), Idrija
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
HgS), tiemanit (HgSe), coloradoit (HgTe), coccinit (HgI), și livingstonit (Hg[SbS]), iar principalele depozite europene sunt în Almaden (Spania), Idrija (Slovenia nord-vestică), regiunea Rhein-Pfalz din Germania și Muntele Amiata în Toscana (Italia). H. T. Shacklette a determinat conținutul caracteristic de mercur al plantelor care cresc în medii ce conțin nivele normale și ridicate de mercur. Acesta a ajuns la concluzia că în mediile cu conținut normal de mercur, plantele conțin 500 ppb (părți per miliard) în țesuturile lor uscate, pe când cele
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
europene sunt în Almaden (Spania), Idrija (Slovenia nord-vestică), regiunea Rhein-Pfalz din Germania și Muntele Amiata în Toscana (Italia). H. T. Shacklette a determinat conținutul caracteristic de mercur al plantelor care cresc în medii ce conțin nivele normale și ridicate de mercur. Acesta a ajuns la concluzia că în mediile cu conținut normal de mercur, plantele conțin 500 ppb (părți per miliard) în țesuturile lor uscate, pe când cele crescute în solul unde există depozite purtătoare de mercur atingun nivel între 500-3500 ppb
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
Muntele Amiata în Toscana (Italia). H. T. Shacklette a determinat conținutul caracteristic de mercur al plantelor care cresc în medii ce conțin nivele normale și ridicate de mercur. Acesta a ajuns la concluzia că în mediile cu conținut normal de mercur, plantele conțin 500 ppb (părți per miliard) în țesuturile lor uscate, pe când cele crescute în solul unde există depozite purtătoare de mercur atingun nivel între 500-3500 ppb. Cantitatea mult mai mare de mercur poate fi întâlnită ca și peliculă reziduală
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
nivele normale și ridicate de mercur. Acesta a ajuns la concluzia că în mediile cu conținut normal de mercur, plantele conțin 500 ppb (părți per miliard) în țesuturile lor uscate, pe când cele crescute în solul unde există depozite purtătoare de mercur atingun nivel între 500-3500 ppb. Cantitatea mult mai mare de mercur poate fi întâlnită ca și peliculă reziduală, sau ca și depozit în țesuturi datorită aplicării compușilor mercurici, ori din cauza contaminărilor în urma deversării. Eliberările de mercur în atmosferă sunt considerate
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
că în mediile cu conținut normal de mercur, plantele conțin 500 ppb (părți per miliard) în țesuturile lor uscate, pe când cele crescute în solul unde există depozite purtătoare de mercur atingun nivel între 500-3500 ppb. Cantitatea mult mai mare de mercur poate fi întâlnită ca și peliculă reziduală, sau ca și depozit în țesuturi datorită aplicării compușilor mercurici, ori din cauza contaminărilor în urma deversării. Eliberările de mercur în atmosferă sunt considerate a fi provocate de procesele industriale și de sursele de combustie
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
există depozite purtătoare de mercur atingun nivel între 500-3500 ppb. Cantitatea mult mai mare de mercur poate fi întâlnită ca și peliculă reziduală, sau ca și depozit în țesuturi datorită aplicării compușilor mercurici, ori din cauza contaminărilor în urma deversării. Eliberările de mercur în atmosferă sunt considerate a fi provocate de procesele industriale și de sursele de combustie, conținând formele volatile ale mercurului, precum și formele sale particulare. Mercurul gazos include formele chimice elementare și oxidate ale acestuia, în timp ce formele particulare sunt constituite din
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
și peliculă reziduală, sau ca și depozit în țesuturi datorită aplicării compușilor mercurici, ori din cauza contaminărilor în urma deversării. Eliberările de mercur în atmosferă sunt considerate a fi provocate de procesele industriale și de sursele de combustie, conținând formele volatile ale mercurului, precum și formele sale particulare. Mercurul gazos include formele chimice elementare și oxidate ale acestuia, în timp ce formele particulare sunt constituite din compușii chimici ai mercurului, datorită presiunii înalte a vaporilor săi. Proveniența mercurului este determinată de tipul de combustibil folosit, precum
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
și depozit în țesuturi datorită aplicării compușilor mercurici, ori din cauza contaminărilor în urma deversării. Eliberările de mercur în atmosferă sunt considerate a fi provocate de procesele industriale și de sursele de combustie, conținând formele volatile ale mercurului, precum și formele sale particulare. Mercurul gazos include formele chimice elementare și oxidate ale acestuia, în timp ce formele particulare sunt constituite din compușii chimici ai mercurului, datorită presiunii înalte a vaporilor săi. Proveniența mercurului este determinată de tipul de combustibil folosit, precum cărbunele, petrolul sau deșeurile municipale
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
considerate a fi provocate de procesele industriale și de sursele de combustie, conținând formele volatile ale mercurului, precum și formele sale particulare. Mercurul gazos include formele chimice elementare și oxidate ale acestuia, în timp ce formele particulare sunt constituite din compușii chimici ai mercurului, datorită presiunii înalte a vaporilor săi. Proveniența mercurului este determinată de tipul de combustibil folosit, precum cărbunele, petrolul sau deșeurile municipale. În anul 1996, arderea combustibililor fosili a contribuit la eliberarea a 76 tone de mercur în atmosferă, dintre care
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
de sursele de combustie, conținând formele volatile ale mercurului, precum și formele sale particulare. Mercurul gazos include formele chimice elementare și oxidate ale acestuia, în timp ce formele particulare sunt constituite din compușii chimici ai mercurului, datorită presiunii înalte a vaporilor săi. Proveniența mercurului este determinată de tipul de combustibil folosit, precum cărbunele, petrolul sau deșeurile municipale. În anul 1996, arderea combustibililor fosili a contribuit la eliberarea a 76 tone de mercur în atmosferă, dintre care 66 de tone proveneau din arderea cărbunilor, iar
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]