6,339 matches
-
trenurilor subterane în București este operată de compania Metrorex, fiind separată din rețeaua transporturilor de suprafață, administrată de către RATB. Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme, iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum și servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei. Totuși, integrarea între transportul subteran și și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit. La sfârșitul anului 2013, rețeaua de transport
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
este operată de compania Metrorex, fiind separată din rețeaua transporturilor de suprafață, administrată de către RATB. Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme, iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum și servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei. Totuși, integrarea între transportul subteran și și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit. La sfârșitul anului 2013, rețeaua de transport a metroului bucureștean se
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
rețeaua transporturilor de suprafață, administrată de către RATB. Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme, iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum și servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei. Totuși, integrarea între transportul subteran și și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit. La sfârșitul anului 2013, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întindea pe km de cale dublă, existând patru
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
dorit. La sfârșitul anului 2013, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întindea pe km de cale dublă, existând patru magistrale cu de stații, iar distanța medie între două stații este de 1,5 km. În același an, rețeaua de metrou deținea doar 4% din lungimea de transport public a orașului București și circa 20% din volumul total al călătorilor. În 2014, metroul din București a transportat 173,209 milioane de pasageri, în creștere față de cei 169,78 milioane din 2013
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
din București a transportat 173,209 milioane de pasageri, în creștere față de cei 169,78 milioane din 2013, cu o medie zilnică în zilele lucrătoare de 600.000-800.000 de călători. Metrorex este o companie românească care operează infrastructura de metrou din București. Compania administrează o rețea de aproape 70 kilometri de cale ferată subterană și are în exploatare 54 de trenuri care acoperă un număr de 51 stații de metrou, cu o distanță între stații de 1,5-1,7 kilometri
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
călători. Metrorex este o companie românească care operează infrastructura de metrou din București. Compania administrează o rețea de aproape 70 kilometri de cale ferată subterană și are în exploatare 54 de trenuri care acoperă un număr de 51 stații de metrou, cu o distanță între stații de 1,5-1,7 kilometri. Înainte de Revoluția din 1989, compania era cunoscută ca „Întreprinderea de Exploatare a Metroului” (IEMB). În anul 2015, media zilnică a călătorilor transportați de Metrorex a fost de peste 600.000. Numărul
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
media zilnică a călătorilor transportați de Metrorex a fost de peste 600.000. Numărul mediu de salariați și de călători transportați sunt prezentate în graficul din partea dreaptă. Strategia de dezvoltare a companiei în perioada 2007-2030 este de a extinde rețeaua de metrouri la 150 de kilometri, printr-o investiție estimată la 6,5 miliarde Euro. Planificarea diverselor obiective incluse în această strategie este prezentată diferit în funcție de sursa folosită. Cifra de afaceri în 2014 a fost de 567,6 milioane RON, în creștere
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
4265, iar numărul mediu de angajați a fost de 4072. Societatea Comercială de Transport cu Metroul București METROREX S.A. este o societate comercială cu capital integral de stat ce funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Compania asigură serviciul de transport public de metrou în municipiul București pe baza unui contract de servicii publice de transport cu metroul. Deoarece costul biletelor (care este stabilit de minister) și celelalte venituri nu acoperă costurile, compania este subvenționată de Statul Român, în anul 2015 primind aproximativ 412
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
dar și pentru investiții), sumă care reprezenta peste 60% din cheltuielile pentru acel an (664 milioane RON). Suma este mai mică față de anul anterior, când fusese de 455,4 milioane lei. Principala organizație sindicală din cadrul Metrorex este Uniunea Sindicatul Liber Metrou (USLM), condus de Ion Rădoi, care are aproximativ 4200 de membri, aceasta nefiind însă singurul sindicat ce reprezintă angajații companiei. Sindicatul a fost implicat în numeroase scandaluri, legate în special de închirierea spațiilor comerciale de la metrou, care sunt concesionate către
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
este Uniunea Sindicatul Liber Metrou (USLM), condus de Ion Rădoi, care are aproximativ 4200 de membri, aceasta nefiind însă singurul sindicat ce reprezintă angajații companiei. Sindicatul a fost implicat în numeroase scandaluri, legate în special de închirierea spațiilor comerciale de la metrou, care sunt concesionate către Sindomet SRL, firmă controlată de USLM. Sindicatul urmărește atât obiective legate de salariile angajaților sau condițiile de muncă, cât și de administrarea financiară și tehnică a operatorului. Sindicatele au fost cele care au adus în atenția
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
proiectarea metroului din București. Ea a fost înființată în 1991 prin divizarea "Întreprinderii „Metroul” București" în mai multe companii diferite, operațiune prin care compania a primit prerogative privitoare la activitatea de proiectare și de studii preliminare pentru dezvoltarea rețelei de metrou. În 1993 compania a fost privatizată. Deși în acte compania este deținută de angajați, presa a speculat în 2013 asupra faptului că ar fi de fapt controlată de USLM, contractele dintre Metrorex și Metroul făcând obiectul mai multor articole de
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
că ar fi de fapt controlată de USLM, contractele dintre Metrorex și Metroul făcând obiectul mai multor articole de presă. În anul 1908, un tânăr student, Dimitrie Leonida, își alegea ca temă a diplomei sale de licență proiectul construcției unui metrou în București. Primele tentative de a construi un metrou în București datează din anii 1909 - 1910, în contextul negocierilor cu firma referitoare la concesionarea construirii liniilor de tramvai din oraș. Inginerii Dimitrie Leonida și Elie Radu, membri ai Consiliului Tehnic
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
dintre Metrorex și Metroul făcând obiectul mai multor articole de presă. În anul 1908, un tânăr student, Dimitrie Leonida, își alegea ca temă a diplomei sale de licență proiectul construcției unui metrou în București. Primele tentative de a construi un metrou în București datează din anii 1909 - 1910, în contextul negocierilor cu firma referitoare la concesionarea construirii liniilor de tramvai din oraș. Inginerii Dimitrie Leonida și Elie Radu, membri ai Consiliului Tehnic al Bucureștiului, propuneau construirea metroului, deoarece sumele cerute de
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
problema construirii metroului, ca singura soluție de preluare a fluxurilor de călători într-un oraș cu aproape 1 milion de locuitori. Proiectul planșeului prevedea chiar 2 locuri libere (câte unul pe fiecare mal) prin care să poată fi construit ulterior metrou. Se prevedea construirea a 3 linii, între Hipodrom și Piața Unirii (8,2 km), de la Gara București Est până la Șoseaua Academiei intersecție cu Știrbei Vodă (5,5 km) și între Gara de Nord și Piața Victoriei (1,3 km), prin săpături de la
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
a emis o Hotărâre a Consiliului de Miniștri privind înființarea "Institutului de Proiectare" și a "Direcției Generale a Metroului din București", ambele subordonate Ministerului Transporturilor. Timp de doi ani s-au elaborat studii, dar, sub influența școlii sovietice, care recomanda pentru metrou și funcția de apărare, spre a fi folosit ca adăpost împotriva bombelor în caz de război, s-au avut în vedere adâncimi între 20 și 40 m. Aceasta ar fi implicat costuri foarte mari, imposibil de acoperit de o economie
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
șefului statului, Nicolae Ceaușescu. În octombrie 1974 Comitetul Executiv ține o ședință în care „"se aprobă să se treacă la elaborarea documentațiilor tehnice de construcția metroului în Capitală. Comitetul Executiv a stabilit ca lucrările de construcție a primei linii de metrou să înceapă în cursul anului 1975"“. Proiectul prevedea în acel moment existența a trei magistrale, diferite de cele existente în prezent: În anul 1975 s-au declanșat efectiv lucrările de construcție a metroului. Pe baza Notei de Cancelarie a Conducerii
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
forma sa actuală. Ulterior acest an, pe 24 decembrie, a fost deschisă și prelungirea magistralei 1 de la Crângași până la Gara de Nord. La data de 17 august 1989 linia 1 a fost mai extinsă până la Dristor, ceea ce a fost ultima investiție în metrou din partea guvernului comunist. După revoluția română și căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu, dezvoltarea rețelei a încetinit considerabil. Între 1990 și 2000 au fost deschise doar trei stații, incluzând două în tunelurile existente (Gorjului pe M3 pentru a scurta distanța prea
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
au înlocuit o parte din ramele IVA. De asemenea, activitatea de mentenanță a fost externalizată către Alstom pentru 15 ani, începând cu 1 iulie 2004, la un preț mai mare decât cel plătit pentru contracte similare în alte rețele de metrou, ceea ce a dat naștere unor bănuieli de corupție. În urma aprobării "Strategiei globale de dezvoltare și modernizare a transportului cu metroul în București 2008-2030" a fost reluată extinderea rețelei de metrou atât prin extensii magistrale noi, cât și prin extinderi ale
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
decât cel plătit pentru contracte similare în alte rețele de metrou, ceea ce a dat naștere unor bănuieli de corupție. În urma aprobării "Strategiei globale de dezvoltare și modernizare a transportului cu metroul în București 2008-2030" a fost reluată extinderea rețelei de metrou atât prin extensii magistrale noi, cât și prin extinderi ale magistralelor aflate în exploatare. Pe magistrala 4, segmentul 1 Mai - Jiului - Parc Bazilescu (2,62 km) a fost dat în exploatare la 1 iulie 2011, iar pentru prelungirea magistralei până la
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
deschiderii unui dosar penal pentru acte de corupție. În decembrie 2015 un angajat al Metrorex a fost trimis în judecată pentru oferirea de informații secrete către CAF. În al doilea deceniu al secolului XXI a fost constatată saturarea rețelei de metrou, și în special a liniei M2 datorită polului de birouri din zona de nord a orașului, dar și a vitezei comerciale reduse a RATB. Măsurile pe termen scurt au inclus mărirea numărului de mecanici pentru reducerea timpului de întoarcere la
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
MT) este separată din rețeaua de transport în comun de suprafață, administrată de către RATB (companie aflată în subordinea PMB). Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme, iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum a fost în cazul închiderii stației Obor în 2008. În plus, RATB a organizat servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei (în prezent linia 41, în fiind propuse pentru transformare, în diferite
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
PMB). Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme, iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum a fost în cazul închiderii stației Obor în 2008. În plus, RATB a organizat servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei (în prezent linia 41, în fiind propuse pentru transformare, în diferite scenarii, alte 4 linii de tramvai). Totuși, integrarea între transportul subteran și cel de suprafață este mai redusă
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
pentru ambele sisteme, iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum a fost în cazul închiderii stației Obor în 2008. În plus, RATB a organizat servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei (în prezent linia 41, în fiind propuse pentru transformare, în diferite scenarii, alte 4 linii de tramvai). Totuși, integrarea între transportul subteran și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit. De-a lungul
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
subteran și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit. De-a lungul timpului s-au făcut o serie de investiții în pasaje pietonale care să permită transferul facil la alte moduri de transport: Crângași (pasaj între metrou și tramvai, neaccesibil persoanelor cu handicap), Basarab (transfer la stația de tramvai de pe Pasajul Basarab) și Gara de Nord (transfer la tren). Totuși, până la inaugurarea terminalului intermodal de la Lac Străulești, proiectele legate de interconectarea mijloacelor de transport sunt limitate la unele pasaje
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
1 iulie 2011. În anul 2009, pe lângă lucrările de extindere până la Laromet, s-au desfășurat studii de fezabilitate pentru extinderea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului). Astfel se dorește ca Gara de Nord și Gara Progresul să fie conectate prin rețeaua de metrou. Locația exactă și denumirea stațiilor noi nu a fost încă stabilită, dar acestea se vor efectua după realizarea studiului de fezabilitate în urma căruia se va decide traseul magistralei pe sub arterele orașului. Magistrala 5 este o magistrală aflată în construcție și
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]