6,081 matches
-
pentru a-i putea alunga pasiunile. Boethius înțelege intelectul în manieră aristotelică: atâta timp cât este afectat, este intelect pasiv sau pasional, incapabil să acceadă la principii; neafectat, este un intelect agent, posesor al principiilor. Eliminarea sentimentelor sau pasiunilor are tocmai această miză: transformarea mentală, activarea intelectului. Proza VI a cărții I este un dialog de factură aproape platoniciană în care Filosofia obține un profil spiritual al interlocutorului printr-o serie de întrebări socratice, structurabile, împreună cu răspunsurile lor, într-un adevărat proiect de
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
consum și exista posibilitatea acumulării unor bunuri în interes privat.Această stare de lucruri diferită de starea anterioară a dat naștere la opoziție a unor membri ai colectivității, născându-se lupta dintre cei ce posedă și cei ce nu posedă. Miza fiind bunurile acumulate, existau două posibilități: fie repartiția se făcea just, fie se iniția lupta pentru menținerea stării create de această diferență.Odată intrată în logica luptei colectivitatea se scindează fiecare parte dorind a instaura raporturi favorabile sieși prin intermediul forței
Politică () [Corola-website/Science/299868_a_301197]
-
nu vor fi valide. Ministerul Educației a sesizat inspectoratele școlare județene și a avertizat că articolul 7 din Legea Educației interzice manifestările politice și prozelitismul religios în școli. Asociația ACCEPT susține că inițiativa de modificare a Constituției nu are o miză reală, aceasta fiind oricum interzisă în Codul Civil, pentru că nu ar modifica cu nimic realitatea din România și nici regimul căsătoriei. La rândul ei, asociația MozaiQ și-a arătat indignarea față implicarea BOR „în chestiuni ce țin de organizarea laică
Căsătorii între persoane de același sex în România () [Corola-website/Science/299302_a_300631]
-
om, a renașterii lui progresive, a trecerii lui pe nesimțite dintr-o lume într-alta, într-o realitate nouă, necunoscută de el până atunci.» își concluzionează Dostoievski romanul. Câțiva critici importanți (Lev Șestov, Mihail Bahtin, Viktor Șklovski) nu au înțeles miza epilogului și i-au contestat importanța sau valoarea, susținând că este un fel de "deus ex machina" menit să îl salveze pe Raskolnikov din degringolada morală. Spre exemplu, Bahtin este de părere că intervenția auctorială de la final strică structura polifonică
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
dintre favoriții reginei. Pentru alegerea noului prim-ministru - după lordul Melbourne - nu face uz de prerogativele sale. Își asumă rolul de moderator și dreptul de a decide în caz că majoritatea nu este clară. Servește de arbitru întru obținerea consensului, în cazul mizelor importante. Acordă prioritate problemelor economice și comerciale. Guvernanta Victoriei, baroneasa Lehzen din Hanovra, a avut influență asupra formării ei și a continuat să locuiască cu Victoria și după ascensiunea ei la tron. Relația apropiată a Victoriei cu baroneasa Lehzen a
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
analiza în egală măsură sufletul unei femei sau pe cel al unui bărbat. Bătrânul îl transformă pe Yuki într-un veritabil Don Juan care seduce și abandonează zeci de femei, într-un joc, de data aceasta lipsit de finalitate și miză, experimentând seducția pură. În aprilie 1954, Yukio Mishima termină romanul "Tumultul valurilor" ("Shiosai"), care va fi publicat în luna iunie a aceluiași an la Editura Shinchosha din Japonia. În românește romanul va fi tradus de către Ana Maria Năvodaru după o
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
retragerea arabilor și consolidarea stăpânirii proprii, în care regii din Aragon, Castilia și Portugalia atrăgeau țărani din zonele învecinate din Franța. În secolele XI-XII, regii englezi au inițiat colonizări în Țara Galilor, Scoția sau Irlanda cu populații anglo-saxone, normande și flamande, miza fiind întărirea autorității lor în zonele cu populație celtică. De asemenea, au mai avut loc colonizări rurale minore în regatele creștine fondate în Palestina în urma cruciadelor. Cele mai intensificate colonizări rurale au avut loc în estul Europei inițiate de germani
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Asupra tratatului lui Schelling despre esența libertății umane" (1971). Cea mai importantă scriere publicată de Heidegger în ultimii săi ani de viață este textul conferinței ținute la Freiburg în anul 1962, intitulată "Timp și ființă" (text publicat în volumul "Despre miza gîndirii"). Titlul este identic cu cel al secțiunii a treia din "Ființă și timp" și vrea de fapt să semnalizeze "că gîndirea din "Ființă și timp" a fost continuată". În acest text își face apariția pentru prima oară termenul-cheie al
Martin Heidegger () [Corola-website/Science/297891_a_299220]
-
prevalenței portretisticii (în materialele despre Expozițiile Anuale se fac statistici pentru a arăta cât de preocupați sunt artiștii de acest gen). În eseul analizat aici, autoarea reia acest deziderat, subliniind funcția realismului în garantarea accesului audienței nespecializate la mesajul artistic. Miza principală a portretisticii realist socialiste este identificarea: artiștii nu reușesc încă să redea eroul pozitiv contemporan în toată complexitatea lui, dar în opinia autoarei, trebuie apreciat faptul că oamenii muncii se regăsesc în lucrările lor. ”Când la prima Expoziție Anuală
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
o poziție interpretativă conservatoare în care asociem în mod esențialist caracteristici precum voință, forță, energie, inteligență, încredere, afirmare, capacitate de conducere, cu masculinitatea. Dintr-o perspectivă în care contestăm însă această conexiune, putem susține că din punctul de vedere al mizei discursului de aici, care este cel de a marca punctele în care arta reușește să fie o suprafață de emergență pentru o subiectivitate autonomă și revoluționară, subiecții genizați pot conține simultan trăsături asociate tradițional feminității și masculinității. Și că nu
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
nu ar fi fost de așteptat, într-un regim care nu și-a asumat de la început, coerent, clar și consistent pe termen lung o politică emancipatoare în acest sens. A fost vorba, la începuturile regimului comunist, dimpotrivă, despre decizii cu mize opuse unui proiect emancipator. În 1948, avortul, interzis prin lege încă din anii 30, cu câteva excepții, a fost declarat delict penal, ca urmare a scăderii drastice a natalității după război (cf. Kligman,60). Pedepsele prevăzute pentru întreruperea de sarcină
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
Gazetei de Artă Politică într-o formulă îmbunătățită, mai accesibilă și ușor de utilizat;</spân></spân></div> <spân id="m 1758578812164195496yui 3 16 0 ym19 1 1478005893087 307786" style="font-family: times new român,new york,times,șerif; font-size: medium;">- un atelier de scriere critică, din perspectiva politică, cu miză extinderii echipei și colaboratorilor <b>G.A.P.</b></spân></spân></div> <spân id="m 1758578812164195496yui 3 16 0 ym19 1 1478005893087 307788" style="font-family: times new român,new york,times,șerif; font-size: medium;">- scrierea și traducerea a 60 de materiale noi, realizate atât de colectivul <b>G.A
Lansare G.A.P. 15 () [Corola-website/Science/296151_a_297480]
-
spân></spân></div> <spân id="m 1758578812164195496yui 3 16 0 ym19 1 1478005893087 307791" style="font-family: times new român,new york,times,șerif; font-size: medium;">La lansarea de pe 11 noiembrie, vom discuta despre posibilitățile și limitele unor proiecte artistice critice, asumate politic, în contextul Capitalei Culturale, si despre mizele pe termen lung ale unui demers de reflecție teoretică, din perspectiva politică asumată, asupra producției culturale locale și internaționale.</spân></spân></div> <spân id="m 1758578812164195496yui 3 16 0 ym19 1 1478005893087 307793" style="font-family: times new român,new york,times,șerif; font-size: medium;"><b>Gazeta de Artă
Lansare G.A.P. 15 () [Corola-website/Science/296151_a_297480]
-
se modifică pe parcursul filmului, au consistentă și complexitatea unor oameni în carne și oase. Românii și România rămân obiecte de decor pictat pentru aventurile de regasire a propriei umanități ale vest-europenilor. </spân></spân></spân></p> Sigur, se poate obiectă că miza filmului nu sunt personajele locale, și că este nejustificată pretenția de a fi subiect central într-un film cu alta tematica. Însă aici intervine problema principală - de ce a fost aleasă România că decor pentru dramele occidentale? Oare corporatismul transnațional nu
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>fiestas</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">) lipsite de scenarii scrise, transmise prin tradiție orală, sunt lipsite de miza politică emancipatoare. De altfel, numeroși teoreticieni decoloniali, de la Frantz Fanon la Augusto Boal, au criticat teatrul și alte forme ritualice tradiționale ca fiind mai degrabă conservatoare și lipsite de potențial revoluționar.</spân></spân></spân></p> Cu toate acestea, Taylor oferă
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> este una de creștere a vizibilității internaționale asupra situației și problemelor cu care se confruntă palestinienii. După cum declara Faisal Abu Al-Heja, actor, miza principala este schimbarea percepției și sensibilizarea opiniei publice internaționale, în contextul în care, după cum au dovedit cele două </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>Intifade</i></spân></spân
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
feminin” publicat în Miturile comunismului românesc (ed. Lucian Boia, Nemira, București, 1998), si care se referă la întreaga perioadă socialistă, istorică Zoe Petre are față de ”imaginea femeii revoluționare” o poziționare conservatoare, perfect încadrabila în discursul dominant al elitelor intelectuale postcomuniste. Miza argumentelor sale este de a demonstra că regimul a folosit în prima sa perioadă o strategie de ”emancipare forțată” a femeilor pentru atingerea altor scopuri. ”Anularea solidarităților tradiționale, controlul asupra educației noilor generații, eradicarea individualității în favoarea colectivității presupuneau evacuarea de
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
între prieteni”, în replică la textul meu despre Toni Erdmann. Până aici, totul e foarte în regulă, intenția de a stârni dezbateri și polemici în legătură cu arta politică și cu diverse interpretări politice ale actelor artistice fiind și pentru mine o miză importantă, în plus asumată manifest și unul dintre principalele motive de existență ale colectivului Gazetei de Artă Politică</strong>. Problema apare însă la perspectiva din care vorbește textul. Aceasta nu este nici interogativă, nici colegială sau tovărășească, nici bazată pe
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
este cu atât mai problematică atunci când este făcută profitând de poziția de autoritate pe care cineva o deține într-un anumit domeniu. Până la urmă, rămâne de analizat care este cu adevărat scopul unei astfel de polemici, pentru fiecare participant. Dacă miza este „nevoia de-a clarifica niște probleme legate de modurile de-a face artă politică, respectiv de-a vorbi sau scrie politic despre artă”, de ce acest lucru trebuie făcut de pe poziții autoritare și depreciative? De ce ar fi nevoie de ironiile
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
bine de doi ani în România și în ciuda diverselor acțiuni de atenționare din partea sindicatelor de transportatori a ilegalității serviciilor Uber, piața locală a ajuns pe locul 5 în Uniunea Europeană cu peste 250 de mii de utilizatori, constituindu-se că o miză uriașă pentru compania californiana. În cuvintele unui șofer Uber care a documentat cu atenție o parte din problemele locale ale companiei: “Din costul final al unei călătorii, Uber își oprea un procent de 20% - o sum<i>a</i></spân
Dosar Boicot Uber /// Protestul taximetriștilor din București () [Corola-website/Science/296185_a_297514]
-
mi se par mai importante. Cred că o citire prealabilă a celor două episoade<a href="# ftn1" name=" ftnref 1">[1]</a> anterioare ale polemicii este utilă, dacă nu și necesară, pentru înțelegerea textului de față). Scurtă incursiune istorică - despre mizele și receptarea filmului Soy Cuba</em> O bună parte dintre criticile lui Gorzo și Lazăr referitoare la textul meu se sprijină pe comparația cu Soy Cuba. Atrag în primul rând atenția că, niciun moment, nu am dat filmul ca exemplu
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
cel mai bun caz confuze. Suntem în plin post-modernism, filmele revoluționare sunt de fapt contra-revoluționare, filmele conservatoare sunt de fapt emancipatoare, arta asumat politică nu este politică, estetica este cea mai valabilă formă de politic și așa mai departe. Despre mizele politice ale umanizării exploatatorilor Mai departe, Gorzo și Lazăr compară viața exploatatorilor din Soy Cuba cu viața exploatatorilor din Toni Erdmann</strong>, și concluzionează, în oarecare măsură corect, că exploatatorii din România sunt „munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele pentru
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
După ce a stabilit deja că va face o comedie despre un tată-farsor și o fiică antagonizată, regizoarea s-a hotărât la meseria femeii și a ales, în cele din urmă, să fie consultant de management. Toate aceste decizii, centrale pentru mizele și temele importante ale filmului, par să fi venit înainte să fie vorba despre România, sau oricum independent de alegerea țării în care se filmează. Ca atare, ideea că filmarea în România, facilitată și de prietenia cu producătoarea, ar fi
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
și transformată într-o problemă de către majoritate. Și asta pentru că discursul acesta inițiat în 2009 de guvernul Boc, sub presiunea reducerii cheltuielilor bugetare, s-a răspândit și a prins foarte bine la segmente de populație pentru care nu există nicio miză în practicarea acestui discurs, care câștigă un salariu mediu și care, la o adică, ar putea deveni ei înșiși, cu un pic de ghinion, beneficiari de șomaj. Și salariatul, și asistatul social sunt victime ale unui sistem nedrept, care îi
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
deveni ei înșiși, cu un pic de ghinion, beneficiari de șomaj. Și salariatul, și asistatul social sunt victime ale unui sistem nedrept, care îi împinge la periferia sa și îi face să ducă un trai aflat, adesea, la limita subzistenței. Miza neoliberalismului este destrămarea unei posibile solidarități între cei defavorizați și asmuțirea unor săraci împotriva altor săraci. În loc să ne înfurie profiturile nesimțite și adesea expatriate ale marilor corporații, noi ne mândrim că lucrăm la ele și îi detestăm pe asistații sociali
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]