6,924 matches
-
adaugă la depresiunea economică care durează pînă în primii ani ai secolului al XVIII-lea, cu cortegiul ei de scăderi de prețuri, de venituri și salarii, cu crizele ei cerealiere periodice (1693-1694, 1708-1709) și bruștele urcări ale prețului cerealelor. O mizerie profundă se instalează în toată țara, astfel încît cerșetorii și vagabonzii reprezintă, după Vauban, o zecime din populația din 1698. Izbucnesc răscoale de scurtă durată, dar violente și numeroase. În sfîrșit, regele, devenit evlavios și interesat mai mult decît oricînd
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
numeroase și greu de manevrat fac ca operațiunile militare să fie lente și nesemnificative. Războiul de succesiune a Spaniei îl face uneori pe regele Franței să se simtă pe marginea prăpastiei. În 1709, un șir de înfrîngeri, invadarea teritoriului, frigul, mizeria îngrozitoare în care se află țara, îl fac să accepte tratativele. Dar condițiile care i se impun renunțarea la Alsacia și la cetățile fortificate din nord, recunoaștera arhiducelui Carol ca rege al Spaniei și parti ciparea la o acțiune armată
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
indignați de executarea lui Ludovic al XVI-lea, care se revoltă cînd Convenția ordonă o înrolare de 300 000 de oameni pentru apărarea frontierelor; scăderea cantității de alimente și creșterea prețurilor; nervozitatea claselor celor mai sărace din Paris, victime ale mizeriei care încurajează specula. În urma declanșării unui război pe care nu-1 pot susține, girondinii sînt răturnați de adversarii lor montagnarzii și de poporul din Paris (31 mai-2 iunie 1793). Urmează o revoltă a departamentelor din sud-vest și din Normandia, ale căror
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
c?rui ?efi, veni?i de la Fanar ?i din vizuinile muntelui Athos, se desfăt? �ntr-o via?? de lux, tr�ndav? ?i scandaloas?; iar jos, �n pulbere, o gloat? cu cerbicea plecat? sub toate sarcinile. Sus puterea egoist?, jos ?erbirea ?i mizeria f?r? protec?ie, totul mi?c�ndu-se �ntr-o atmosfer? neguroas? de ignoran?? ?i de supersti?îi, de preten?îi, l?comie ?i fric?. (citat �n Al. Zub, op. cît., p. 23); iar un alt r?spuns afl?m de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
subjuga ?i oprima mai bine supu?îi, societatea industrial? vizeaz? transformarea pa?nic? a naturii, asigurarea satisfacerii nevoilor materiale ?i spirituale ale fiec?ruia. Industrialist funciarmente optimist, c?tre sf�r?ițul vie?îi Saint-Simon �?i tempereaz? entuziasmul la vederea mizeriei muncitore?ți, d�nd operei sale accente socialiste; dar el nu abandoneaz? niciodat? ideea asocierii necesare a tuturor �muncitorilor� la actul comun al produc?iei, aceast? asociere neput�ndu-se realiza, dup? el, f?r? adeziunea participan?ilor con?tien?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
caut? doar s? dea seama de fenomenul s?r?ciei �n multiplele lui dimensiuni. Ea se vrea (spiritul socialului( atunci c�nd pretinde s? explice cum indivizii � mai ales cei de joas? spe?? � sf�r?esc prin a alunecă �n mizerie din cauza viciilor (alcoolismul de?în�nd un loc de frunte �ntre fantasmele burgheziei victoriene despre �cei de jos�). Ce s? mai spunem de voin?a ei afi?at? de a regla problemele sociale cu ajutorul solu?iilor morale (Abrams, 1968(? Anglia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dar nu e �nc? o clas? �n sine. �n lupt?, aceast? mas? se reune?te, se constituie �n clas? pentru sine. Interesele pe care le ap?r? devin interese de clas?. Lupta unei clase cu alta este o lupt? politic?�. [Mizeria filosofiei (1847), �ditions Sociales, Paris, 1961, p.�177-178]. moduri. �n primul r�nd, el trimite la lupta incon?tient? pe care o duc proletarii ?i capitali?ții pentru a se bucură de bunuri economice, �nainte de apari?ia con?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
des Anciens compar�e � celle des Modernes (1819) FOURIER Charles (1772-1837): Le Nouveau Monde industriel et societaire (1829) MAISTRE Joseph de (1753-1821): Consideră?îi asupra Fran?ei (1796) MALTHUS Thomas (1766-1834): Eseu asupra principiului populă?iei (1798) MARX Karl (1818-1883): Mizeria filosofiei (1847); Luptele de clas? �n Fran?a (1850); 18 Brumar al lui Luis Bonaparte (1852); Capitalul (1867-1894). Cu Engels F.: Manifestul comunist (1848). NECKER Jacques (1732-1804): Despre legisla?ie ?i comer?ul cu semin?e (1775) PROUDHON Pierre Joseph
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Luptele de clas? �n Fran?a (1850); 18 Brumar al lui Luis Bonaparte (1852); Capitalul (1867-1894). Cu Engels F.: Manifestul comunist (1848). NECKER Jacques (1732-1804): Despre legisla?ie ?i comer?ul cu semin?e (1775) PROUDHON Pierre Joseph (1809-1865): Filosofia mizeriei (1846) Quetelet Adolphe (1796-1874): Fizică social? sau Eseu asupra dezvolt?rîi facult??ilor omului (1838) SAINT-SIMON Claude H. (1760-1825): Scrisoarea unui locuitor al Genevei c?tre contemporanii s?i (1803); Industria (1826-1818): Despre sistemul industrial (1820-1822); Catehismul industria?ilor (1823-1824
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a suferit din cauza acestei marginaliz?ri, oprit? un moment de crearea, �n 1904, a unei societ??i internă?ionale a ?tiin?ei sociale care �?i va suspenda activit??ile cu pu?în �nainte de r?zboi. M?re?ia ?i mizeria sociologiei britanice �n momentul �n care, �n Fran?a, curentul leplaysian �?i d?dea sufletul, �n Anglia el c?p?ta o nou? vigoare prin lucr?rile lui Charles Booth (1903), Patrick Geddes (1915) ?i Victor Branford (1914). To?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
el, nu era la sediu când am sosit eu!). Petrecut noaptea la Sollentuna. Ar fi trebuit să tund iarba, dar acum e prea târziu. Nu mai pot să dau drumul la mașină după ora 22. Câinele vecinilor iar a făcut mizerie în grădina de verdețuri a Margaretei. Și și-a făcut nevoile în grătarul de cârnați! Larssonii de vis-à-vis au chemat poliția astă-primăvară. Nu s-a luat nicio măsură. (Poliția are probabil alte treburi.) Ce să fi făcut? N-aveau niciun
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
întâmplările mai mari ori doar din cele mărunte prin care a trecut, tot românul - trăitor acasă ori aiurea - publică jurnale fluviu, memorii, cărți de mărturisiri, ba își crează o pagină de Internet în care își afișează săptămânal produse de o mizerie inimaginabilă, probă a unui suflet orbecărind prin rigolele cele mai puturoase. Stahanovismul - ca să preiau un termen folosit de dvs. - în acest domeniu depășește orice măsură. „Diariștii” cu pricina nu mai au timp să se uite la detalii. Norocul lor este
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în care s-ar afla cu mine azi conducerea revistei. Chiar de ar exista unul, el nu ar avea cum urmări apărarea onoarei dlui Breban, cum s-ar putea înțelege din galimatiasul Domniei sale. „În tinerețe” aș fi fost „scos din mizerie de doi redactori-șefi” pe care, mai apoi, aș fi încercat să-i dau afară. Adevăratul moment de mari greutăți, și nu doar materiale, al vieții mele l-a constituit perioada în care prietenul dlui Breban, fostul ministru adjunct al Securității
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
intrarea în pâine, câștigătorii s-au dovedit o trupă de diletanți țâfnoși. În sânul Alianței Civice s-a încins lupta între „politici” și „civici” terminată într-o baltă de sânge fratricid în care murea imaginea societății civile ca alternativă la mizeria politicianismului. Premieri bizari au adus Palatul Victoria sub pragul ridicolului. Convenția a devenit sinonimă cu sportul înjunghierilor reciproce între guvernanți. Șefa departamentului de știri al televiziunii naționale venea în papuci la Cotroceni spre a afla de la dna Petre ce intră
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mea în această tochitură indigestă? „Dorin Tudoran și alți amici ai lui, intelectuali fini, au desăvârșit haosul moral”, bocește scuipăriciul prost travestit în Casandră. Mă uit la fotografia altuia. Își ține bărbia în palmă. Fața neprihănită, de heruvim, înfruntă aceeași mizerie a lumii. Greu de crezut că e unul și același cu personajul grobian care, primind un telefon în legătură cu un drept la replică, răspunde sictirit nevoie mare: „Zi-i, că n-am timp!”, „Zi-i, băi, odată!”. A primit dreptul la
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
gâște pe scena Scalei din Milano nu transformă viețuitoarele respective în noi Pavarotti ori noi Callas. În schimb, prin prea multă insistență, poate transforma scenele respective în grajduri sau cotețe. N-ar fi, totuși, o crimă? Să nu uităm că mizeria cheamă mizerie. Iar dacă uităm, au grijă faptele să ne trezească la realitate. Primesc, iată, un mesaj pe care l-aș numi Damf de Ron. Autorul textului, supărat pe „abuzurile interpretative” ale dnei Laignel, îmi cere să recomand comentariul său
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
scena Scalei din Milano nu transformă viețuitoarele respective în noi Pavarotti ori noi Callas. În schimb, prin prea multă insistență, poate transforma scenele respective în grajduri sau cotețe. N-ar fi, totuși, o crimă? Să nu uităm că mizeria cheamă mizerie. Iar dacă uităm, au grijă faptele să ne trezească la realitate. Primesc, iată, un mesaj pe care l-aș numi Damf de Ron. Autorul textului, supărat pe „abuzurile interpretative” ale dnei Laignel, îmi cere să recomand comentariul său spre publicare
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
bărbați (...) și în cultura română”. Nu e greu de ghicit că, vai!, până la urmă, kilometricul și imundul comentariu își va găsi drumul spre tipar cu onorurile de rigoare. Că e de Dâmbovița ori de Sena, de Vltava ori de Hudson, mizeria rămâne mizerie. Mă întreb dacă pe dna Laignel și trogloditul din Lyon ceea ce îi deosebește este doar scriitura ori pregătirea intelectuală. Mă întreb neliniștit dacă nu cumva de gândit, cei doi gândesc la fel. Am numit cândva acest tip de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în cultura română”. Nu e greu de ghicit că, vai!, până la urmă, kilometricul și imundul comentariu își va găsi drumul spre tipar cu onorurile de rigoare. Că e de Dâmbovița ori de Sena, de Vltava ori de Hudson, mizeria rămâne mizerie. Mă întreb dacă pe dna Laignel și trogloditul din Lyon ceea ce îi deosebește este doar scriitura ori pregătirea intelectuală. Mă întreb neliniștit dacă nu cumva de gândit, cei doi gândesc la fel. Am numit cândva acest tip de gândire, gândire
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
continuare, oricărei însușiri a culturii politice. Neînțelegând că nu ai cum să consumi nici mai multă pâine, nici mai multă democrație decât produci, milioane de locuitori ai țărilor din fostul lagăr comunist au găsit foarte repede țapul ispășitor pentru toate mizeriile prin care trec - disidenții. Era pe la începutul anilor ’90, când, aflat la Budapesta, aveam să văd cum János Kis, György Konrád, Miklós Haraszty ba chiar și Gábor Demsky începuseră să fie arătați cu degetul (și nu doar de „tribuni” ca
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
la mântuire. „Acesta este trupul meu care pentru voi se frânge. Acesta este sângele meu care pentru voi se varsă” (Lc. 12, 19, 20). Misterul Învierii a răsărit adânc în inima lui Francisc: „Crainicul Marelui Rege” a învins moartea, suferința, mizeria; el a cântat cu exaltare Cântecul Luminii. „Cântecul Creaturilor” sugerează acea luminozitate sfântă, ca în primele clipe ale Creației, în care fiecare fărâmă de viață are rostul ei, în ascultare, liniște și pace; în această armonie cerească nu există răutate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
băltoace de apa. După un regim de foamete și teroare am fost duși la un hambar de la marginea orașului Călărași, unde eram ținuți toată ziua în soare, iar în hambar nu intram decât noaptea, când era o înăbușeala insuportabilă. Din cauza mizeriei m-am îmbolnăvit de scabie și multe infecții ce ar fi putut duce la amputarea mânii drepte. Mai târziu, comunitatea evreilor călărășeni ne-a scos pe noi copiii până la 16 ani în oraș, unde sub îngrijirea comunității locale am avut
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
un salariu de trei lire pe lună. Seara, în familia Mussolini, ca a multor altor italieni, singura mâncare era mămăliga, polenta, carnea fiind o mâncare cu totul rară, dacă nu chiar necunoscută. Cu toate acestea, familia Mussolini nu a cunoscut mizeria propriu-zisă și nici sărăcia lucie în care trăiau numeroase familii italiene. Copilăria lui Benito s-a petrecut la adăpostul grijilor legate de muncă și de foame. E un băiat bătăios, certăreț, care-și disputa cu înverșunare partea lui din micile
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
său, și-și va aduce aminte mai târziu de acest tablou sfâșietor. În ultimii ani ai veacului al XIX-lea, emigrările aveau să se înmulțească. În timp ce guvernul Crispi invoca grandoarea Italiei, italienii părăseau în masă tânăra lor patrie, alungați de mizerie, tocmai în momentul în care în nord capitalismul italian se dezvolta. Așadar, odată cu Crispi, politica colonială a Italiei, trimițând oameni peste graniță, punea accent pe necesitatea de a găsi terenuri pe care să le populeze cu proletari. Așa avea să
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
că ajungea u rar la medic, iar unitățile sanitare erau rare și la mari depărtări. Patronii belgieni, de care aparțineau minele, chiar români de ar fi fost, se gândeau la propriil e profituri, nu-i interesa pe ei viața de mizerie a minerului ori a familiei lui. O parte a profiturilor obținute ei o investeau în deschiderea a noi mine sau guri de exploatare, cum a fost cazul celor de la „Rafira” și „Lumina”, cu un strat mult mai gras de cărbune
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]