8,529 matches
-
același determinism funcțional, vom constata cu surprindere că defectul dispare și celula de drojdie începe să se multiplice. Așadar, în pofida unui miliard de ani de evoluție divergentă, toate celulele eucariote, indiferent dacă aparțin levurilor, plantelor sau animalelor, utilizează esențialmente aceleași molecule pentru a controla evenimentele ciclului lor celular. În cazul M-Cdk, concentrația M-ciclinei crește gradual pe parcursul interfazei, dar activitatea M-cdk se declanșează brusc la sfârșitul interfazei (fig. 2-35). coroborarea concluziilor ce se desprind din descoperirile semnate de L. H. Hartwell, Tim
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
favorabil pentru proliferarea celulară, iar ADN-ul său este intact și corect asamblat înainte de a păși în faza S. Referitor la condițiile externe celulei (condițiile de ambient), precizăm că proliferarea celulară depinde în mod esențial de nutrienții disponibili și de moleculele de semnal specific provenite din mediul extracelular. Nutriția este importantă la toate celulele și determină dacă și în ce rată o celulă progresează prin ciclul celular. celulele cultivate in vitro intră deseori în repaus (ies din ciclul celular și intră
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
modului în care cele două principale „frâne celulare“, p53 și pRB intervin dinamic în reglarea ciclului celular. Proteina 53 (p.53) este un factor transcripțional care controlează integritatea ADN, oprind înaintarea pe drumul multiplicării a celulelor cu defecte în structura moleculei de ADN. invers ca la p.Rb, starea „de bază“ a p.53 este cea. Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de carcinogeneză inactivă, nefosforilată. Ea devine activă oprind ciclul celular, atunci când este fosforilată. Alarmarea ei se
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
kinazele ciclin dependente de ciclinele A. D. și E. Proteina 21 a fost descoperită în 1993 de către Wafik El Deiry, profesor de farmacologie la universitatea din Pennsylvania. El a fost interesat să vadă cum reușește p53 să acționeze frenator la nivelul moleculei ADN și cu această ocazie a descoperit „intermediarul“, respectiv p.21. inhibitorii ciclului celular din familia ciP, de tipul p.21 sau p.27 sunt activați fie de molecule antiproliferative extracelulare cum este TGFβ, fie de proteine intracelulare precum p.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
interesat să vadă cum reușește p53 să acționeze frenator la nivelul moleculei ADN și cu această ocazie a descoperit „intermediarul“, respectiv p.21. inhibitorii ciclului celular din familia ciP, de tipul p.21 sau p.27 sunt activați fie de molecule antiproliferative extracelulare cum este TGFβ, fie de proteine intracelulare precum p.53. l Proteinele din familia INK 4, respectiv p.15, p.16, p.18 și p.19, au o acțiune frenatoare limitată: ele nu pot inhiba decât kinazele cdk
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
53 (p.53); gena RB→proteina Rb ș.a.; d) știind că anumite cicline asociate cu kinaze scot din uz frânele moleculare proteinice de tipul p.53, p.21 ș.a., dând frâu liber multiplicării celulare, ne întrebăm în ce măsură un exces de molecule aparținând complexului ciclin-kinazic (CdK) sau existența unei gene anormale ce codifică o proteină analogă ca funcție actinelor, în fine, porțiuni oncogene ale unor virusuri cu potență cancerigenă integrate în nucleu la nivelul genei ce codifică una ori alta dintre cicline
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
2015 12:45 Page 155 al celulei cum este herpesvirusul), asemenea glicoproteine codate de virus demască prezența sa și atrag rapid o serie de factori de apărare care procedează la distrugerea celulei infectate. E vorba de fragmentele Fc ale unor molecule de imunoglobuline de complement (c3β) ș.a. Tulburarea ciclului celular normal constă așadar într-o acțiune antiapoptotică, favorabilă transformării neoplazice; c) elaborarea de proteine care inhibă apoptoza: se împiedică astfel moartea acelor celule care din cauza unor efecte de structură sau funcție
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ereditar Menținerea structurii și funcțiilor cromozomilor și implicit a ADN-ului din care aceștia sunt alcătuiți, garantează transmiterea corectă a mesajului ereditar. Respectivele constante homeostatice asigură perpetuarea vieții de-a lungul filogeniei și ontogeniei. În ce privește genele (dar și porțiunile de molecule de ADN care aparent nu codifică în prezent vreun substrat proteinic), nu se pune problema păstrării ori transmiterii verticale a unui mesaj imuabil, ci a unui mesaj care să conțină „esențialul vital“. Cum bine se știe, genomul oricărui viețuitor, plantă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și o colorație Giemsa ulterioară, se obțin benzile R, care sunt complementare benzilor Q și G, în sensul că ADN-ul lor este bogat în G-C dar și în gene. A se vedea subcapitolul 3.1.3. Eterogenitatea funcțională a moleculei de ADN, unde se specifică faptul că nu întregul ADN este codificator și că genele sunt „insule“ în ansamblul moleculelor de ADN și de histone din structura cromozomilor. În fine, benzile C se află situate în zona centromerelor ce aparțin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
-ul lor este bogat în G-C dar și în gene. A se vedea subcapitolul 3.1.3. Eterogenitatea funcțională a moleculei de ADN, unde se specifică faptul că nu întregul ADN este codificator și că genele sunt „insule“ în ansamblul moleculelor de ADN și de histone din structura cromozomilor. În fine, benzile C se află situate în zona centromerelor ce aparțin heterocromatinei constitutive. Organizarea „în benzi“ are și o corespondență funcțională. S-a remarcat (fără să se poată încă explica în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se replică mai precoce (în faza S) decât cele ce aparțin benzilor Q și G care se replică mai tardiv. Structura electronooptică a cromozomilor, așa cum apare ea în cercetările lui J. R. Paulsen și U. K. Laemli (1977) relevă că molecula de ADN este continuă în fiecare cromatidă. Ea formează bucle a căror lungime este cuprinsă între 10-90 kb. Extremitățle acestor bucle sunt atașate la proteinele scheletului cromozomului. Așa cum a arătat U. K. Laemli, acest schelet este format din două feluri
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
10-90 kb. Extremitățle acestor bucle sunt atașate la proteinele scheletului cromozomului. Așa cum a arătat U. K. Laemli, acest schelet este format din două feluri de proteine: scafold-proteins cu masă moleculară mai mare (180 kDa) legate prin ioni de Cu++ și molecule de topoizomeraza II. Structura ca atare, este una fibrilară, respectivele fibre proteinice ce constituie și sistemul SMC (Structural Maintenance of Chromosome) având o orientare paralelă cu cromatidele. Studiile dedicate structurii moleculei tridimen sio nale de ADN au fost aduse la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mare (180 kDa) legate prin ioni de Cu++ și molecule de topoizomeraza II. Structura ca atare, este una fibrilară, respectivele fibre proteinice ce constituie și sistemul SMC (Structural Maintenance of Chromosome) având o orientare paralelă cu cromatidele. Studiile dedicate structurii moleculei tridimen sio nale de ADN au fost aduse la cunoștința specialiștilor când biochimista Rosalind Franklin (1920-1958) din Anglia a emis ipoteza bicatenarității acestei molecule, obținută prin difracția cu raze X. Inspirându-se din consta tările Rosalindei Franklin, Francis H. Compton
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și sistemul SMC (Structural Maintenance of Chromosome) având o orientare paralelă cu cromatidele. Studiile dedicate structurii moleculei tridimen sio nale de ADN au fost aduse la cunoștința specialiștilor când biochimista Rosalind Franklin (1920-1958) din Anglia a emis ipoteza bicatenarității acestei molecule, obținută prin difracția cu raze X. Inspirându-se din consta tările Rosalindei Franklin, Francis H. Compton Crick (1916-2004), James Dewey Watson (n. 1928) și Maurice Hugh Frederick Wilkins (1916-2004) au primit în 1962 premiul Nobel pentru o primă versiune a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
prin difracția cu raze X. Inspirându-se din consta tările Rosalindei Franklin, Francis H. Compton Crick (1916-2004), James Dewey Watson (n. 1928) și Maurice Hugh Frederick Wilkins (1916-2004) au primit în 1962 premiul Nobel pentru o primă versiune a structurii moleculei de ADN. Motivația Comitetului Nobel a fost urmă toarea: „Pentru descoperirile lor privitoare la struc tura moleculară a acizilor nucleici și semni ficația sa pentru transferul de informație în materia vie“. Ulterior alți cercetători, lucrând în deceniul următor, au putut
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
toarea: „Pentru descoperirile lor privitoare la struc tura moleculară a acizilor nucleici și semni ficația sa pentru transferul de informație în materia vie“. Ulterior alți cercetători, lucrând în deceniul următor, au putut preciza noi detalii semnificative ale structurii ADN. Astfel, molecula acestui purtător de informație ereditară care este ADN, este formată din două catene helicoidale („duplex DNA“) dextrogire (ca un șurub de mână dreaptă) helical (engl. „the double helix“), înfășurate în jurul unei axe pentru a forma o dublă elice de 20ă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
catene helicoidale („duplex DNA“) dextrogire (ca un șurub de mână dreaptă) helical (engl. „the double helix“), înfășurate în jurul unei axe pentru a forma o dublă elice de 20ă în diametru. Cele două catene sunt antiparalele. Din punct de vedere biochimic, molecula de ADN este formată din trei elemente: o moleculă fosfat, o moleculă glucidică (dezoxiriboză) și alternând, patru baze azotate: purinice: adenina (A) și guanina (G) și pirimidinice: citozina și timina. ARN (mesager, ribozomal, solubil etc.) implicat și el în procese
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mână dreaptă) helical (engl. „the double helix“), înfășurate în jurul unei axe pentru a forma o dublă elice de 20ă în diametru. Cele două catene sunt antiparalele. Din punct de vedere biochimic, molecula de ADN este formată din trei elemente: o moleculă fosfat, o moleculă glucidică (dezoxiriboză) și alternând, patru baze azotate: purinice: adenina (A) și guanina (G) și pirimidinice: citozina și timina. ARN (mesager, ribozomal, solubil etc.) implicat și el în procese de carcinogeneză virală și cu alte etiologii (factori fizici
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
engl. „the double helix“), înfășurate în jurul unei axe pentru a forma o dublă elice de 20ă în diametru. Cele două catene sunt antiparalele. Din punct de vedere biochimic, molecula de ADN este formată din trei elemente: o moleculă fosfat, o moleculă glucidică (dezoxiriboză) și alternând, patru baze azotate: purinice: adenina (A) și guanina (G) și pirimidinice: citozina și timina. ARN (mesager, ribozomal, solubil etc.) implicat și el în procese de carcinogeneză virală și cu alte etiologii (factori fizici, chimici etc.) posedă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
etiologii (factori fizici, chimici etc.) posedă în structura sa moleculară trei dintre bazele azotate enumerate mai înainte (A, G și C), timina (T) fiind însă înlocuită cu uracil (U). Încă din anul 1950, Erwin Chargaff a putut dovedi că arhitectura moleculei de ADN se bazează pe o lege a complementarității bazelor azotate, în sensul că totdeauna adenina de pe o catenă este complementară cu timina de pe cealaltă catenă, în timp ce aceeași complementaritate este valabilă pentru guanină și citozină. Biochimistul american Erwin Chargaff (1905-2002
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1935. El devine interesat de studiul ADN imediat ce Oswald Avery a lansat teoria după care ADN-ul stă la baza eredității (1944). În 1950 el a descoperit complementaritatea A=T CI G, numită azi prima lege a lui Chargaff: în molecula de ADN natural, numărul de unități de guanină este egal cu numărul de unități de citozină, iar numărul de unități de adenină este egal cu numărul de unități de timină. La ADN uman de exemplu, cele patru baze sunt prezente
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
știa mai înainte, face ca ADN să fie considerat încă din anii ’50 un purtător mai credibil de informație ereditară decât proteinele.E. Chargaff merita un premiu Nobel, de care a fost însă privat. 3.1.3. Eterogenitatea morfo-funcțională a moleculei de ADN O primă constatare care reiese din cercetările de după 1995 este aceea că din punct de vedere morfofuncțional, materialul gene tic al eucariotelor este în exces, față de rolul pe care molecula de ADN îl joacă în economia celulară. E
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
însă privat. 3.1.3. Eterogenitatea morfo-funcțională a moleculei de ADN O primă constatare care reiese din cercetările de după 1995 este aceea că din punct de vedere morfofuncțional, materialul gene tic al eucariotelor este în exces, față de rolul pe care molecula de ADN îl joacă în economia celulară. E dificil de explicat din ce cauză unele orga nisme inferioare omului ca poziție în arborele filogenetic posedă un ma terial ADN nuclear de sute de ori mai abundent ca specia Homo sapiens-sapiens
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
alte cu vinte, genele sunt doar insule într-o mare de secvențe de ADN aparent neco dant. Acesta, denu mit și ADN „egoist“ sau ADN satelit, joacă, totuși, un rol în reglarea expresiei genelor (Louisa Wood, în bibliografie). Eterogenitatea din cadrul moleculei de ADN și mai ales existența a trei tipuri de ADN-satelit a fost pusă în evidență prin mai multe metode. Ne vom limita în a semnala aici doar două dintre ele: a) centrifugarea ADN purificat în gradient de clorură de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
control (check-points) ale ciclului de multiplicare celulară; d) metodologii naturale de reparare a defectelor și leziunilor ADN. 3.1.4. Mecanismele replicării normale a ADN și verificarea citirii (proof-reading) Din punct de vedere al așezării lor în spațiu (viziune topologică), moleculele de ADN se pot prezenta sub trei forme (fig. 3-10): a) linearizată; b) relaxată în care molecula este circulară. Trecerea de la forma „superînfă șurată“ (engl., supercoiled) la cea relaxată se poate obține în laborator prin tăierea uneia sau a ambelor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]