5,816 matches
-
numește nevoia de stil. Artistul, scufundător specializat în adâncul propriului ocean, n-are altă îndatorire decât să descrie ce se află în/ pe fundul abisului în care plonjează, să facă un inventar cât mai amănunțit a ceea ce se vede, în nădejdea că, de pe un promontoriu al depozitului, din înălțimea unui turn al cetății scufundate, va putea privi într-o zi fericită întregul și fiecare detaliu, obținând în sfârșit articularea universală, un înțeles final al rostului, și, oh, Doamne, liniile desăvârșite, nezdruncinate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mint (Monetăria), În schimb Sydney Hospital (Spitalul Municipal), În afara masivității sale și funcției utilitar sanitare Îți atrage atenția și prin renumita statuie a mistrețului cu colți de argint, lustruit În anumite porțiuni de mâinile celor care și-au pus atâta nădejde În vindecare. Revelația arhitectonică a zonei a constituit-o măreața Catedrală, splendid edificiu neogotic de secol al XIX-lea, asaltată zilnic de numeroșii credincioși catolici ai zonei, pelerini de la mari distanțe, turiști poposiți ocazional și pentru scurt timp În Sydney
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vom prezenta în continuare. Aceste tehnici trebuie repetate până devin o a două natură a citirii. Autorul transmite idei și concepte, nu o înșiruire de cuvinte iar întrebările ne ajută să înțelegem esența textului. Alături de noi avem cinci prieteni de nădejde și ei se cheamă: „Cine?”, „Cum?”, „Când?”, „Unde?” și „De ce?”. Alături de ei putem explora orice subiect vrem, putem realiza un joc mental punând aceste întrebări iar răspunsurilor le putem reformula alte și alte întrebări până când vom simți că am epuizat
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2987]
-
până la 3 aprilie 1889; pentru scurte perioade s-a editat săptămânal. Prima serie a fost condusă de un comitet de redacție alcătuit din Constantin C. Bacalbașa, Al. Brăescu, C. A. Filitis, Emil Frunzescu, Constantin Mille (până la 4 mai 1885), Ion Nădejde, Paul Scorțeanu și Al. G. Radovici. Prim-redactor al seriei a doua este C. Mille, care își întrerupsese colaborarea la „Lupta” lui G. Panu. Principalul țel al gazetei va fi popularizarea și explicarea ideilor socialiste și, în strânsă legătură, critica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
în volumul Feciorul popei. Un articol despre naturalism și o severă, dar nedreaptă critică a poeziei lui Al. Macedonski, semnate Emil, îi aparțin, probabil, tot lui C. Mille. La partea literară sunt prezenți, de asemenea, Constantin C. Bacalbașa și Ioan Nădejde. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
din urmă. Naratorul are ambiția reconstituirii, detaliul prilejuindu-i un comentariu amplificat, uneori în defavoarea filonului epic principal, știe și îi place să povestească cu umor, să-și folosească ingeniozitatea expresivă. SCRIERI: Bostanii, București, 1950; Grâu înfrățit, București, 1950; Oameni de nădejde, București, 1951; La noi pe Hălăuca, București, 1951; Bucurie, București, 1951; Balada Bicazului, București, 1951; Președintele, Iași, 1952; Oul năzdrăvan, București, 1952; Trandafir de la Moldova, Iași, 1952; Străvechiul Iași întinerește, București, 1953; Venea de la Moscova, București, 1953; Căruța cu cai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
lucru cu totul diferit: primii creștini, puțini la număr la Început, nu aveau voie să-și mărturisească fățiș credința; erau urmăriți cu cruzime și de aceea Își țineau reuniunile În galerii subterane, numite catacombe. Acolo se rugau, acolo dădeau glas nădejdii că noua credință se va răspândi pe toată suprafața pământului. Muzica pe care omul o putea auzi pe străzile Romei nu exprima nici o credință, iubire sau nădejde și astfel primii creștini rămăseseră fără muzică... până ce, Într-o zi, Petru se
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
țineau reuniunile În galerii subterane, numite catacombe. Acolo se rugau, acolo dădeau glas nădejdii că noua credință se va răspândi pe toată suprafața pământului. Muzica pe care omul o putea auzi pe străzile Romei nu exprima nici o credință, iubire sau nădejde și astfel primii creștini rămăseseră fără muzică... până ce, Într-o zi, Petru se ivi În mijlocul lor și Îi Învăță vechile cântece din Îndepărtata lui patrie, Orientul Mijlociu. Erau cântece frumoase, pline de suflet, care exprimau tot ce simțeau ei. Muzica aceasta
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
dvs. Simpatia aceasta era ceva firesc. Era la noi, la cenaclu, o tânără începătoare în ale scrisului - poate vă mai amintiți de ea. V-a îndrăgit mai mult și ați vorbit lung împreună (...). Dar noi am urmărit cu mâhnire, cum nădejdea s-a stins, fiindcă după ce i-ați trimis (abia la vreo lună) o scrisoare convențională și rece, din cauza unei politeți cam jignitoare, tânăra membră a cenaclului nostru n-a mai primit nici un cuvânt. Ea a dispărut din rândurile noastre, a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nuvelelor o tratare separată nu numai pentru că abundența acestora a determinat mai multe luări de poziții, dar și pentru a facilita comparația între stadiul nuvelei din 1949 și cel de-acum. Trebuie spus că progresul mult-așteptat încă nu se întrevede; nădejdile puse în forța stimulativă a concursurilor de nuvelă inițiate de diferite instituții: minister, edituri, cenacluri, încă nu se confirmă. Peisajul nuvelistic este bântuit de o serie de lipsuri: schematism, antirealism, obiectivism, formalism, ne-tipizare, ne-adâncire, ne-cunoaștere a realității
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dacă toți ar fi venit chiuind (...). Definirea unui complex al taberei ostile este de asemenea condusă cu inteligență. Din ea fac parte oameni aparținând claselor înlăturate, ființe intrate în putrefacție din punct de vedere moral, luptând să se organizeze în nădejdea unei izbânzi din afară. Mijloacele lor sunt pâinea mucegăită, mâncarea neîndestulătoare și rea, lipsa apei potabile, salarizarea inegală provocând nemulțumire, aruncarea pământului excavat din nou în albia canalului (...). Și în tratarea altor personaje se remarcă uneori discontinuitate sau o prezență
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
recte scriitorii fruntași, cât și a noilor ucenici; iar o dovadă elocventă în acest sens este însuși spectrul editorial al anului; bănuim că în anul viitor, conform protocolului festivist pe care l-am sesizat deja, tendința se va amplifica. Deci, nădejdea inovării peisajului liric se mai amână. Totuși, unele semne se artă; nu în volume, ci în apariții ocazionale în presă. Unul l-am amintit deja: A.E. Baconsky, semn devenit repede caz sancționabil, deci înăbușit (inclusiv de unii poeți) și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o flacără care ne este scumpă, aceea a tradiției pe care ne-au lăsat-o întemeietorii literaturii noastre, începând cu cronicarii, continuând cu Văcăreștii, apoi strălucind cu generația de la 1848, cu marii clasici, Eminescu, Caragiale, Creangă, Coșbuc; flacăra luptei și nădejdii purtate cu condeiul. Și poporul nostru are dreptul și are dorința să-și cunoască nu numai pe scriitorii lui de azi, ci și pe cei de ieri. Este datoria editurilor să scoată aceste comori din adâncurile în care le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
domeniul mașinilor-unelte, o demonstrație convingătoare a disponibilităților integrării ca mijloc principal al modernizării învățământului superior. În cadrul Facultății de mecanică a condus, cu rezultate remarcabile, Secția de prototipuri și microproducție. În calitate de conducător de doctorat, a contribuit la formarea unor cadre de nădejde, specialiști de înaltă calificare pentru învățământ, cercetare, producție. Activitatea științifică și-a desfășurat-o tot în cadrul Catedrei de mașini-unelte și scule, publicând peste 80 de lucrări, manuale și invenții, toate din domeniul dinamicii procesului de așchiere și al mașinilor- unelte
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Al.I.Cuza din Iași, la catedra de chimie, pe care a onorat-o până la pensionare. Cariera ei didactică, desfășurată timp de peste 30 de ani, a fost rodnică, contribuind la pregătirea multor generații de elevi care au devenit cadre de nădejde în știința și învățământul românesc. Mulți dintre foștii săi elevi au devenit medici, chimiști, biologi, farmaciști și geologi, care îi datorează recunoștință. Făcând parte din elita cadrelor didactice ale Iașului, Olimpiada Trofin a fost solicitată în acțiunea de realizare a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
interpretări istorice apărute între timp. Chiar și "dosariada", așa imperfectă și "fâsâită", vorba d-lui Stelian Tănase, a reușit să aducă unele informații la suprafață, care ne ajută să înțelegem mai bine evenimentele prin care am trecut. De altfel, nutresc nădejdea că impasul va fi depășit și chiar că "dosarida" va decurge ceva mai bine decât acum. În fond, un pas important a fost totuși făcut majoritatea dosarelor este acum la CNSAS, nu în arhivele serviciilor secrete succesoare ale Securității, iar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în tinerii politicieni, dar URR a eșuat, iar când mă uit la tinerii parcă deja îmbătrâniți în rele că doar clasa noastră politică se autoreproduce în ce are ea mai rău îmi piere orice speranță de ameliorare și-mi pun nădejdea mai mult în presiunile europene decât în forța internă de regenerare. Iată: Cosmin Gușă, Victor Ponta, Bogdan Olteanu, Elena Udrea, cea care a transformat Norvegia în republică și a băgat-o în UE, fără să-i întrebe și pe norvegieni
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
craci! Cam așa văd lucrurile și nu-mi dau seama ce se poate face repede. Trebuie să se așeze lucrurile în general în România, să ne așezăm și noi, românii, să încercăm să ne cultivăm în clandestinitate, că altfel... slabă nădejdea! Dorin Popa: Și ce repede a pierit prestigiul presei din anii '90 când, ca să nu apară negativ în ziare, politicianul și omul de afaceri român ar fi făcut orice. Acum, aproape că le este indiferent dacă sunt criticați într-o
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmacel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorința să contopim revistele Lumina creștinului și Viața, iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară curând ceva de la București. Ce părere aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"652. Cu nouă ani înainte de contopirea revistei Sentinela catolică cu Farul nou, cei ce răspundeau de activitatea presei catolice în Moldova se consultau cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmăcel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorita să contopim revistele Lumina creștinului și Viața iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară curând ceva de la București. Ce părere aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"886. Arhiepiscopul a fost de acord cu această propunere, considerând că viitoarea unificare a celor două publicații era o problemă importantă, care ar fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de debut al ziarului, a fost publicată o poezie: "Fără nume", în care s-a explicat, prin metafore și personificări, alegerea numelui Albina. Iată câteva versuri sugestive: "Albina mă cheamă, vă dau vouă mierea/ Ce-o fac eu cu truda, nădejdea, plăcerea/ Seninului zbor de pe floare pe floare/ Veniți toți cu mine veniți toți la soare!/ Acolo afla-vom lumină și aur/ Gândind la Regină, la casă și fagur" (Ibidem). 950 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unele cu caracter satiric, ilustrând viața de fiecare zi a Bucureștilor, iar în foileton intră romane de aventuri. Prozatorii de la U. sunt George Missail, Gr. H. Grandea, D. Stăncescu, D. Teleor, V.A. Urechia, Th. D. Speranția, Ion Gorun, Sofia Nădejde, Smara (Smaranda Gârbea) și Laura Vampa. Teleor și Marion întrețin o rubrică de umor, cu parodii, cronici rimate, schițe, anecdote, ale căror subiecte sunt alese din viața pitorească a mahalalei bucureștene. Cu nuvele a mai colaborat Al. Vlahuță. Din 27
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
1892, cu îndoieli serioase asupra perspectivelor mișcării revoluționare din Rusia și fiindu-i interzis să urmeze studii universitare, se decide să treacă în România, unde ajunge în noiembrie 1892. Se stabilește la Iași, atras de cercul socialist al lui Ioan Nădejde, în care e primit ca un adevărat martir, dar și de Universitate, unde se înscrie la Facultatea de Drept. Va debuta la „Munca”, în 28 martie 1893, cu articolul O sinucidere, semnat C. Minuseanu. Ideile politico-sociale și le afirmă inițial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
el. Ne-adevărul nu neagă, ci doar exagerează tot ce e real, conducând către o stare de spaimă maximă. Un text care defamiliarizează, dizlocă și maximizează spaima nu poate fi altfel decât apăsător. Unica lui șansă e inventivitatea, deci unica nădejde a ne-adevărului e ficțiunea. Care lector ar zăbovi în astfel de locuri fioroase dacă n-ar ști că nu sunt decât închipuiri? Conchidem deci că e vorba de ficțiune. O ficțiune care nu vrea să facă cititorului pe plac
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu a înțeles nimic din riturile comuniste pe când era acolo. Lumea distopică, indiferent că în jurul ei Cortina de Fier e politică sau de altă natură, tânjește după eliberare, evadare. Cortina de Fier e capcana, lipsirea de libertate, robia coșmarului, spulberarea nădejdii de evadare. * Vizitatorul occidental e uluit de pervertirea limbajului, gândirii, libertății, omeniei în comunism: nu-i vine să creadă că minciuna e atotputernică. Cel puțin aici occidentalii merg la esență. Comunismul e o uriașă minciună și, spre deosebire de cei implicați, vesticii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]