5,767 matches
-
Gaulle, Mémoires de guerre. L'appel, pp. 331-332 7 "Neamul românesc", 26 iunie 1940 8 Chiar și Horia Sima avea presimțiri: "Lumea întreagă s-a întors cu susul în jos. S-ar putea ca țara noastră să aibă parte de nenorociri". "Time", 1 iulie 1940, p. 25 9 Nu numai Basarabia, ci și jumătatea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța al Moldovei, care nu aparținuseră niciodată Rusiei 10 Din arhivele Pippidi-Iorga 11 Informație primită de la Cornelia Bodea 12 Nicolae Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de obuze -, din capitala Germaniei nu mai rămăseseră decât grămezi de metal contorsionat și ruine fumegânde. Trei sferturi dintre clădiri erau nelocuibile. Orașele nimicite erau dovada cea mai clară (și mai fotogenică) a devastării și au devenit emblema universală a nenorocirii provocate de război. Întrucât cele mai afectate au fost clădirile de locuințe, lăsând fără adăpost o mulțime de oameni (circa 25 de milioane În Uniunea Sovietică și alte 20 de milioane În Germania, dintre care 500.000 numai În Hamburg
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În alte părți, nu au apărut În 1940. Partizanii antifasciști de pretutindeni susțineau că luptă nu numai cu inamicii de război și reprezentanții lor locali, ci cu un Întreg sistem social și politic, pe care Îl considerau direct responsabil de nenorocirea abătută asupra țării lor. De vină erau politicienii, bancherii, afaceriștii și soldații din perioada interbelică: ei Își târâseră patria În pragul catastrofei, trădând sacrificiile eroilor din primul război mondial și deschizând drumul pentru un al doilea. Ei erau „Vinovații”, decreta
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vital ca fiecare persoană din Germania să Înțeleagă că, de această dată, Germania e Învinsă”. Pe scurt, ideea era să se evite una dintre erorile majore ale Tratatului de la Versailles: germanii nu fuseseră obligați să conștientizeze amploarea păcatelor lor și nenorocirea care se abătuse asupra lor. Inițial, logica americană În chestiunea germană era așadar demilitarizarea, denazificarea și dezindustrializarea - urmărindu-se privarea Germaniei de resursele militare și economice și reeducarea populației. Măsuri puse În practică, cel puțin parțial: Wehrmachtul a fost dizolvat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din anii ’50 și ’60, astfel de vederi au fost considerate (cel puțin În Europa) politic mioape și economic anacronice. Însă după 1973 adepții pieței libere au reapărut, vehemenți și siguri pe ei, pentru a blama recesiunea economică generalizată și nenorocirile care pândeau acele „guverne puternice” care gâtuiau inițiativa și energia națională prin fiscalitate și planificare economică. Retorica prindea la alegătorii mai tineri, care nu apucaseră să-i vadă efectele nocive ultima oară când aceste vederi se bucuraseră de trecere, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acum o serie de obiective politice concrete și realiste. Contrariul comunismului nu mai era „capitalismul”, ci „Europa”. Nu era doar o chestiune de retorică. Dacă vechile cadre comuniste puteau În mod convingător (și chiar sincer convinse) să arate cu degetul nenorocirile semănate de o abstracțiune numită „capitalism”, ei nu puteau să ofere nimic pe post de „Europa” - pentru că aceasta nu era o alternativă ideologică, ci pur și simplu norma politică. Uneori era sinonimă cu „economia de piață”, alteori cu „societatea civilă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a acestei regiuni, autoritățile comuniste postbelice puteau conta pe un rezervor nesecat de sentimente antievreiești, pe care Îl ocultau chiar și retrospectiv (În anii ’70, cenzorii polonezi interziceau sistematic orice aluzie la antisemitismul interbelic). Dar est-europenii acordau mai puțină atenție nenorocirii evreilor nu fiindcă la vremea respectivă fuseseră indiferenți sau preocupați doar de propria supraviețuire. Motivul este altul: comuniștii semănaseră destule suferințe și nedreptăți pentru a acoperi totul cu un nou strat de amintiri și resentimente. Deportările, Încarcerările, procesele-spectacol și „normalizările
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
realizarea „omului nou” bun creștin în slujba Neamului și a Bisericii lui Hristos. Între legile lăsate de Căpitan pentru buna funcționare a cuibului, piedestalul pe care se înalță zidirea legionară, este și Legea ajutorului reciproc. „Ajută-ți fratele căzut în nenorocire. Nu-l lăsa. Suntem poporul cu cei mai mulți delicvenți întru căpătuire prin nemuncă și hoție, egoism împins până la dezbinare, trădare și crimă.” De aceea, Căpitanul nu se limitează prin legea menționată mai sus numai la fratele de sânge sau numai la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Modernismul este o exagerare a actualității și negarea totală a tradiției, iar gândirismul și celelalte mișcări culturale negau Înclinația bolnavă spre o actualitate extremă. Întrebarea este: unde era adevărul? Dacă s-ar răspunde că „nicăieri” nu ar fi o mare nenorocire. În timpul cât se luptau Între ele aceste mișcări, simbolismul și parnasianismul, pe de o parte, iar realismul pe de altă parte, curente literare adevărate, cu o estetică bine pusă În pagini, Își făceau treaba prin Al. Macedonski, George Bacovia, Ion
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În el de gelozie, rănit În mândria lui de soț. Pe la han treceau mai des jandarmii de la Ineu. Ghița Îi primea cu bucurie, Îi cinstea și nu-i lăsa să plătească, iar drumurile deveniseră mai sigure, nu se mai Întâmplau nenorociri prin partea locului. Dintre jandarmi, Ghiță Îl prețuia pe căprarul Pintea, un om scurt și Îndesat, cu ochii mari, cu mustața tunsă si cu o tăietură În frunte; era singurul cu care cârciumarul vorbea direct. Lică rămăsese În noaptea aceea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
admirabilul, pe sublimul, pe neicusorul, pe puicusorul Dandanache... Ce lume! ce lume! ce lume!” În scena a VII-a, Cațavencu vine la Zoe, iar aceasta Îi propune târgul cu scrisoarea și cu polițele falsificate, ca să rămână chit pe chit. Din nenorocire pentru el, Cațavencu a pierdut pălăria În Învălmășeala din finalul actului al III- lea, la Întrunirea publică, În căptușeala căreia păstra scrisoarea. Un paralelism cu o altă scenă se produce În scena a VIII- a. Cetățeanul turmentat găsește pălăria lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumii” există „o clipă când toți oamenii se gândesc la mama lor. Chiar și morții. Fiica la mama, mama la mama, bunica la mama... pana se ajunge la o singură mamă, una imensa...”. Deși i „s-a Întâmplat o mare nenorocire”, Iona iubește viața cu jovialitate si tristețe, ideea repetabilității existențiale a omului fiind sugerată prin rugamintea adresată mamei: „Tu nu te speria numai din atâta si naște-mă mereu”, deoarece „ne scapă mereu ceva În viață”, totdeauna esențialul. Replicile se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu țările fără economie de piață, care refuzau dreptul cetățenilor de a emigra sau le impuneau mai mult decît o taxă nominală pentru emigrare 1555. Deși proiectul de lege Mills-Vanik era independent de orice pachet de legi comerciale ale Administrației, nenorocirea bătea la ușă. Congresul a hotărît să includă condiția emigrării în orice proiect de lege prin care Casa Albă voia să acorde Uniunii Sovietice "Clauza națiunii celei mai favorizate". Una din dilemele Administrației era dacă această condiționare trebuia stabilită de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
motive sau teme specifice unei odisee a ideii de românitate în timp. Ideea novatoare de unitate politică a țărilor române țâșnește fără niciun echivoc din multiple pasage răsfirate în cele trei volume ale lui Aaron. De exemplu, analizând cauzele pentru nenorocirile de veacuri ale românilor, Aaron ajunge la concluzia că fărâmițarea politică este principala blamabilă: "Unirea rumânilor pentru slobozenie și faptele lor cele viteze cu care au apărat cinstea patriei, putea să înalțe duhul lor, să-i facă a se simți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se apăra și în stare de a se civiliza. Aceasta era vremea cea mai slăvită pentru rumâni, era o epohă care prevestea pentru dânșii un veac de aur. Încă puțin și rumânii s-ar fi fericit [p. 319]. Împrejurările, soarta, nenorocirea a precurmat zilele acestui om mare înainte de a întemeia puterea aceasta nuouă a rumânilor. Următorii lui sau nu moșteniră duhul lui cel mare, sau nu putură a urma pe drumul croit de dânsul. Unirea și statul românilor trecu ca un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul nostru" (Kogălniceanu, 1946, p. 647). Unitatea neamului trebuie să primeze în fața loialităților provinciale. Aspirația unficării politice este exprimată de Kogălniceanu în ideea că "eu privesc ca patria mea, toată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sătească unde și fiii sătenilor să meargă a primi întâiele cunoștințe atât de trebuitoare fiecărui individ”. În continuare, arată cum a căutat „mijloace ca să ajungu la posibilitatea de a înființa câteva școli, măcar prin cele mai dipărtate sate, dar, din nenorocire, această posibilitate, negăsindu-o decât numai la săteni, i-am sfătuit a se uni mai multi comuni (cătune, I.S.) pentru a contribui și a întreține câteva școli”, măsură ce se va aplica în majoritatea satelor din județul Tecuci, inclusiv de către
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]