7,150 matches
-
care a devenit al doilea om în stat în perioada de final a carierei sale politice. Poate că aceste date au fost influențate de mediatizarea deshumării și spectacolul aferent unor asemenea formule mediatice, dar este clară o memorie afectată de nostalgia după Ceaușescu și perioada comunistă. Mulți și-au dat cu părerea despre fenomenul nostalgiei ca fiind o consecință a polititicii de astăzi, alții s-au plâns de calitatea poporului. Foarte puțini au abordat nostalgia după trecutul comunism ca un fenomen
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sale politice. Poate că aceste date au fost influențate de mediatizarea deshumării și spectacolul aferent unor asemenea formule mediatice, dar este clară o memorie afectată de nostalgia după Ceaușescu și perioada comunistă. Mulți și-au dat cu părerea despre fenomenul nostalgiei ca fiind o consecință a polititicii de astăzi, alții s-au plâns de calitatea poporului. Foarte puțini au abordat nostalgia după trecutul comunism ca un fenomen normal. Să nu uităm ceea ce spunea Orwell: "nimic nu este mai imprevizibil decât trecutul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
este clară o memorie afectată de nostalgia după Ceaușescu și perioada comunistă. Mulți și-au dat cu părerea despre fenomenul nostalgiei ca fiind o consecință a polititicii de astăzi, alții s-au plâns de calitatea poporului. Foarte puțini au abordat nostalgia după trecutul comunism ca un fenomen normal. Să nu uităm ceea ce spunea Orwell: "nimic nu este mai imprevizibil decât trecutul". Criza de identitate Dacă am încerca să privim contextul și nu doar cifrele de sondaj am înțelege mult mai bine
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
acum. Când operatorul de interviu îi întreabă pe oameni despre trecut, atunci ei răspund și cu gândul la modul în care va fi judecată declarația lor. Cred că, astăzi, românii care sunt apropiați partidelor de opoziție simt nevoia să exagereze nostalgia trecutului pentru a sublinia că actuala guvernare reprezintă un regres sau chiar un dezastru față de trecut. Oamenii știu că sondajele de opinie se publică și poate că unii gândesc strategic: vrem să arătăm că sunt mai slabi cei de acum
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de lipsa lui de delimitare. Știm că 1989 este o graniță, dar nu știm pentru ce, ce delimitează ea? Brucan a vorbit despre încă douăzeci de ani de comunism, acum spunem că s-ar putea să fie chiar mai mulți. Nostalgia, un teritoriu de întâlnire? Apare și o degringoladă politică legată de mobilizarea exclușilor, a electoratului dependent care se plimbă mereu spre cei care dețin puterea. În 2005, Traian Băsescu a preluat acest electorat de la Iliescu, în 2012 acest electorat se
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2012 acest electorat se întoarce după ce Traian Băsescu le taie pensiile și pare clar că partidul său va pierde următoarele alegeri. Astăzi, acestui electorat nu îi este dor de Ceaușescu, ci îi este mai degrabă dor de viață. Până la urmă nostalgia după trecutul comunist a devenit un loc social, un teritoriu al memoriei colective unde se întâlnesc toate generațiile. Poate singurul loc unde românii se mai pot simți solidari. Deshumarea soților Ceaușescu, de exemplu, nu a revigorat niciun fel de extremism
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sfârșitul de care povestea avea nevoie. Doru Tompea și Sorin Bocancea caută o altă cale Am observat că, în ultimii ani, de cele mai multe ori, dezbaterile pe tema comunismului cad, alunecă spre polemici de tipul bine-rău, însă dincolo de discursuri, dincolo de polemici, nostalgia există. Melancolia comunistă este un fenomen normal. Orice societate tinde în mod emergent să-și conserve trecutul. La noi, clasa politică s-a raportat nespecific la el. Unii au cerut un proces al comunismului, chiar simbolic, dar desfășurat în tribunale
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
atunci se va putea obține despărțirea de trecut. Dacă nu am realizat imediat după Revoluție o reglare a conturilor cu trecutul, vom fi obligați s-o facem pe parcursul deceniului secund al mileniului III. Altfel nu vom putea gestiona acestă periculoasă nostalgie, refularea putând produce cele mai periculoase explozii sociale. Parcă supărați pe această indecizie sau lipsă de curaj, cei doi universitari ieșeni reacționează printr-un gest intelectual admirabil: unul își scoate propria viață la mezat, iar celălalt, cu prietenie, dar cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în ceea ce vizează popoarele respective. Asemenea atribute însoțesc diplomatul după o activitate care îl consacră într-un domeniu sau altul. Ca unul care m-am dedicat în Ministerul Afacerilor Externe "diplomației multilaterale" (organizații, structuri și legalitate internaționale) recunosc cu oarecare nostalgie că "diplomația bilaterală", în care a excelat Lucian, permite un acces mai mare la cunoașterea civilizațiilor pe care le-a produs omenirea. De aceea poate apărea și mai interesantă prin bogăție și diversitate. Cum cele două forme de diplomație se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
din îndepărtata Asie, până la nemărginita Americă. Ai cucerit merite și drepturi în forul academic românesc și în medii similare din străinătate. Stiu că, spre cinstea ta și frumusețea sufletului, nimic nu te-a împiedicat să-ți păstrezi întreaga poezie și nostalgie a locurilor de unde ai plecat. Ești un om de știință, stăpân pe cunoaștere în cariera științifică și didactică. Ai stăruit întotdeauna într-un cult în a iubi țara, legea morală, familia, prietenia și datoria cerută de viața în comunitate. Te
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
care a avut ca și conducător de doctorat un om deosebit și sper ca în timp să mă pot alătura celor care-și permit să-l numească „Gimi” și că voi avea mereu ușa deschisă la familia Mustață. STAȚIUNEA AGIGEA NOSTALGII Despre Stațiunea de Biologie Marină de la Agigea s-au spus multe, de cele mai multe ori despre perioada de glorie care a durat până în anii ’70, când baza de cercetare constituia o verigă importantă în domeniul biologiei marine. Întâlnirea mea cu stațiunea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pus direct pe gânduri. "N-aveți nicio grijă sau, de fapt, vă propun, da, aveți de ce să fiți îngrijorați, căci sunt convins că-mi veți duce dorul, adică vă veți gândi la mine la umbra noului regim în Chile cu nostalgie". Recunosc că pronosticul lui Pinochet nu a fost exagerat peste măsură. Dar nu de relațiile noastre cu Chile vreau să vorbesc acum, ci de un fapt foarte nepopular zilele acestea. Pinochet a murit nu de mult și toate organele de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
România cînd eram copil Sinaia, Predeal, Cîmpulung, Galați, Sulina, Pitești, Constanța, sînt locuri minunate, frumoase. Nu am uitat frumusețile României, Luna Bucureștilor, parcul Trivale, muzica. Verișorii mei mă plimbau cu motocicleta peste tot. Au murit în război. Este apoi și nostalgia care te bîntuie toată viața. C.S Am vorbit de părinții dumneavoastră care au trecut în lumea celor drepți. Nu ați plîns. Cum de atunci cînd vorbiți de România plîngeți? G.B Nu știu de ce plîng. Nu vă pot spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
incapacitatea de a fi contemporan cu experiențele proprii. Altfel spus, e un viciu de concentrare. În loc să focalizezi extatic asupra punctului, te lași confiscat de liniile virtuale care îl precedă sau îi urmează. Fericirea aflată la îndemână se dizolvă, subminată de nostalgii, anxietăți, false lucidități, presentimente. Ceea ce înseamnă că ea nu mai e resimțită ca fericire, nu mai e recunoscută în splendoarea simplității sale. Dar, dacă te miști printre obiecte și realități pe care nu le recunoști ca atare, se cheamă că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sugerată între datele senzoriale conferă tabloului o melancolie, o tristețe nostalgică pe care uniformitatea coloritului o accentuează. La articolul „Ecou”, dicționarul lui Littré reunește o serie de citate preluate din autorii potriviți. În jur de douăsprezece la număr, toate exprimă nostalgie și blîndețe. Principala calitate pe care ele o recunosc ecoului este, se pare, aceea de a trezi prin repetare amintirea prețioasă a unor cuvinte sau cîntece care deja nu mai există. Furetière, care, la fel ca Poussin, a trăit în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
noi, în conivență cu cel care vorbește și de a rezona cu sentimentele de care este animat acesta, Ecoul american are întotdeauna funcția de a pune piedică sau de a frîna. Vedem unde se situează opoziția. Pentru noi, ecoul trezește nostalgia. Pentru amerindieni, el cauzează neînțelegere : aștepți un răspuns și primești altceva. Or, între cei doi termeni există o contradicție. Nostalgia este un exces de comunicare cu tine însuți : suferi deoarece îți aduci aminte niște lucruri pe care mai bine le-
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
are întotdeauna funcția de a pune piedică sau de a frîna. Vedem unde se situează opoziția. Pentru noi, ecoul trezește nostalgia. Pentru amerindieni, el cauzează neînțelegere : aștepți un răspuns și primești altceva. Or, între cei doi termeni există o contradicție. Nostalgia este un exces de comunicare cu tine însuți : suferi deoarece îți aduci aminte niște lucruri pe care mai bine le-ai fi uitat. Invers, neînțelegerea se poate defini ca un defect de comunicare, de astă dată cu aproapele. Acest raționament
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
își spun și cărora li se și spune de acum inuiți) personifică ecoul sub forma unei tinere care este preschimbată în pietre. Conform unei versiuni a mitului grecesc, ea a refuzat să-i cedeze zeului Pan deoarece a rămas cu nostalgia lui Narcis, de care era îndrăgostită și care, nevrînd să se plece în fața iubirii, a respins-o. În mitul inuit, tînăra este cea care se arăta ostilă iubirii și căsătoriei ; de aceea, ai săi au abandonat-o. Refugiată pe o
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și căsătoriei ; de aceea, ai săi au abandonat-o. Refugiată pe o faleză, căindu-se, ea le făcea propuneri de căsătorie bărbaților pe care îi vedea în depărtare pescuind din caiace, însă aceștia nu o credeau sau n-o înțelegeau. Nostalgia, resort al mitului grecesc, se transformă așadar aici, printr-o inversare, în neînțelegere. Și inversarea continuă pînă la sfîrșit : în timp ce nimfa greacă este sfîrtecată în bucăți de niște păstori cărora, ca să se răzbune pe ea, Pan le a luat mințile
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a eroinei din mitul grecesc, produsă în mod voit într-un caz, suportată în mod pasiv în celălalt. Totuși, lucrurile nu sînt chiar atît de simple (și rareori sînt astfel atunci cînd comparăm miturile). Deși mitul lui Narcis invocă tema nostalgiei, tema neînțelegerii este și ea prezentă. Să vedem cum istorisește Ovidiu, în cartea a treia a Metamorfozelor, povestea lui Echo și a lui Narcis. Îndrăgostită nebunește, nimfa îl urmează pe Narcis în adîncul codrilor. Este însă incapabilă să ia inițiativa
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cu care o pictură uniformă în tonuri de gri o confundă deja ; celălalt, orientat către cerul de unde răzbate singura licărire de lumină din tot tabloul : contraste care, prin mijloacele complementare ale compoziției și coloritului, reunesc în una și aceeași imagine nostalgia zadarnică a nimfei, neînțelegerea fatală a lui Narcis, neputința și atotputernicia ecoului. Sexualitatea feminină și originea societății în secolul al XIX-lea și chiar și la începutul secolului XX, o teorie în vogă printre antropologi afirma că în vremurile de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cărți cu poze pe care le punem sub ochii lor le arată, cu mult înainte să le întîlnească, ursul, elefantul, calul, măgarul, cîinele, pisica, cocoșul, găina, șoarecele, iepurele etc., ca și cum ar trebui să le dăm, de la cea mai fragedă vîrstă, nostalgia unei unități despre care vor ști repede că a dispărut. Nu este surprinzător că uciderea de ființe vii pentru a se hrăni cu ele pune pentru oameni, indiferent dacă sînt sau nu conștienți de acest lucru, o problemă filozofică pe
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
oameni Îl au în permanență pe Dumnezeu aproape și astfel, stând în preajma lor, te împărtășești și tu de prezența lui Dumnezeu, pe care Îl mărturisesc nu numai verbal, ci și prin însăși viața lor. Am constatat la toți o anumită nostalgie a perioadei de temniță. În pofida tuturor încercărilor dramatice prin care au trecut, în mod normal de neîndurat, ei privesc cu nostalgie către cele întâmplate, deoarece, în mod evident, în acele încercări grele și prezența Mântuitorului era foarte pregnantă. Putem înțelege
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]