8,467 matches
-
atelierul colhozului meșterii pun în mișcare strungul, ferăstrăul și rândeaua cu electricitate. Apar în sate meșterii noi de electricitate, țărani instalatori și lăcătuși. Cele mai avantajoase uzine electrice sunt cele hidraulice; sunt mai practice și mai ieftine. Unde-i un pârâu se poate construi un iaz, o cădere de apă și o turbină. Cu ajutorul energiei electrice sătenii se înstăresc prin sporul muncii, își înoiesc viața. Odată cu energia electrică vine șoseaua și automobilul. Viața satului se apropie tot mai mult de viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lor, sau îi jupuia de vii, sau îi trăgea în țeapă”. Sultanul dorind o confruntare decisivă cu Ștefan l-a urmărit pe acesta pe valea Siretului, apoi pe valea Moldovei. După un popas la Neamț, Ștefan s-a retras la Pârâul Alb și, în apropiere de Războieni, a ales un loc unde urma să-l întâmpine pe sultan. Pe malul stâng al pârâului, mal înalt, care mărginea un platou neîmpădurit, domnul „s-a întărit, scrie cronicarul turc Tursun - Bei și i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acesta pe valea Siretului, apoi pe valea Moldovei. După un popas la Neamț, Ștefan s-a retras la Pârâul Alb și, în apropiere de Războieni, a ales un loc unde urma să-l întâmpine pe sultan. Pe malul stâng al pârâului, mal înalt, care mărginea un platou neîmpădurit, domnul „s-a întărit, scrie cronicarul turc Tursun - Bei și i-a pus pe toți călăreții săi să fie pedestrași, iar caii și carele a pus de le-au așezat în fața oștii asemenea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
profitând de numărul mare de oșteni, l-a înfruntat pe Ștefan. Au căzut morți de o parte și de alta și, cum lui Soliman îi veneau în ajutor alte trupe, Ștefan se retrage cu oamenii săi în tabăra de dincolo de Pârâul Alb, „unde a stat nevătămat apărându-se cu artileria și pricinuind pagube turcilor, când se retrăgeau”. Descrierea făcută de Angiolello o întâlnim făcută cu aproape aceleași cuvinte într-o cronică spaniolă, publicată, la noi, de curând. Atacul lui Ștefan face
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cercetezi ce război să port și ce dușman să atac”. Au fost și semne care ar fi putut să-l descurajeze pe rege și să-l determine să renunțe la campanie „Povodnicul alb al regelui s-a înecat într-un pârâu mic, 200 de boi ce cărau hrana în urma oastei, pe când ieșeau din Liov, au fost împrăștiați de vânt, încât abia au putut fi adunați de pe câmpuri. Un țăran nebun, la Liov, zicea: «vă duceți spre pierirea voastră». Trăsnetul a omorât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe hartă. S-ar putea spune că cele șase sate din județul Neamț ar putea forma un domeniu unitar impunător. Dar, puse pe hartă, un sat este lângă Târgu Neamț, iar celălate se află la gura Bahnei, altul e pe pârâul Negru, un al treilea e pe Bistrița, cel de-al patrulea pe Neamț. Ne aflăm departe de imaginea unui domeniu feudal din apusul Europei. Un al doilea domeniu ca mărime este format din șase sate. Urmează, apoi, patru moșii formate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Buciumeni), care a intrat mai apoi în hotarul Fălticenilor, apoi Ciorsăcești, tot pe Șomuz și Rădășeni, mai sus de Buciumeni. Cele patru sate formau un domeniu unitar. În continuare îi sunt întărite popii Iuga satul Mânzați, la obârșia Liubanei (pârâul Iubăneasa, afluent al Jijiei), Temeșești, Strâmba, o vale de la obârșie până la gură “cât va putea să își întemeieze” sate, în județul Vaslui, Lălești și Hălmăgești, pe Tutova, și satul de la obărșia Strajnicului (azi com. Albești, jud. Vaslui). Așadar îi sunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin cumpărături, nu trebuie să surprindă. Un sat prețuia între 30 și 80 de zloți. Un singur sat se vindea, la mijlocul secolului al XV-lea, cu 150 de zloți, dar pe lângă satul propriu-zis mai era o mânăstire și valea unui pârâu, de la izvor până la vărsarea într-un râu. Un privilegiu din 5 iunie 1449, ne dovedește că unii boieri aveau mari sume de bani. La această dată, Coste pârcălab se judecă în fața domnului cu Gheorghe heregariul, căruia-i spune: “ți-am
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un loc pentru două mori, de la Șteful Mândre. La 31 iulie 1451, frații domnului, Ștefan voievod și Petru voievod dăruiau mânăstirii doi robi tătari, Pașco și Petrică. La 7 septembrie 1452, îi era întărită mânăstirii o bucată de pământ pe Pârâul Sec, cumpărată de la Tuzoana, fiica lui Contas din Neamț. La 22 ianuarie 1453, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani, iar cine va opri sau va ascunde pe acești țigani să își plătească vinovăția “cu gâtul”. La 20 iulie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar de-a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca să lucreze numai pentru sfânta mânăstire și ei (acesteia) să îi plătească toate dările și toate veniturile”. Călugării aveau drept de judecată asupra locuitorilor, chiar și atunci când era vorba de furtul unei fete. Nimeni nu avea voie să pescuiască în pârâiele de pe moșia mânăstirii sau să ia lemne din pădurile mânăstirii. Cei care încălcau această dispoziție urmau să plătească 10 ruble de argint. Ștefan cel Mare dăruia, la 30 august 1467, un obroc de 5 buți de vin pe an. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
26 mai și 15 septembrie 1488, era zidită biserica cu hramul “Sfântul și slăvitul mucenic, purtător de biruință, Gheorghe”. În timp ce se ridica biserica, Ștefan cel Mare cumpăra, la 17 august 1488, satul Știlbicanii, pe Toplița Rece, pe Suha Mare și pârâul Suha Mare de la izvoare până la gură, cu toate poienile și toate izvoarele, anume Răroia, Ostra și Negrileasa, pe care le dăruia mânăstirii Voroneț. La 14 martie 1489, Ștefan cel Mare cumpără de la Mușata, soția panului Zbere, și de la surorile, verii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului în schimbul satului Glodeni. La 22 ianuarie 1497, domnul cumpăra și dăruia Voronețului o prisacă la Cârligătură, pe marginea pârâului Mihalcea, și o bucată de pământ, Lazul, care era lângă prisacă. O nouă danie era făcută la 20 noiembrie 1499, când domnul cumpăra satul Milcinești, la Cârligătură, și o falce de vie în dealul Hârlăului. Falcea de vie era cumpărată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl dăruie mânăstirii Tazlău. Peste 10 ani, la 16 ianuarie 1491, domnul cumpăra o poiană pe Tazlăul Mare, unde a fost satul Micești, pentru 120 de zloți tătărești. Tot acum, nepoții lui Oană Porcu vând o poiană pe Tazlău, la Pârâu, pentru 460 de zloți tătărești, pe care aveau un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Prețul plătit de domn era echivalent cu prețul a două sate. Ștefan cel Mare mai cumpăra satul Floceștii, cu moara, pe Tazlăul Mare, pentru 150 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau protopopul său aveau dreptul să îi judece pe locuitorii celor două sate. Episcopul va încasa vama, când vor face comerț cu varză ori cu pește proaspăt. La 13 martie 1466, domnul acordă slobozie pe cinci ani satului Negoești, de pe Pârâul Negru. Satul fusese întărit lui pan Gostilă, la 3 septembrie 1459. Sunt enumerate scutirile de care se bucură locuitorii satului timp de cinci ani. Acest privilegiu ne dă posibiliatea să vedem care erau dările și slujbele pe care țăranii le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau la Dunăre, fiind scutiți de vamă, fie la vămile vândute, fie la cele nevândute. În document se arată că satul este al mitropolitului chir Tarasie. La 15 octombrie 1488, domnul cumpără de la niște frați și nepoți satul Negoești, pe Pârâul Negru. Tot acum domnul cumpără jumătate din satul Gostilești, pe Pârâul Negru de la fii lui Gostilă, nepoții lui Puiu Ploscarul. Domnul mai cumpără două sate pe Moldova, anume Poiana, unde au fost cnejii Băloș și Stanciul. Mai cumpără satul Ciorsăceștii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fie la cele nevândute. În document se arată că satul este al mitropolitului chir Tarasie. La 15 octombrie 1488, domnul cumpără de la niște frați și nepoți satul Negoești, pe Pârâul Negru. Tot acum domnul cumpără jumătate din satul Gostilești, pe Pârâul Negru de la fii lui Gostilă, nepoții lui Puiu Ploscarul. Domnul mai cumpără două sate pe Moldova, anume Poiana, unde au fost cnejii Băloș și Stanciul. Mai cumpără satul Ciorsăceștii, în Câmpul Perilor, și loc de moară și o parte de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau scutiți de oaste, așa cum se întâmpla cu țăranii din Balasinăuți, satul mânăstirii Horodnic. Cel de-al doilea document, în care se acordă unui sat slobozie, este din 13 martie 1466. Ștefan cel Mare întărea Episcopiei Romanului satul Negoești, pe pârâul Negru, sat care fusese întărit la 3 septembrie 1459 lui pan Gostilă, împreună cu alte 10 sate și o seliște. Cum a ajuns satul în posesia domnului nu știm. Gostilă mai avusese o judecată cu călugării de la Neamț, la 12 decembire
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
își recâștigă brațele în basm: „Ei, e o plecat pin păduri-așa, hârâindu-sî. Și mergând așa, hârâindu-sî, i-era săti di apî! S-o-ntâlnit c-un moșneag. - Moșule, tari n’i-i săti, moșule, di apî! - Du-ti, moșule, colo-n pârâu șî be apî!” (Vizureni - Galați). Setea constituie un semnal organic al prezenței nefaste, asemenea somnului care îi covârșește pe eroii care păzesc stâlpul lumii devastat de ființe misterioase ori pe flăcăul care așteaptă în poala fecioarei ivirea balaurului antropofag. O
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
specific inițiatică este încheiată în mijlocul săptămânii, ca echivalent temporal al centrului cosmogonic și are aceleași semnale meteorologice: nori și ceață. Abia acum flăcăul regăsește urma animalului sacru, traseul lui condu- cându-l prin locuri inaccesibile, până la apa vie: „La râu, la pârâu,/ De-unde-i apa lină,/ Pietrele răsună”. Muzica lumii provocată de curgerea hidrică o echivalează pe cea a sferelor din înalt, prin armonia proprie principiului creator, pe cale să fie revigorată. Trecerea pe la apa dintre lumi provoacă hierofania zoomorfă și abia acum flăcăul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mama ori bunica. Eu voi fi avut 3-4 ani. Și de atunci nu l-am mai iubit ci l-am bătut cu ce-mi eșia în cale. Cucoși lui Bușmei Satu Bogata îi așezat cu fața spre Miazăzi. Apoi vine pârâul Bogata și peste el vine altă coastă cu fața spre Miază noapte. Pe această coastă abia-i așezat un rând de case. Și în fața casei noastre peste pârâu, era casa lui Ghiorghi Grigore Macovei. Însă oamenii îl porecliseră Bușmei. Lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lui Bușmei Satu Bogata îi așezat cu fața spre Miazăzi. Apoi vine pârâul Bogata și peste el vine altă coastă cu fața spre Miază noapte. Pe această coastă abia-i așezat un rând de case. Și în fața casei noastre peste pârâu, era casa lui Ghiorghi Grigore Macovei. Însă oamenii îl porecliseră Bușmei. Lui îi murise soția. Și trăia numai el cu doi băieți a lui, cu Ion care era cel mai mic și cu Neculai, care era cel mai mare. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
revizor de clasa I. Eu aveam cumpărat un purcel de 250 lei și vin tot de 250 lei. Și am dat și purcelu și vinu și am făcut musafirilor o primire foarte frumoasă. Și un scripcar Macovei Grigore din str.Pîrîu Buciumeni Fălticeni, județul Suceava, ne-a cântat și brâe și valsuri și am dansat și eu cu domnișoarele Venzel Singer. Și a doua zi cei trei musafiri au plecat la front. Și a treia zi maiorul Mihăiescu era mort, căpitanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sat, aflăm că este vorba de interesul sau chiar de existența satului nostru. Și de aceea cu deosebit respect prezentăm dvs. următoarea întâmpinarea: 1) Satul Bogata se află așezat pe partea de miazăzi a dealului Bogata. Prin mijlocul satului curge pârâul Bogata care se varsă în râul Moldova, chiar la eșirea din sat. Satul are 220 capi de familie și 787 suflete. Noi ne ocupăm cu agricultura pe cele 245 fălci cu care am fost împroprietăriți la 1864, cei 72 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dar care se umflă ca un bivol sălbatec, ce distruge și cară tot ce-i iese În cale, după o scuturare mai puternică a Înălțimilor cerului. Așezarea comunei se prelungește În sus, spre răsărit, pe cele două părți ale unui pârâu, care culege izvoarele dealului răsăritean ce duce spre șes, străbate comuna și le contopește cu Visa. Plăcile de marmură de pe fațada casei Bunicului, În care m-am născut Înainte de trecerea șoselei naționale Nr. 14: Sibiu-Mediaș-Sighișoara, peste râul ce străbate satul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]