6,499 matches
-
și în perioada topirii zăpezii, se înregistrează debite ridicate care pot produce inundații în părțile joase ale localităților Valea Lungului și Breasta. Pârâul Brestuica drenează valea Roboda, coborând de la Făget spre Roșieni și Breasta, adunându-și apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei și Stanciulea. În urma ploilor se formează torenți ce îi sporesc debitul fără însă a prezenta pericol pentru culturi sau gospodării. Se varsă în Raznic în punctul Rudari. Pânza freatică se află la adâncimi variabile, în funcție de zonele
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
Gorj, Oltenia, România. Budieni este fosta comună, actual sat, parte din comuna Scoarță, situată în fostul și actualul județ Gorj din regiunea geografică Mică Valahie sau “actual” Oltenia Aflată în zona dealurilor subcarpatice din sud vestul României (Subcarpatii Getici), la poalele munților Parâng și cu priveliște către Retezat, la o depărtare de mai puțin de 10 km de Tg. Jiu, spre răsărit față de acesta, se află așezarea Budienilor. Coordonate: 45° Nord, 23° 24' Est . Dealuri subcarpatice: Budieniul locuit se află pe
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Ciucsângeorgiu () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Se află în partea de sud-est a județului, în Depresiunea Ciucului. Localitatea Ciucsângeorgiu este situată la poalele Munților Ciucului, în partea sud-estică a județului Harghita, pe valea Fișagului, la o distanță de 22 km. de municipiul Miercurea Ciuc, pe drumul județean 123C Armășeni - Ciucsângeorgiu - DN12. Săpăturile arheologice facute de-a lungul timpului pe teritoriul acestei așezări au adus
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
Farkasfalva", în trad. "Satul Lupului", "Satul Fărcașului", "Lupeni") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. . Localitatea Lupeni este situată în partea sudică a județului Harghita, pe cursul superior al pârâului Nicoul Alb, la poalele sudice ale Dealurilor Târnavei Mici, pe DN13A, Corund - Lupeni - Bisericani, la 65 km. distanță de municipiul Miercurea Ciuc. Descoperirile arheologice, destul de puține la număr, aduc însă dovezi materiale ale unei locuiri încă din evul mediu astfel, în locul numit "Szencsed", dincolo de dealul
Lupeni, Harghita () [Corola-website/Science/300479_a_301808]
-
Mărtiniș (în , în trad. "Sfântul Martin pe Homorod") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Localitatea Mărtiniș este situată în partea de sud a județului Harghita, în Podișul Homoroadelor, pe valea Ghipeșului, la poalele sud-vestice a Munților Harghitei, pe drumul județean 131, Feliceni - Mărtiniș - Sânpaul. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Mărtiniș. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare
Mărtiniș, Harghita () [Corola-website/Science/300480_a_301809]
-
<br> Mihăileni (în ), mai demult "Cic-Sânmihai", este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Localitatea Mihăileni este situată în Depresiunea Ciucului, în centrul județului Harghita, pe valea Racului, la poalele vestice ale Munților Ciucului, pe drumul județean 124, Nădejdea - Mihăileni - Satu Nou, la 15 km distanță de municipiul Miercurea Ciuc. În urma mai multor descoperiri arheologice făcute pe teritoriul satului s-au adus dovezi materiale ale existenței omului pe aceste meleaguri încă
Mihăileni, Harghita () [Corola-website/Science/300481_a_301810]
-
Fenomenul de revărsare a populației din culoarul Mureșului (români și secui) cât și din Valea Bistriței s-a făcut peste populația românească existența în zona Tulgheșului. Denumirea provine din Stejar-Stejăriș după pădurea de stejar de pe versantul cu expunere sudică de la poalele Munților Bistriței spre valea Bistricioarei a fost modificată pe parcurs de autoritățile ungare în Tölgyes, iar ulterior a fost redenumită în Tulgheș după Marea Unire; la fel denumiri că Rezu Mare (Nagyréz), Pârâul Mărului (Marpatak), Gyergyótölgyes, etc.. Pe teritoriul Tulgheșului
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
Praid este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Localitatea este așezată pe valea Târnavei Mici, la poalele Munților Gurghiului, în depresiunea Praid, la 525 m altitudine (masivul de sare atinge 580 m înălțime). Săpăturile arheologice făcute în această zonă au descoperit materiale ce atestă prezenta omului aici încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe malul pârâului
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
ocupă cu prelucrarea lemnului, aceasta îndeletnicire ocupând în ultimul timp un rol din ce in ce mai important între activitățile orașului. Servicii publice locale: - Serviciul Public de Gospodărire Locală Nucet, aflat în subordinea Consiliului Local Nucet, fără personalitate juridică. Orașul Nucet este situat la poalele Munților Bihor, pe Valea Băiței, pe Drumul Național DN 75, care face legătura spre est cu județul Albă, iar spre vest cu DN 76 (Oradea-Deva). Orașul Nucet este situat la 12 km față de orașul Stei, la 92 km față de Oradea
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
Municipiului Brașov. Legătura municipiului Săcele cu Brașovul este asigurată printr-o rețea de autobuze care efectuează zilnic 120 de curse dus-întors, fiind despărțit doar de un pasaj rutier de Brașov. Săcele este situat în extremitatea sudică a Țării Bârsei, la poalele muntelui Piatra Mare. Râul Tărlung izvorând din masivul Ciucaș trece prin localitate în partea sudică, langă Gârcini. În dreptul localității Brădet (parte din Săcele) există un lac de acumulare artificial, creat în anul 1975, care este în prezent principala sursă de
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
Muscel - d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedră de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu. S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde și pseudonimul literar "Gyr", prin derivație. A fost fiul actorului craiovean Coco Demetrescu. A fost membru de seamă al Mișcării Legionare, comandant legionar și șef al regiunii Oltenia. Conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
mulțimea era gata să-l omoare pe Moise cu pietre. El face un lucru miraculos - deși făcut de Domnul, el spunea că a scos apă din stâncă. Stânci cu izvoare găsești peste tot - unele potabile, altele sărate. Evreii ajung la poalele Muntelui Sinai, unde văd muntele înconjurat de nori negri și fulgere. Moise îi lasă conducerea poporului fratelui său, Aaron, și se urcă pe munte unde rămâne 40 zile, ținând post. În timpul acela, evreii uitând de Dumnezeul ce i-a salvat
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
Căpușu Mare (în , în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Agârbiciu, Bălcești, Căpușu Mare (reședința), Căpușu Mic, Dângău Mare, Dângău Mic, Dumbrava, Păniceni și Straja. Comuna este situată la poalele de nord-est ale Munților Gilău, pe râul Căpuș, în partea de vest a județului Cluj, la 25 km de Cluj-Napoca și de Huedin. Se învecinează la nord cu comuna Aghireșu și Gârbău, la sud cu Râșca, la est cu Gilău
Comuna Căpușu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299558_a_300887]
-
Căpușu Mic (în ) este un sat în comuna Căpușu Mare din județul Cluj, Transilvania, România. Localitatea, aflată la 28 km de Cluj-Napoca, poate fi considerată un mic paradis întins la poalele munților Gilău, la marginea pădurii și la 1.500 m de una dintre cele mai circulate șosele din România. În ultima perioadă, se observă o migrație inversă (în stare incipientă), de la oraș la sat, mai ales a tinerilor ce doresc
Căpușu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/299564_a_300893]
-
Cășeiu (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cășeiu (reședința), Comorâța, Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc și Urișor. Comuna Cășeiu se află la 6 km nord-vest de orașul Dej. Este situată la poalele sudice ale Dealului Chiuiești (Dealurile Ciceului), în zona de confluență a râului Sălătruc cu râul Someș. Comuna este compusă din centrul de comună Cășeiu și satele Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc și Urișor. Se întinde pe o
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
Călățele (în , în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Călata, Călățele (reședința), Dealu Negru, Finciu și Văleni. Comuna este situată la poalele de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin. Se învecinează la sud cu comuna
Comuna Călățele, Cluj () [Corola-website/Science/299573_a_300902]
-
Bobâlna, mai demult "Olpret", (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România. Se află la poalele de nord ale dealului omonim, pe cursul superior al râului Olpret. Până în data de 21 decembrie 1957 satul Bobâlna s-a numit "Olpret". Bobâlna se află la 20 km distanță de municipiul Dej și 80 km de Cluj-Napoca. Prima menționare
Bobâlna, Cluj () [Corola-website/Science/299570_a_300899]
-
o poată duce în regatul său pe fată (Kore, adică fata, care este și numele ei inițial), știind prea bine că Persefona este păzită cu mare atenție de mama ei, Demetra. Într-o zi, pe când culegea împreună cu oceanidele flori la poalele Nysei, Persefona a fost răpită de Hades și dusă în Infern. Romanii menționează Enna, pe insula siciliană, drept locul răpirii. Demetra a fost însă atât de disperată de dispariția fiicei sale iubite încât a părăsit Olimpul și timp de nouă
Persefona () [Corola-website/Science/299603_a_300932]
-
este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitățile componente Căciulata, (reședința), Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Păușa și Seaca. Orașul se află situat în parte de nord-est al județului Vâlcea la poalele masivului Cozia și Căpățânii din Carpații Meridionali, pe ambele maluri ale râului Olt, la ieșirea acestuia din defileu, fiind la nord de reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea și la sud de municipiul Sibiu. Această localitate, în care Mircea cel Bătrân
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia, este cunoscută încă din vremea dacilor, care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit "Bivolari" sub poalele muntelui sfânt al dacilor, "Kogaionon" (muntele Cozia de astăzi), cunoscut sub numele de "castrul roman "Arutela"", "Arutela" fiind denumirea romană a râului Olt. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o "așezare rurală" bine închegată și bine
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
istorice și sociale ale epocilor trecute. Satul lui "Căliman", a luat ființă în jurul mănăstirii Cozia. Legenda spune că mănăstirea Cozia - de care este legată nașterea satului - a fost ridicată în apropierea alteia, zidită de Negru Vodă, care se găsește la poalele muntelui Capra, ceva mai la nord de mănastirea Cozia. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, găsește în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici, satul Cozia, ce coborau pe poalele munților până spre apa Oltului. În aceste case își
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
alteia, zidită de Negru Vodă, care se găsește la poalele muntelui Capra, ceva mai la nord de mănastirea Cozia. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, găsește în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici, satul Cozia, ce coborau pe poalele munților până spre apa Oltului. În aceste case își trăiau nevoile câțiva români care, poate făceau puntea de legătură dintre strămoșii noștri daco-romani și noi românii"" . Localitatea sub denumirea de "Călimănești" este atestată documentar prima dată la 20 mai 1388
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
a scris Alexandru Vlahuță în "„România pitorească”" Alte sate care își trag originile din mocani se pot întâlni în zona colinară la limita județelor Vaslui si Bacău, cum ar fi Bărtăluș-Mocani, în timp ce locuitorii mocani ai localității băcăuane Poiana Sărată, de la poalele Muntelui Mușat, susțin că așezarea lor ar reprezenta „singurul sat de mocani din țară”, o evidentă exagerare care nu diminuează însă atașamentul sincer al acestora până în ziua de azi față de identitatea mocănească. Comunitățile de oieri ca acelea din zona Întorsurii
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
extensie "izvor, murmur de izvor", sau din dialectul traco-dac care înseamnă "„adâncitură“", vale cu multe izvoare. Complexul mănăstirii Govora a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2015, având codul de clasificare . Mănăstirea este situată la poalele dealului Coșul Mare pe raza comunei Mihăești, pe fosta moșie "Hința", la 6 km de Băile Govora și la 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea. Biserica mănăstirii, așa cum apare astăzi, este ridicată pe un plan treflat având o singură turlă
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
Maramureș, la 136 de km față de Baia Mare, la 5 km de Borșa și la 7 km de orașul Vișeu de Sus. Este traversat de două artere principale, DN17 și DN18. Moiseiul se află în Depresiunea Maramureșului, pe valea Vișeului, la poalele Munților Rodnei, având Pietrosu, la sud, și Munților Maramureșului la nord. Tot aici se varsă Izvorul lui Dragoș și Izvorul Negru în râul Vișeu. Despre vechimea acestor locuri și despre istoria lor vorbesc toponimele din localitate: - nume care descriu pozitia
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]