21,807 matches
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Metafora ca ritm al gândirii poetice Poezia este „timpul” izvorât din spațiul unui impuls ritmic de existență .În acelaș moment este un loc al
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Metafora ca ritm al gândirii poetice Poezia este „timpul” izvorât din spațiul unui impuls ritmic de existență .În acelaș moment este un loc al metaforei . Fiindcă ,în aceste condiții , metafora caracterizează gândirea poetică , fiind fundamentul acesteia Câmpul magnetic creeat de metaforă are propietatea de a coordona
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Metafora ca ritm al gândirii poetice Poezia este „timpul” izvorât din spațiul unui impuls ritmic de existență .În acelaș moment este un loc al metaforei . Fiindcă ,în aceste condiții , metafora caracterizează gândirea poetică , fiind fundamentul acesteia Câmpul magnetic creeat de metaforă are propietatea de a coordona semnificațiile . Astfel ,prin metaforă se realizează inspirația poetică ca expresie a gândirii . Poeții de mare anvergură au intuiția de a organiza metaforele într-un sistem ,creeînd o
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
impuls ritmic de existență .În acelaș moment este un loc al metaforei . Fiindcă ,în aceste condiții , metafora caracterizează gândirea poetică , fiind fundamentul acesteia Câmpul magnetic creeat de metaforă are propietatea de a coordona semnificațiile . Astfel ,prin metaforă se realizează inspirația poetică ca expresie a gândirii . Poeții de mare anvergură au intuiția de a organiza metaforele într-un sistem ,creeînd o profundă gândire poetică , cu un bogat fond metaforic . Când abordăm universul unei opere poetice , scriem de fapt despre forța cu care
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
acesteia Câmpul magnetic creeat de metaforă are propietatea de a coordona semnificațiile . Astfel ,prin metaforă se realizează inspirația poetică ca expresie a gândirii . Poeții de mare anvergură au intuiția de a organiza metaforele într-un sistem ,creeînd o profundă gândire poetică , cu un bogat fond metaforic . Când abordăm universul unei opere poetice , scriem de fapt despre forța cu care poetul a știut să-și construiască paleta sa de înțelesuri , subânțelesuri înglobate într-un sistem de semnificații ,de specificitatea sa , deci despre
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
semnificațiile . Astfel ,prin metaforă se realizează inspirația poetică ca expresie a gândirii . Poeții de mare anvergură au intuiția de a organiza metaforele într-un sistem ,creeînd o profundă gândire poetică , cu un bogat fond metaforic . Când abordăm universul unei opere poetice , scriem de fapt despre forța cu care poetul a știut să-și construiască paleta sa de înțelesuri , subânțelesuri înglobate într-un sistem de semnificații ,de specificitatea sa , deci despre metafora sa . Esența filozofică ,la unii poeți profunzi, se află în
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
disjuncție metaforică ,adică o mobilitate a polilor în câmpul metaforic , o glisare de sensuri .Prin metafore Lucian Blaga a recompus Spațiul și Timpul .Blaga efectuează însă o dublă lucrare : el nu numai că pune în evidență metafora ca o celulă poetică sensibilă ,ci și ca o celulă sensibilizatoare , prin incantația de cuvinte . Însă nu abundența de metafore imprimă forță unei opere poetice , ci organizarea metaforelor , atâtea câte sunt , într-un spațiu de semnificații .Prin metafore se esențializează o realitate , se realizează
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
și Timpul .Blaga efectuează însă o dublă lucrare : el nu numai că pune în evidență metafora ca o celulă poetică sensibilă ,ci și ca o celulă sensibilizatoare , prin incantația de cuvinte . Însă nu abundența de metafore imprimă forță unei opere poetice , ci organizarea metaforelor , atâtea câte sunt , într-un spațiu de semnificații .Prin metafore se esențializează o realitate , se realizează un o glisare dintr-un spațiu și timp determinat , spre o zonă a tangenței imaginarului și realului . Am putea spune că
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
un o glisare dintr-un spațiu și timp determinat , spre o zonă a tangenței imaginarului și realului . Am putea spune că acest transport se duce spre mit , căci acesta are în sine raționalul ca domeniu filozofic și imaginarul ca domeniu poetic .Astfel , prin această structură a metaforei ,poemul se încarcă cu semnificații de memorie a existenței , așa cum orice mit este o istorie(memorie) despre sine a umanității . Stilul unui poet trebuie dedus din consecvența sa la sistemul de semnificații care ,în
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
Marea poezie este factorul inestimabil al viabilității unei culturi , cum și al maturității sale ,aceasta stă sub semnul ritmurilor distincte , de existență inițiate și fundamentale . Poetul aparține poeziei sale în virtutea faptului că el și-a contopit existența sa cu opera poetică .Chiar dacă prin aceasta nu descoperim întocmai Omul , însă ,descoperim și înțelegem o esențialitate umană răsfrântă în destinul creatorului . Actul creției poetice este o angajare la Infinit , iar poetul ,conștient de lucrarea sa , nu va putea niciodată să fie suspendat într-
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
existență inițiate și fundamentale . Poetul aparține poeziei sale în virtutea faptului că el și-a contopit existența sa cu opera poetică .Chiar dacă prin aceasta nu descoperim întocmai Omul , însă ,descoperim și înțelegem o esențialitate umană răsfrântă în destinul creatorului . Actul creției poetice este o angajare la Infinit , iar poetul ,conștient de lucrarea sa , nu va putea niciodată să fie suspendat într-un punct imobil , ori în zona confortului intelectual , adică în spațiul trăirilor dobândite pe calea ideilor recepționate .Marea autenticitate eminesciană își
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
conștient de lucrarea sa , nu va putea niciodată să fie suspendat într-un punct imobil , ori în zona confortului intelectual , adică în spațiul trăirilor dobândite pe calea ideilor recepționate .Marea autenticitate eminesciană își are aici una dintre rădăcinile sale . Opera poetică autentică este o intervenție în Absolut , o sinfonie ce vibrează în spațiu și timp definită la Spațiu și timp infinite ,ea este , în fiecare Timp al său ,o structurare ce tangențiază filozofia implicată ,a noțiunilor fundamentale ale existenței .În măsura în care poetul
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
de ceea ce rămâne inefabil ,adică esență . Poetului poezia îi devine o interiorizare și o interioritate necesare. Dacă pentru Mazilescu ,poezia este un fel de expulzare a eului ,pentru Stănescu ea este o adâncire a sinelui .Dar,pentru amândoi sistemul gândirii poetice disimulează realitatea , câtă vreme gândirea poetizantă a poeților din secolul XIX numește o realitate .Dar nu se poate disimula o realitate mai înainte de a-i fi înțeles esențele , de a o fi trăit printr-o experiență proprie .O profundă și
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
poeților din secolul XIX numește o realitate .Dar nu se poate disimula o realitate mai înainte de a-i fi înțeles esențele , de a o fi trăit printr-o experiență proprie .O profundă și puternică experiență de viață naște un sistem poetic. Nu întâmplător că Eminescu , O.Goga , Nichita Stănescu , Virgil Mazilescu ,Radu Gyr , etc.care au trăit mari experiențe de viață ,au căutat un nou limbaj poetic . Sistemul de gândire poetică se construiește din semnificații care rămân mult timp printre noi
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
printr-o experiență proprie .O profundă și puternică experiență de viață naște un sistem poetic. Nu întâmplător că Eminescu , O.Goga , Nichita Stănescu , Virgil Mazilescu ,Radu Gyr , etc.care au trăit mari experiențe de viață ,au căutat un nou limbaj poetic . Sistemul de gândire poetică se construiește din semnificații care rămân mult timp printre noi , și apoi trec în ecou ,ca un sistem de citate.Ele sunt ,și devin și ale noastre , pentru că cuprind și exprimă esența umană . Deoarece este revelat
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
O profundă și puternică experiență de viață naște un sistem poetic. Nu întâmplător că Eminescu , O.Goga , Nichita Stănescu , Virgil Mazilescu ,Radu Gyr , etc.care au trăit mari experiențe de viață ,au căutat un nou limbaj poetic . Sistemul de gândire poetică se construiește din semnificații care rămân mult timp printre noi , și apoi trec în ecou ,ca un sistem de citate.Ele sunt ,și devin și ale noastre , pentru că cuprind și exprimă esența umană . Deoarece este revelat eternul uman .O chemare
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
și apoi trec în ecou ,ca un sistem de citate.Ele sunt ,și devin și ale noastre , pentru că cuprind și exprimă esența umană . Deoarece este revelat eternul uman .O chemare lansată , o invitație disimulată ,spre Întrebare ,spre Neliniște este opera poetică.Aceasta trezește latențe spirituale . Ea se identifică uneori cu speranța ,deoarece este și ea o tensiune spirituală spre viitor . Poetul este locuitorul operei sale și cel care încearcă o reașezare de lumi .El este propria sa poezie . Iar Poezia este
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
este și ea o tensiune spirituală spre viitor . Poetul este locuitorul operei sale și cel care încearcă o reașezare de lumi .El este propria sa poezie . Iar Poezia este Poetul . Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Metafora ca ritm al gândirii poetice / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
ucise...bat la poarta sufletului meu”, confirmând ceea ce rostise cândva și Carducci, când definea metaforic poezia. Pe lângă o varietate apreciabilă de specii lirice, precum sonetul, rondelul, meditația filozofică, pastelul spiritualizat, sub aspect tematic, în volum domină poezia intimă și artele poetice sau profesiunile de credință. Fără să fie exclusă complet, poezia social-patriotică ste prezentă, completând paleta tematică, iar motivul visului, caracteristic liricii romantice și celei simboliste, este prezent în multe din poeziile volumului. Lectura cărții ne convinge de talentul autorului, de
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
de credință. Fără să fie exclusă complet, poezia social-patriotică ste prezentă, completând paleta tematică, iar motivul visului, caracteristic liricii romantice și celei simboliste, este prezent în multe din poeziile volumului. Lectura cărții ne convinge de talentul autorului, de cultura sa poetică, de virtuozitatea prozodică demonstrată, de armonia și muzicalitatea versurilor de stăpânirea și mânuirea unui vocabular bogat, variat și elegant, precum și de un stil metaforic dens. Veșnicul și înălțătorul sentiment erotic este etalat cu precadere în întregul volum; ființa iubită fiind
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
se ridică doar peste un ceas, // Iau cu mine horbota de vise // Și le veșnicesc într-un atlas”// (Atlas de Râmnic) Se găsesc în volum multe autodefiniri, autoportretizări (Un loc de povară, Noroc, Un taler în plus, Dorința, Inimi), arte poetice și profesiuni de credință (Poem cu pegași, Rondel cu tăceri) În acest din urmă poem găsim o reușită autodefinire: „Doar din tăceri mă recompun, // Și prin oglinzi, îmi e tot una // Că nu arăt a fi mai bun, // Deși mă
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
cugetă mai subtil ca un haijin! A concentra într-o sintagmă- definiție, nici nu cerea verbul, atributul este al sferei magice, al monadei lui Goethe. Recenta carte nu întâmplător este titrată „ Dora- Dor”, ( inedită împerechiere semiotică a misterului gemelar, mito- poetic, ca un tril al melopeei inefabile din Basmul român. Cartea se perindă nuanțând monoton și mantramic, lecuitor și catarsic, acele „ oratio- vechio” originare în spațiul vechi european, sau mai clar, dainele și doinele românilor, transpuse pe griful chitarei și cu
O CARTE DE ANTONIA ILIESCU TRADUSĂ EN FRANCAISE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348169_a_349498]
-
cântăreșului popular în ceea ce privește arta versificării, depășesc simpla structură a versului popular. În folosirea mijloacelor de expresie și în general a procedeelor stilistice, autorul se dovedește a fi un poet înzestrat cu o serioasă pregătire clasică și cu o înaintată tehnică poetică.El folosește pe scară largă comparațiile de factură clasică.Despre vitejia și dârzenia lui Vlad Țepeș spune astfel:”Cum râul de munte primăvara/ Când în pripă neaua să topește/ dintru nălțime urnind povara/ Apelor, să varsă și să bujdește/ Toate
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
oficios.Budai-Deleanui are meritul de a fi îmbogățit limba literară prin promovarea limbii populare.Tocmai această asimilare directă a folclorului explică folosirea creatoare a literaturii și limbii populare, precum și mânuirea elementelor folclorice atât în caracterizarea personajelor, cât și în realizarea poetică a fantasticului- fapt ce constituie un mare merit.Scriitorul folosește uneori neologisme( antișambră, egoist, himere,intriganți, melancolie, patron, periferie, etc.), îmbogățindu-și astfel posibilitățile de expresie.Budai-Deleanu nu a căutat regionalismul rar, ci a transpus pur și simplu limba poporului
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
acestuia, precum și al operelor altor scriitori englezi. Într-un articol despre Artile sau măestriile cele frumoase, publicat în Telegraful roman, din Sibiu, poetul- după ce amintește de Ossian, scrie:” Către sfârșitul veacului al XVI-lea, ieși pe tapet geniul cel mare poetic, cunoscut în toată lumea cultivată, faimosul Shakespeare, care aduse poezia engleză la o culme foarte înaltă “( apud Andrei Mureșanu Poezii și articole, E.p.1.,1963, p.161). În alt colț de țară, dar cam în același timp, poetul C. Stamati ( 1777-1868
SHAKESPEARE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR ROMÂNI-PRIMA PARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348188_a_349517]