19,544 matches
-
să se fixeze de la bun început durata prezentării unei teme, iar prezentările să fie făcute anul viitor de către elevi, bineînțeles îndrumați de către profesori ar avea enorm de câștigat pentru viitorul lor. Diana Rotaru: Lansarea cărții, reluarea cursurilor cu elevii (de preferință alții) pe o altă temă. Diana Șimonca Oprița: Sub forma unor ateliere, mese rotunde și discuții cu invitați care să dea o perspectivă integratoare temei alese. Mariana Fotescu: Organizarea unei conferințe naționale cu participare internațională. Și poate o nouă serie
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Vodnar), au și ei preocupări similare. Pe parcursul drumului spre Brașov, Claudiu se chiar angajează în mai multe schimburi de idei pe tema artei cu Răzvan. Șerban, deși joacă dezinvoltura și frivolitatea, afișându-și cu aparentă nonșalanță homosexualitatea, deși nu împărtășește preferințele muzicale fancy ale celorlalți (lui îi place Madonna), face în mod evident parte dintr-o lume asemănătoare, dintr-un univers social axat pe aceleași coordonate și pe aceleași mecanisme. Or, tocmai acestor oameni care sunt niște excrescențe ale unui univers
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
particulară pentru scena dintre Răzvan Vasilescu și Dorina Lazăr: mi-a fost greu de găsit echivalentul comicului de limbaj precum și a fluidității, în franceză, dar odată dibuite, am rîs de unul singur, citind cu voce tare. Sper să îmi împărtășiți preferința. Dar, fiți pe pace, tot filmul Ana este plin de momente remarcabile! (Iulian Negulescu) Filmul lui Alexa Visarion, un ecou al sufletului de artist, de creator, a răsunat diferit pentru mine în atmosfera New York-ului, unde trăiesc de treizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
actuală un rol esențial îl deține regizorul. El este gânditorul spectacolului, cel care optează pentru atitudine. Piscator spunea că "regizorul are sarcina de a găsi acel punct de vedere care să-i permită să dezvăluie rădăcinile creației dramatice". Ai anumite preferințe în lucrul cu actorii? În funcție de talent, de generație, sau de receptivitatea la impulsul regizoral? Actorii sunt foarte rar talentați "de la natură". Talentul trebuie provocat. Iar tinerețea actorului, doar sub raport biologic nu mă intereseaza. Nu cred într-o conviețuire plată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
despre folosirea matematicilor (în particular matematica mulți-milor) în domeniul științelor umane. Majoritatea pozițiilor mele actuale erau deja formate. Am crezut întotdeauna că discursul cu pretenții științifice care nu vrea să se limiteze la enumerarea stărilor de spirit sau la catalogul preferințelor autorului său trebuie să se supună criteriului respingerii posibile. Totuși, atunci cînd economistul evaluează o situație, cînd emite o judecată asupra ei, cu atît mai mult atunci cînd propune o anumită politică, se raportează, vrînd-nevrînd, la propriul sistem de valori
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
literare Curentul literar este definit ca o manifestare literară de o anumită amploare, care impune un canon estetic întro perioadă istorică a evoluției literaturii. Curentul literar presupune o conștiință estetică a unui grup de sriitori, manifestată prin opțiuni tipologice, prin preferințe tematice, prin similitudini stilistice, formulate frecvent întrun program estetic. Ca fenomene dinamice, curentele literare pot avea spații de interferență și spații de ruptură: „Niciodată un curent nu ocupă singur ecranul unei singure epoci, după cum el nu domină, în exclusivitate, un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și ficțiune, între realitate și mit, între adevăr și minciună, între original și imitație - autoreferențialitatea și metaficțiunea ca mijloc de dramatizare a inevitabilei învârtiri în cerc - la nivel stilistic, se remarcă utilizarea parodică a marilor procedee retorice tradițio nale și preferința pentru figuri neconvenționale cu rol structurant (anacronismul deliberat, tautologia sau retractarea). Reprezentanți ai postmodernismului românesc - Grupul oniric a fost constituit în 1964, de către Leonid Dimov, Emil Brumaru, Vin tilă Ivănceanu și Dumitru Țepeneag, cărora li sau adăugat ulterior Virgil Mazilescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și învăluiește în farmec și veselie lumea și tot ce ne înconjoară“. Pe de altă parte, muzica pe care o ascultăm este oglinda în care se reflectă personalitatea noastră. În unele situații, muzica este o „etichetă“, reflectând emoții, atitudini sau preferințe personale. Este cel mai bun mijloc de exprimare, mai ales în rândul adolescenților, care „asortează“ muzica cu starea lor de spirit, pentru că, de cele mai multe ori, muzica este abrevierea emoției pe care o simțim. La rândul ei, muzica influențează stările noastre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cât și de moderniștii de la Contimporanul. Dar în poezia și dramaturgia lui apar pregnant și elemente expresioniste, așa încât nicio ideologie este tică nul circumscrie deplin. În concluzie, ideologiile literare sunt un prețios instrument teoretic cu ajutorul căruia putem înțelege „spiritul veacului“, preferințele tematice și stilistice ale majorității scriitorilor, dar și măsura în care un artist al cuvântului se conformează canonului estetic dominant sau se distanțează de acesta. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Particularitățile de construcție a unui personaj feminin dintrun text
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
patrimoniului persoanei. Aceste bunuri se pot găsi în alte patrimonii de afectațiune incluse în patrimoniul persoanei, fie liber în restul patrimoniului fără să fie incluse într-o altă masă patrimonială. De asemenea, în caz de concurs între creditori va avea preferință cel a cărui creanță s-a născut în legătură cu masa patrimonială supusă urmăririi. Exercitarea în practică a dreptului de urmărire și a dreptului de preferință va genera dificultăți datorită insuficientei reglementări. În cazul PFA legiuitorul instituie un regim special în privința patrimoniului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
incluse într-o altă masă patrimonială. De asemenea, în caz de concurs între creditori va avea preferință cel a cărui creanță s-a născut în legătură cu masa patrimonială supusă urmăririi. Exercitarea în practică a dreptului de urmărire și a dreptului de preferință va genera dificultăți datorită insuficientei reglementări. În cazul PFA legiuitorul instituie un regim special în privința patrimoniului de afectațiune, a limitelor răspunderii PFA și a ordinii de urmărire a bunurilor acesteia. Bunurile care sunt utilizate de un comerciant pentru exercitarea profesiei
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
patrimoniului persoanei. Aceste bunuri se pot găsi în alte patrimonii de afectațiune incluse în patrimoniul persoanei, fie liber în restul patrimoniului fără să fie incluse într-o altă masă patrimonială. De asemenea, în caz de concurs între creditori va avea preferință cel a cărui creanță s-a nascut în legătură cu masa patrimonială supusă urmăririi. Exercitarea în practică a dreptului de urmărire și a dreptului de preferință vor genera dificultăți datorită insuficientei reglementări. În privința limitelor răspunderii, nu există o limitare a răspunderii persoanei
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
incluse într-o altă masă patrimonială. De asemenea, în caz de concurs între creditori va avea preferință cel a cărui creanță s-a nascut în legătură cu masa patrimonială supusă urmăririi. Exercitarea în practică a dreptului de urmărire și a dreptului de preferință vor genera dificultăți datorită insuficientei reglementări. În privința limitelor răspunderii, nu există o limitare a răspunderii persoanei fizice. Persoana va răspunde pentru obligațiile asumate nu numai în limita bunurilor aflate în masa patrimonială în legătură cu care s-a ivit creanța, ci va
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de confort care a căzut în pretenții față de creditor are drept de regres împotriva debitorului; • promisiunea de vânzare este un contract prin care promitentul se obligă să vândă dacă beneficiarul promisiunii își va exprima intenția în acest sens; • pactul de preferință este convenția prin care promitentul se obligă sa acorde preferință unei anumite persoane-beneficiarului preferinței dacă se va decide sa vândă. El nu se obligă să vândă ci să acorde preferință în situația în care se va decide sa vândă; • contractul-cadru
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
drept de regres împotriva debitorului; • promisiunea de vânzare este un contract prin care promitentul se obligă să vândă dacă beneficiarul promisiunii își va exprima intenția în acest sens; • pactul de preferință este convenția prin care promitentul se obligă sa acorde preferință unei anumite persoane-beneficiarului preferinței dacă se va decide sa vândă. El nu se obligă să vândă ci să acorde preferință în situația în care se va decide sa vândă; • contractul-cadru este acordul prin care părțile convin să negocieze, să încheie
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
debitorului; • promisiunea de vânzare este un contract prin care promitentul se obligă să vândă dacă beneficiarul promisiunii își va exprima intenția în acest sens; • pactul de preferință este convenția prin care promitentul se obligă sa acorde preferință unei anumite persoane-beneficiarului preferinței dacă se va decide sa vândă. El nu se obligă să vândă ci să acorde preferință în situația în care se va decide sa vândă; • contractul-cadru este acordul prin care părțile convin să negocieze, să încheie sau să mențină raporturi
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
promisiunii își va exprima intenția în acest sens; • pactul de preferință este convenția prin care promitentul se obligă sa acorde preferință unei anumite persoane-beneficiarului preferinței dacă se va decide sa vândă. El nu se obligă să vândă ci să acorde preferință în situația în care se va decide sa vândă; • contractul-cadru este acordul prin care părțile convin să negocieze, să încheie sau să mențină raporturi contractuale ale căror elemente esențiale sunt determinate de acesta. Modalitatea de executare a contractului-cadru, în special
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cadru de distribuție 126. În funcție de natura și intensitatea obligației pe care o generează contractele preparatorii pot fi: • contracte preparatori care dau naștere unei operației de negociere; • acte preparatorii care generează obligații de a perfecta contractul definitiv; • acte preparatorii care acordă preferință. b. Negocierea contractelor profesionale Potrivit art. 1182 C.civ. contractul se încheie prin negocierea lui de către părți sau prin acceptarea fără rezerve a unei oferte de a contracta. Este suficient ca părțile să se pună de acord asupra elementelor esențiale
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cenzurarea de către judecător a alegerii creditorului dar numai în ipoteza în care mai este posibilă executarea în natură (ceea ce se întâmplă întodeauna în cazul obligațiilor bănești) și aceasta mai prezintă interes pentru creditor. Instanța are dreptul să se pronunțe asupra preferinței creditorului numai în ipoteza în care el a ales rezoluțiunea, constatând că neexecutarea obligației nu este atât de gravă încât să justifice desființarea contractului; dacă acesta a cerut executarea silită, judecătorul nu ar putea considera că este mai potrivită rezoluțiunea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
2 din L.S.C. Se poate transmite fie dreptul de proprietate fie dreptul de folosință. Dacă se transmite dreptul de proprietate, bunul devine proprietatea societății, iese în mod definitiv din patrimoniul asociatului fost proprietar astfel încât acesta nu are nici un drept, nici o preferință, preemțiune în redobândirea bunului în caz de dizolvare sau lichidare a societății. Asociații pot înlătura acest neajuns prin inserarea în contractul de societate a unei clauze care să prevadă că bunul va reveni asociatului care l-a adus la constituirea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
248. Valoarea nominală a capitalului autorizat nu poate depăși jumătate din capitalul social subscris, existent în momentul autorizării. Prin autorizarea acordată consiliului de administrație, respectiv directoratului, îi poate fi conferită și competența de a decide restrângerea sau ridicarea dreptului de preferință al acționarilor existenți. Această autorizare se acordă consiliului de administrație, respectiv directoratului, de către adunarea generală, în prezența acționarilor reprezentând trei pătrimi din capitalul social subscris cu majoritatea voturilor acționarilor prezenți. Decizia consiliului de administrație, respectiv a directoratului, cu privire la restrângerea sau
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Această autorizare se acordă consiliului de administrație, respectiv directoratului, de către adunarea generală, în prezența acționarilor reprezentând trei pătrimi din capitalul social subscris cu majoritatea voturilor acționarilor prezenți. Decizia consiliului de administrație, respectiv a directoratului, cu privire la restrângerea sau ridicarea dreptului de preferință se depune la Oficiul registrului comerțului, spre menționare în registrul comerțului și publicare în Monitorul Oficial. Pentru societatea pe acțiuni există dispoziții speciale pentru majorarea capitalului social, operațiunea efectuându-se potrivit acestora, așa cum sunt ele cuprinse în art. 210 220
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
tuturor formelor de societate comercială. O dispoziție specială referitoare la majorarea capitalului social există în cazul majorării capitalului social al unei societăți prin ofertă publică de valori mobiliare și/sau prin acordarea posibilității acționarilor de a-și tranzacționa drepturile de preferință pe piața de capital care potrivit art. 213 din L.S.C. este supusă prevederilor legislației specifice pieței de capital. 4.2. Metodele prin care se majorează capitalul social a) Majorarea capitalului social prin noi aporturi Capitalul social se poate mări fie
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
să nu fi fost posibil de prevăzut. Acțiunile emise de societate pentru mărirea capitalului social vor fi oferite spre subscriere în primul rând acționarilor existenți, proporțional cu numărul acțiunilor pe care le posedă. În plus, acționarul are un drept de preferință și pentru subscrierea acțiunilor noi rămase disponibile ca urmare a faptului că unii acționari nu au uzat de dreptul lor. Se are în vedere numai majorarea capitalului prin emiterea de noi acțiuni, nu și prin mărirea valorii nominale a acțiunilor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
noi rămase disponibile ca urmare a faptului că unii acționari nu au uzat de dreptul lor. Se are în vedere numai majorarea capitalului prin emiterea de noi acțiuni, nu și prin mărirea valorii nominale a acțiunilor existente. Problema dreptului de preferință nu se va aplica nici în cazul majorării prin încorporarea rezervelor nici a beneficiilor sau a primelor de emisiune deoarece în aceste cazuri vor fi distribuite acțiuni numai vechilor acționari. Acționarii nu vor avea drept de preferință nici când adunarea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]