8,522 matches
-
Nevoile identificate: 1. Diminuarea impactului infracțiunii asupra N., în special în scopul reducerii victimizării/revictimizări;. Pe întreg parcursul interviului de evaluare, victima a manifestat ușurință în ceea ce privește comunicarea cu consilierul de probațiune, simțindu-se totuși o stare de emotivitate în momentul relatării evenimentelor în care a fost implicată. 2. Sprijinirea și încurajarea acesteia atât de către familie, cât și de către consilierul de probațiune, pe întreaga durată a procesului penal. N. manifestă temeri privind contactul cu organele de urmărire penală și cu reprezentanții instanței
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
simtome depresiv-anxioase. III. Evaluarea riscului de revictimizare: Riscul ca P.N. să redevină victimă a unor infracțiuni ca fiind minim, în condițiile în care agresorii sunt menținuți în stare de arest. Putem menționa existența riscului de victimizare a lui N., prin relatarea repetată a experienței trăite la solicitarea anumitor persoane, dar și prin existența unor situații sau împrejurări care pot conduce la retrăirea de către aceasta a evenimentului căruia i-a fost victimă (de exemplu, întâlnirea cu rudele agresorilor în comunitate, vizitarea/apropierea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Tradiția este definită ca modalitate comportamentală rutinizată, general acceptată, practicată în baza valorilor, concepțiilor, obiceiurilor sau credințelor, care se pastrează din generație în generație. În cadrul acestei definiții afirmăm că surzii își au tradițiile lor care țin de: povești, glume, istorioare, relatări despre educația copiilor surzi de-a lungul timpului, spuse în limbaj mimico gesticular, de înscrierea în asociații specifice surzilor, ceremonii - aniversări (Ziua surzilor), „petreceri” la care muzica este dată foarte tare, căsătorii unde toți membrii comunității sunt invitați, înmormântări la
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
a programelor de ameliorare, conservare sau, după caz, 110 prezervare a populațiilor. În caz contrar, ele nu au practic nici o valoare, decât una pur informativă științifică. Istoria populațiilor de animale domestice nu este (și nu poate fi altcevaă decât o relatare pe scurt a principalelor evenimente petrecute în trecutul populației, din momentul formării ei și până în prezent și explicarea 111 acestora având la dispoziție singurele izvoare scrise: pedigreele. Deși, întradevăr, sunt singurele documente scrise, pedigreele rămân totuși extrem de sărace, întrucât pe
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
stâng, 2) punctele osoase dureroase și discontinuitatea osoasă „în treaptă” la rebordul orbitar inferior și lateral stâng, 3) creasta zigomatoalveolară stângă întreruptă, denivelată, dureroasă, 4) limitarea deschiderii gurii, la care se adaugă 5) semnele de probabilitate sugestive asociate precum și 6) relatarea anamnestică a traumatismului. Pentru precizarea diagnosticului și stabilirea configurației biologice actuale am considerat necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: explorarea biologică sanguină uzuală (TS timp de sângerare, TC - timp de coagulare, HLG - hemoleucogramă); radiografia în incidență „sinusuri anterioare ale
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
pentru că nu știu să le facă mai bine. Nu nivelul tehni‑ cii lor diferă de al nostru, ci ideile lor. Este un lucru pe care e bine să‑l conști‑ entizăm încă de la început, pentru că ansamblul istoriei artei nu este relatarea unui marș triumfal spre progresul tehnic, ci istoria unei înlănțuiri de variații în idei și exigențe. Dispunem de dovezi din ce în ce mai clare că în unele condiții, artiștii băștinași pot să reproducă natura cu tot atâta fidelitate ca și cel mai priceput
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
armonia formelor, ajung la perfecțiune: mișcarea capului Madonei, gestul resemnat al mâinii întredeschi‑ se, ochii închiși care abia rețin lacrimi grele, exprimă cu mare putere o durere adevărată, umană 32. Caracterele profane ale lucrării au provocat mare indignare printre clerici; relatările timpului ne aduc o seamă de amănunte asupra disputei din jurul sculpturii. Și totuși, opera aceasta mărturisește deja în mare măsură despre acea ex‑ presivitate artistică plină de idei filosofice, care va crește în creația lui Miche‑ langelo depășind tot ceea ce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Michelangelo, caracterizată mai ales de o neobișnuită îndrăzneală și siguranță în cioplirea pietrei. S‑a ajuns să se spună că Michelangelo atacă piatra fără un proiect pregătitor: desenele și modelele de ceară păstrate azi în muzeele euro‑ pene, precum și unele relatări contemporane ne arată însă că nu poate fi vorba de vreo improvizație în opera artistului. De la studiul desenat, el trecea la modelul de ceară care îi permitea o altă serie de încercări și ele verificate ul‑ terior prin desen; doar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pentru că nu știu să le facă mai bine. Nu nivelul tehni‑ cii lor diferă de al nostru, ci ideile lor. Este un lucru pe care e bine să‑l conști‑ entizăm încă de la început, pentru că ansamblul istoriei artei nu este relatarea unui marș triumfal spre progresul tehnic, ci istoria unei înlănțuiri de variații în idei și exigențe. Dispunem de dovezi din ce în ce mai clare că în unele condiții, artiștii băștinași pot să reproducă natura cu tot atâta fidelitate ca și cel mai priceput
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
armonia formelor, ajung la perfecțiune: mișcarea capului Madonei, gestul resemnat al mâinii întredeschi‑ se, ochii închiși care abia rețin lacrimi grele, exprimă cu mare putere o durere adevărată, umană 32. Caracterele profane ale lucrării au provocat mare indignare printre clerici; relatările timpului ne aduc o seamă de amănunte asupra disputei din jurul sculpturii. Și totuși, opera aceasta mărturisește deja în mare măsură despre acea ex‑ presivitate artistică plină de idei filosofice, care va crește în creația lui Miche‑ langelo depășind tot ceea ce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Michelangelo, caracterizată mai ales de o neobișnuită îndrăzneală și siguranță în cioplirea pietrei. S‑a ajuns să se spună că Michelangelo atacă piatra fără un proiect pregătitor: desenele și modelele de ceară păstrate azi în muzeele euro‑ pene, precum și unele relatări contemporane ne arată însă că nu poate fi vorba de vreo improvizație în opera artistului. De la studiul desenat, el trecea la modelul de ceară care îi permitea o altă serie de încercări și ele verificate ul‑ terior prin desen; doar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
În înfățișarea evenimentelor epice și descrierea cadrului, autorul adoptă de multe ori o perspectivă reportericească. Fragmentele din Viața Fălticenilor, ca și acelea din Mica japoneză sau Două fețe ale aceluiași peisagiu se află prin exactitatea descrierii și tehnica alertă a relatării, la granița dintre reportaj și literatură. Pentru Anton Holban a scrie înseamnă a-și examina capacitatea de luciditate și a vibra la fiecare rând. În nuvela Bunica se pregătește să moară elementul biografic este unul central. E prezentat orașul copilăriei
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
poate un simplu episod, poate fi, din punctul de vedere al procesului epic, tocmai miezul operei. „Nu este de așteptat ca în fiecare operă epică să iasă în evidență în mod atât de clar și de unitar forme elementare ca relatarea, descrierea, dialogul. Poate că o asemenea orânduire clară este caracteristică tocmai pentru povestire.”<footnote Ibidem, p. 267 footnote> Atât de activa dorință contrară părea să-l recomande psihiatrilor pe Sandu din O moarte care nu dovedește nimic: „Mă duc cu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
mereu cu mine...”. Această dorință contrară are un resort mult mai puțin fioros pe care îl dă scindarea personalității. Într-un vis subliniat cu „metodă” survine și imaginea „dublă” a Irinei. Se cere de la început o disociere indispensabilă, aceea între relatarea de vis obișnuită și visul literar. Deși apare și în scrierile cronicarilor, visul devine procedeu literar odată cu romantismul și continuă să apară ca un element motor al intrigii la moderni. În romanul O moarte care nu dovedește nimic, Anton Holban
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Narațiunea este homodiegetică în stil direct, de tip special, care combină perspectiva limitată a naratorului martor cu una mai largă, care se apropie de omnisciență, dat fiind că eul locutor este în același timp actor și spectator al propriei aventuri. Relatarea propriu-zisă a visului este urmată de un comentariu privind semnificația celor întâmplate în vis, corelarea lor cu elemente din realitate, precum și considerații asupra stării pe care visul a provocat-o subiectului. „M-am trezit țipând. Imaginile erau așa de puternice
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Discursul oniric din romanul lui Holban este concludent: „Mă găsii deodată într-o bisericuță de mahala. Acolo, o nuntă umilă și tot lume cunoscută, ocupată toată ca să dea impresia unei nunți mari.” Verbul „a părea” este aproape obligatoriu în orice relatare onirică, subliniind caracterul fugar și insesizabil al imaginilor pe care visătorul se străduiește să le convertească în cuvinte:” Mi se păruse la început o masă, dar era un catafalc.” Această tratare a formelor verbale se articuleză cu un alt tipar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
dar accentuează măsura prin care, uneori, în combinațiile prozei, anumite forme stilistice, precum cântecul, frânează mișcarea textului, reprezintă o digresiune. Aceste viziuni, astăzi constituite drept o teorie obișnuită a textului literar devin un alt tip de procedeu: în viața obișnuită relatarea visului reprezintă un limbaj practic cu interpretare simbolică; în textul literar, stilistic, visul este un alt text, organizat precum un procedeu, ce ajută ritmul arhitectonic, fie în conceperea generală a visului, fie ca motivare în funcțiile și evoluțiile narative. Dincolo
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
a inefabilului scurgerii timpului. Autorul ilustrează cum neschimbarea și statornicia în obiceiuri devin tradiții. G. Călinescu a identificat aici tehnica gidiană a „caietelor”. Atmosfera este formată din detalii, care luate separat nu spun nimic, dar pe care timbrul autobiografic al relatării le colorează. Fără nici o ostentație în a propune evenimente sufletești inedite, se observă psihologia bunicii. Totul e cât se poate de obișnuit, dar tocmai de aceea sugestiv. Nepoții au prins-o pe bunică șezând la fereastra iatacului și citind ziarele
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pe cineva făcând total abstracție de prezent. Măcar pentru că, atâta vreme cât suntem încă vii, nu putem să trăim doar din amintiri. Și mai ales din anumite feluri de amintiri. Bunăoară, din cele de opozant. Fiindcă poți, fără îndoială, să începi o relatare interesantă spunând: „Când eram eu student” sau: „Când eram eu în armată” sau „Când eram eu la Tescani”, dar parcă sună cam peste mână să spui: „Când eram eu disident”. În orice situație, dar mai ales după ce ai afirmat: „Nu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ocazia unei întâlniri de la Sinaia și aș fi pârât-o lui Eugen Jebeleanu, iar el ar fi porcăit-o din cauza asta. Dacă Nichita nu se mai poate explica, eu pot și cred că trebuie să fac lucrul acesta. Pentru că, din relatarea eliptică de tot și de toate a doamnei Nina Cassian, nu se înțelege în ce a constat eroarea mea de inteligență și, ca atare, nici cea de ordin moral care ar decurge din ea. Ce s-a întâmplat, de fapt
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Brătianu considera că pentru a se scrie o astfel de nouă istorie, ar fi poate mult mai interesant și de asemenea mai fructuos de a da mai mare amploare fenomenelor de istorie economică și socială și de a integra În relatarea faptelor și evenimentelor istoria civilizației și a gândirii, a literelor și a artelor 4. Marele savant nu izola istoria originii și unității noastre naționale de factorii interni și externi, de complexitatea Împrejurărilor ce contribuie la identificarea unor trăsături specifice, el
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
a cunoașterii, nu pot furniza o explicație care a dus de la haitele și tavernele strămoșilor nonumani ai omenirii la grupurile sociale primitive, dar încă de pe atunci pregnant diferențiate despre care ne oferă informații excavațiile, cele mai vechi documente istorice și relatările călătorilor care au întâlnit triburi sălbatice", Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 123. 117 Apud. Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte definitorii, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 76. 118 Constantin Bălăceanu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cum se vor trezi. Mă gândesc, de pildă, fără nici o legătură cu ceea ce discutam, că în vremea Primăverii de la Praga a apărut un ziarist de mare clasă despre care nici nu știam că există. Se numea Eugen Ionescu. Făcea niște relatări extraordinare despre evenimentele de la Praga din timpul intervenției rusești. Reportaje uluitoare. Nu știu ce s-a întâmplat cu el mai târziu, a apărut din nimic, dar a fost pus în situația de a-și face cu adevărat meseria într-un moment al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
ei au adus un șir de mărturii asupra lagărelor și Închisorilor din Siberia care și după moartea lui Stalin au continuat să facă victime. Multe dintre victime au fost supuse la Îndelungate suplicii pentru delictul de a fi credincios creștin. Relatările despre ororile Siberiei cuprindeau o listă lungă de condamnați la ani grei de deportare și care, cu toate măsurile de pază au reușit pe diverse căi să facă cunoscut lumii libere martirajul a miloane de deținuți. În relatările cuprinse În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
credincios creștin. Relatările despre ororile Siberiei cuprindeau o listă lungă de condamnați la ani grei de deportare și care, cu toate măsurile de pază au reușit pe diverse căi să facă cunoscut lumii libere martirajul a miloane de deținuți. În relatările cuprinse În diferite publicații Sergiu Grosu descrie metodele criminale În Închisoarea de la Pitești și evocă totodată prevederile Organizației Mondiale a Sănătății și ale Secțiunii Drepturilor Omului de la ONU. Antrenat În numeroase activități și publicații cu caracter religios și național S.
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]