5,898 matches
-
Midia: „N-am recunoscut Capul Midia - se spune în scrisoare - după descrierea autorului. Subiectul mă interesează deosebit fiind muncitor și în prezent găsindu-mă chiar la Capul Midia. Scriitorul nu se îngrijește să vorbească despre muncă și de om în reportaj, ca principali factori în construirea societății noi. Îl interesează doar decorul și natura și anume acel decor și acea natură în care nu se vede prea mult omul. Nu sunt cunoscător în critică literară, dar mie mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
principali factori în construirea societății noi. Îl interesează doar decorul și natura și anume acel decor și acea natură în care nu se vede prea mult omul. Nu sunt cunoscător în critică literară, dar mie mi se pare că acest reportaj nu e pe linia realismului socialist. Capul Midia este de nerecunoscut. E ceva tulbure și nefiresc în acest scris, ceva neînchegat. Sunt prea multe cuvinte necunoscute oamenilor muncitori. Lipsesc elementele concrete ale muncii de la construirea digului. În locul faptelor din viață
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale muncii de la construirea digului. În locul faptelor din viață, sunt puse tot felul de cuvinte cum ar fi «splendidul vapor», «splendida serbare», «splendid pachebot», «superba constelație», «enorm», «haotic», «furie», «spectaculos». Nu știu ce și cât ar putea învăța un muncitor din acest reportaj, ce învățăminte trage de aici. Va putea el să-și facă o imagine despre dig, de munca care se desfășoară aici? Eu n-aș vrea să supăr pe nimeni, știu că mulți scriitori lucrează din greu, ca și muncitorii, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cât mai izbutită, nimeni nu poate pune la îndoială eforturile sale, dar în același timp trebuie să constatăm cu părere de rău că nu se poate să nu dai dreptate criticilor ce susțin că lipsesc oamenii și problemele lor din reportajul sau poemul în proză scris de autor, că lipsește aici conținutul revoluționar, educativ, mobilizator, ce se cere unei opere literare a epocii noastre. (...) În ce o privește, redacția înțelege să tragă concluziile necesare din critica făcută de tovarășul Peicu și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
viitor exigențele față de materialul ce urmează a fi publicat, făcând în același timp tot ce-i stă în putință pentru a da un ajutor mai activ autorilor, oricând se simte nevoia. Scrisoarea tov. Peicu nu epuizează însă problemele ridicate de reportajul Capul Midia. De pildă în mod concret oamenii - totuși ei trebuie să fie văzuți de pictor dintr-o perspectivă revoluționară sau să se simtă în peisaj acțiunea transformatoare a omului”. La fel ca poezia, proza, critica literară, dramaturgia, creația tinerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
concret oamenii - totuși ei trebuie să fie văzuți de pictor dintr-o perspectivă revoluționară sau să se simtă în peisaj acțiunea transformatoare a omului”. La fel ca poezia, proza, critica literară, dramaturgia, creația tinerilor, creația ostășească, literatura pentru copii, și reportajul era urmărit în evoluția lui artistică și ideologică de Uniunea Scriitorilor. Astfel, la începutul anului 1951, secția de proză pune în discuție problemele reportajului literar 80: „La 20 ianuarie 1951, secția de proză a Uniunii Scriitorilor a organizat o discuție
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
La fel ca poezia, proza, critica literară, dramaturgia, creația tinerilor, creația ostășească, literatura pentru copii, și reportajul era urmărit în evoluția lui artistică și ideologică de Uniunea Scriitorilor. Astfel, la începutul anului 1951, secția de proză pune în discuție problemele reportajului literar 80: „La 20 ianuarie 1951, secția de proză a Uniunii Scriitorilor a organizat o discuție în jurul problemelor reportajului literar, la care a luat parte un însemnat număr de scriitori din Capitală. Referatul a fost prezentat de tov. Horia Liman
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în evoluția lui artistică și ideologică de Uniunea Scriitorilor. Astfel, la începutul anului 1951, secția de proză pune în discuție problemele reportajului literar 80: „La 20 ianuarie 1951, secția de proză a Uniunii Scriitorilor a organizat o discuție în jurul problemelor reportajului literar, la care a luat parte un însemnat număr de scriitori din Capitală. Referatul a fost prezentat de tov. Horia Liman, care a dezvoltat pe larg chestiunile reportajului literar în general, insistând asupra sarcinilor acestui gen în perioada construirii socialismului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
secția de proză a Uniunii Scriitorilor a organizat o discuție în jurul problemelor reportajului literar, la care a luat parte un însemnat număr de scriitori din Capitală. Referatul a fost prezentat de tov. Horia Liman, care a dezvoltat pe larg chestiunile reportajului literar în general, insistând asupra sarcinilor acestui gen în perioada construirii socialismului în țara noastră. Definind reportajul literar, referentul a arătat că acesta, la fel cu toate genurile și speciile literare, este «un mijloc de cunoaștere științifică a vieții și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luat parte un însemnat număr de scriitori din Capitală. Referatul a fost prezentat de tov. Horia Liman, care a dezvoltat pe larg chestiunile reportajului literar în general, insistând asupra sarcinilor acestui gen în perioada construirii socialismului în țara noastră. Definind reportajul literar, referentul a arătat că acesta, la fel cu toate genurile și speciile literare, este «un mijloc de cunoaștere științifică a vieții și un mod de reflectare artistică a realității». Locul lui în literatură este bine fixat. Reportajul nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastră. Definind reportajul literar, referentul a arătat că acesta, la fel cu toate genurile și speciile literare, este «un mijloc de cunoaștere științifică a vieții și un mod de reflectare artistică a realității». Locul lui în literatură este bine fixat. Reportajul nu se situează «undeva între eseu și schiță», cum sublinia teoria literară burgheză; el e o specie ca oricare alta, capabilă să transmită emoții estetice, mijlocind cunoașterea veridică a realității. De altfel, este cu totul eronată concepția după care între
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care între genuri ar exista ziduri chinezești. Dimpotrivă, genurile se întrepătrund, neputându-se imagina liric, epic sau dramatic pur. Epicul este totdeauna îmbinat cu liricul, liricul conține elemente de epic, iar în compoziția dramaticului intră liric și epic; cât privește reportajul, el nu poate fi conceput fără elemente din toate cele trei genuri, după cum în toate acestea intră adesea elemente de reportaj. Care sunt totuși mijloacele artistice specifice ale reportajului? «În ce privește apropierea de viață a reprezentării - a spus referentul - atât scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
totdeauna îmbinat cu liricul, liricul conține elemente de epic, iar în compoziția dramaticului intră liric și epic; cât privește reportajul, el nu poate fi conceput fără elemente din toate cele trei genuri, după cum în toate acestea intră adesea elemente de reportaj. Care sunt totuși mijloacele artistice specifice ale reportajului? «În ce privește apropierea de viață a reprezentării - a spus referentul - atât scriitorul cât și reporterul folosesc aceleași procedee; dar ei au atitudini diferite față de imaginea artistică. În roman, nici o descriere nu are valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
epic, iar în compoziția dramaticului intră liric și epic; cât privește reportajul, el nu poate fi conceput fără elemente din toate cele trei genuri, după cum în toate acestea intră adesea elemente de reportaj. Care sunt totuși mijloacele artistice specifice ale reportajului? «În ce privește apropierea de viață a reprezentării - a spus referentul - atât scriitorul cât și reporterul folosesc aceleași procedee; dar ei au atitudini diferite față de imaginea artistică. În roman, nici o descriere nu are valoare decât în măsura în care folosește ansamblul acțiunii, în reportaj ea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale reportajului? «În ce privește apropierea de viață a reprezentării - a spus referentul - atât scriitorul cât și reporterul folosesc aceleași procedee; dar ei au atitudini diferite față de imaginea artistică. În roman, nici o descriere nu are valoare decât în măsura în care folosește ansamblul acțiunii, în reportaj ea trebuie să fie științifică; locuri, fapte, moravuri, procedee tehnice, toate trebuie să fie scoase din actualitatea imediată, să fie legate de faptul crud, pipăibil». Așadar, deși va „fotografia” anumite aspecte din realitate, deși va prezenta faptele așa cum sunt, nehiperbolizate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fost accentuat atât de către referent, cât și de către tov. Petru Dumitriu și V. Em. Galan, în cadrul discuțiilor, care au arătat că reporterul nu copiază din realitate tot ceea ce vede, ci alege numai ceea ce este esențial, reprezentativ. (...) Cât de diferit este reportajul sovietic (model neîntrecut de arta militantă în lupta de zi cu zi) de reportajul «senzațional» burghez. (...) Tov. Mihail Novicov, secretar al U.S. din R.P.R. a completat spusele referentului prin exemple noi din literatura rusă și sovietică. În literatura română contemporană
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Galan, în cadrul discuțiilor, care au arătat că reporterul nu copiază din realitate tot ceea ce vede, ci alege numai ceea ce este esențial, reprezentativ. (...) Cât de diferit este reportajul sovietic (model neîntrecut de arta militantă în lupta de zi cu zi) de reportajul «senzațional» burghez. (...) Tov. Mihail Novicov, secretar al U.S. din R.P.R. a completat spusele referentului prin exemple noi din literatura rusă și sovietică. În literatura română contemporană, reportajul literar are un reprezentant eminent în Geo Bogza, remarcabil în special prin volumele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sovietic (model neîntrecut de arta militantă în lupta de zi cu zi) de reportajul «senzațional» burghez. (...) Tov. Mihail Novicov, secretar al U.S. din R.P.R. a completat spusele referentului prin exemple noi din literatura rusă și sovietică. În literatura română contemporană, reportajul literar are un reprezentant eminent în Geo Bogza, remarcabil în special prin volumele sale Țara de piatră și Cartea Oltului (...). În literatura noastră nouă, reportajul literar se află în plină înflorire. Scriitori ca Geo Bogza, Petru Dumitriu, V. Nămolaru, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
completat spusele referentului prin exemple noi din literatura rusă și sovietică. În literatura română contemporană, reportajul literar are un reprezentant eminent în Geo Bogza, remarcabil în special prin volumele sale Țara de piatră și Cartea Oltului (...). În literatura noastră nouă, reportajul literar se află în plină înflorire. Scriitori ca Geo Bogza, Petru Dumitriu, V. Nămolaru, Ion Istrati, Gh. Cristea, Mihu Dragomir, M. Rohan, Ieronim Șerbu, Petru Vintilă - au înfățișat aspecte grăitoare ale mersului nostru avântat spre socialism. Experiența reportericească le este
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
V. Nămolaru, Ion Istrati, Gh. Cristea, Mihu Dragomir, M. Rohan, Ieronim Șerbu, Petru Vintilă - au înfățișat aspecte grăitoare ale mersului nostru avântat spre socialism. Experiența reportericească le este acestor scriitori de cel mai mare ajutor. Culegând de pe teren date pentru reportajele lor, ei au avut ocazia să cunoască miezul realităților noastre, să observe tot ce e mai nou și revoluționar, tot ce e mai măreț în patria noastră. Cei doi scriitorii care au luat cuvântul la discuții, V. Em. Galan și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scriitorii care au luat cuvântul la discuții, V. Em. Galan și P. Dumitriu, au arătat concret cum munca de reporteri pe lângă redacția Scânteii i-a ajutat în meseria de scriitori. Referentul a scos la iveală și câteva lipsuri în domeniul reportajului literar. Reportajele se scriu la noi mai mult în mod întâmplător, cuprinzând unele din sectoarele vieții noastre. Ele au adesea un caracter ocazional. Foarte puține sunt reportajele ce înfățișează anumite regiuni din țara noastră, cu frumusețile și bogățiile lor, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au luat cuvântul la discuții, V. Em. Galan și P. Dumitriu, au arătat concret cum munca de reporteri pe lângă redacția Scânteii i-a ajutat în meseria de scriitori. Referentul a scos la iveală și câteva lipsuri în domeniul reportajului literar. Reportajele se scriu la noi mai mult în mod întâmplător, cuprinzând unele din sectoarele vieții noastre. Ele au adesea un caracter ocazional. Foarte puține sunt reportajele ce înfățișează anumite regiuni din țara noastră, cu frumusețile și bogățiile lor, cu traiul populației
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
meseria de scriitori. Referentul a scos la iveală și câteva lipsuri în domeniul reportajului literar. Reportajele se scriu la noi mai mult în mod întâmplător, cuprinzând unele din sectoarele vieții noastre. Ele au adesea un caracter ocazional. Foarte puține sunt reportajele ce înfățișează anumite regiuni din țara noastră, cu frumusețile și bogățiile lor, cu traiul populației de acolo. De asemenea nu avem reportaje despre orașele noastre; afară de Cluj, înfățișat de Mircea Zaciu într-un reportaj în Almanahul literar nr 13 și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în mod întâmplător, cuprinzând unele din sectoarele vieții noastre. Ele au adesea un caracter ocazional. Foarte puține sunt reportajele ce înfățișează anumite regiuni din țara noastră, cu frumusețile și bogățiile lor, cu traiul populației de acolo. De asemenea nu avem reportaje despre orașele noastre; afară de Cluj, înfățișat de Mircea Zaciu într-un reportaj în Almanahul literar nr 13 și Constanța, despre care a scris Maria Lovinescu, nici un alt oraș nu și-a găsit până acum reporterul literar (...)”. Ca mijloc eficient de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un caracter ocazional. Foarte puține sunt reportajele ce înfățișează anumite regiuni din țara noastră, cu frumusețile și bogățiile lor, cu traiul populației de acolo. De asemenea nu avem reportaje despre orașele noastre; afară de Cluj, înfățișat de Mircea Zaciu într-un reportaj în Almanahul literar nr 13 și Constanța, despre care a scris Maria Lovinescu, nici un alt oraș nu și-a găsit până acum reporterul literar (...)”. Ca mijloc eficient de propagandă socialistă, reportajul intră și în vizorul politicii editoriale, îndeosebi începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]