5,917 matches
-
călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
guvidul de nisip ("Pomatoschistus minutus"); crabi cu specii de "Diogenes pugilator, Eriphia verrucosa", moluște cu specii de "Solen marginatus" sau scoici din specia "Paphia aurea". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
rară de mușchi ("Drepanocladus vernicosus"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), bumbăcăriță ("Eriophorum gracile") sau rogoz ("Carex diandra"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rana temporaria"); precum și fluturi cu specii de "Erynnis tages, Maniola jurtina, Melanargia galathea" sau "Anthocharis cardamines". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus") și insecte: fluture ("Apatura metis"), cosaș de stepă ("Saga pedo") În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, arii naturale protejate); astfel: Reportaj
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
râs ("Lynx lynx"); amfibieni, reptile cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax") sau cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), mierlă ("Turdus merula") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). Reportaje
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
specializată în problemele Orientului Mijlociu, ea a relatat pe larg în presa franceză toate evenimentele majore care au marcat această regiune asiatică în perioada ultimilor 12 ani. În anul 2006, ea a primit Premiul Albert Londres pentru o serie de reportaje pe care le-a realizat în Irak și în Iran. ...A fost odată un tărâm fermecat, cu legende la fel de ciudate precum casele sale în formă de turtă dulce, împodobite cu mici trăsături delicate care seamănă cu niște linii de zahăr
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
Szymborska sunt printre poeții cei mai remarcabili ale secolului al XX-lea din Polonia, incluzând romancierii și dramaturgii Witold Gombrowicz, Sławomir Mrożek, și Stanisław Lem (literatură științifico-fantastică). Lista autorilor polonezi de literatură o include și pe Hanna Krall a cărei reportaj se concentrează în principal pe experiența evreiască din timpul războiului, și Ryszard Kapuściński cu opere traduse în mai multe limbi. Mâncărurile specifice poloneze includ kielbasa , pirog , pizi (aluat umplut cu carne), kopytka, gołąbki, śledzie (hering ), Bigos, șabovi, oscipek și altele
Cultura Poloniei () [Corola-website/Science/329115_a_330444]
-
Hannah Arendt este un film german din 2012. Este o dramă biografică, înfățișând evenimentele legate de reportajele scrise pentru ziarul New Yorker de gânditoarea Hannah Arendt, despre procesul criminalului nazist Adolf Eichmann. Filmul este regizat de Margarethe von Trotta, iar rolul principal este interpretat de actirța Barbara Sokowa. Premiera mondială a avut loc în 11 septembrie 2012
Hannah Arendt (film) () [Corola-website/Science/328627_a_329956]
-
America de Sud. A fost răpit de Mossad, serviciul secret al statului Israel, și adus în Israel pentru a fi judecat în cadrul unui proces public, pentru contribuția sa la Holocaust. Ziarul New Yorker a trimis-o pe Arendt ca reporter în Israel. Reportajele ei aveau să fie reunite mai târziu în cartea Eichmann la Ierusalim. Ele au stârnit la data publicării un scandal imens, pentru refuzul filosoafei de a încorpora în analiza ei considerente emoționale și atribuirea unei părți din vina Holocaustului conducătorilor
Hannah Arendt (film) () [Corola-website/Science/328627_a_329956]
-
să fie reunite mai târziu în cartea Eichmann la Ierusalim. Ele au stârnit la data publicării un scandal imens, pentru refuzul filosoafei de a încorpora în analiza ei considerente emoționale și atribuirea unei părți din vina Holocaustului conducătorilor comunităților evreiești. Reportajele au fost de asemenea pentru Arendt prilejul unei dizertații filozofice asupra problemei răului, ea lansând cu această ocazie formula „banalitatea răului”. Aceste chestiuni au izolat-o pe Arendt de comunitatea evreiască (din care făcea parte), curmând pentru totdeauna câteva prietenii
Hannah Arendt (film) () [Corola-website/Science/328627_a_329956]
-
veverița ("Sciurus carolinensis"); păsări: ciocănitoare ("Melanerpes carolinus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), codobatura ("Motacilla albă"), pitulice ("Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"); reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de câmp ("Podarsis laurica"), broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hernmanni"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Reportaj
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
remarcabil în viața culturală bucureșteana. Destinată să celebreze 300 de ani de la de la urcarea pe tronul Țării Românești a domnitorului Constantin Brâncoveanu, expoziția își propunea să reinventeze simbolurile artei bizantine ortodoxe; Din același text, televiziunea română se inspiră pentru titlul reportajului consacrat evenimentului: „Simțul grandorii, cultul trudei și bucuria ofensivei în opera lui Ștefan Râmniceanu”, realizat în 1991 de criticul de artă Ruxandra Garofeanu. În 1989, Ministerul Culturii din Grecia invită artistul la Atena, si reiterează expoziția sub titlul „Raport către
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
român expoziția „Cămașă zidurilor”, deschisă de E.S. Dan Hăulică, ambasador la UNESCO, președinte de onoare al A.I.C.A., la Centrul Cultural Român din Paris. În 2004, Vlad Nistor realizează la Paris pentru Realitatea TV, în cadrul emisiunilor „Interferente culturale”, un reportaj consacrat artistului. În 2005, o emisiune în direct îi este consacrată artistului, realizată de Marină Almășanu pentru TVR Internațional. Opera lui Ștefan Ramniceanu poate cu dificultate să fie asociată cu o mișcare în particular, după cum la fel ea nu se
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
a lucrat la el 3 ani. Amintește ca majoritatea notițelor au fost făcute în timpul călătoriei. Dar nu este o carte despre călătorii. Nu se găsesc în ea descrieri de monumente și locuri. Nu este niciun ghid de călătorii, și nici reportaj. Am vrut mai degrabă să revizui ce înseamnă să călătorești, să te miști, să te muți. „Care este sensul? Ce ne dă nouă? Ce înseamnă asta?”- scrie in introducere autoarea. Cum vorbește singură Tokarczuk, scrierea poveștii este pentru mine adusă
Olga Tokarczuk () [Corola-website/Science/329429_a_330758]
-
organizarea unor simpozioane și conferințe științifice cu rezonanță internațională, tipărirea unor ediții speciale ale revistei „Limba Română” și a unor lucrări tematice au contribuit la limpezirea multor aspecte legate de identitatea națională a populației majoritare din Republica Moldova. Publică articole, studii, reportaje, eseuri, interviuri etc. vizând diverse aspecte ale reafirmării unității neamului, valorificării patrimoniului lingvistic, literar și cultural autohton. Îngrijește rubrici de revistă, inclusiv cu tematică literară, antrenând la elaborarea lor scriitori, critici și istorici literari, lingviști, publiciști etc. Realizează, în special
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
Dan Chebac, Adriana Aush, Radu Gheorghe, Mihai Diaconescu alias Anghel Mora și alții. Tot la Flacăra, în paralel, și-a găsit și o preocupare „serioasă”, de care s-a îndrăgostit pe viață și pe care nu a părăsit-o niciodată: reportajul. În decembrie 2013, Gheorghe Stanca, cunoscut în mediul literar sub pseudonimul Ghenadi Strungar, a fost condamnat la un an cu suspendare pentru pentru plagiat deoarece și-a însușit în mod ilicit traducerea romanului "Jurnal" de Lev Tolstoi, tradus de fapt
George Stanca () [Corola-website/Science/330990_a_332319]
-
activitatea fiind corespondent pentru Amer al ziarului "Los Sitios" și a ajuns redactor șef al ziarului El Punt, unde a început ca corector lingvistic să lucreze în 1982. În timpul anului 1993 a vizitat țările din Uniunea Europeană pentru a elabora diverse reportaje, care au fost publicate în acel an în revistă "Presència". A făcut o școală post universitară de gestiune al jurnalismului electronic și se evidențiază în uzul rețelelor sociale. În decadă anilor 1990, a demarat proiecte de comunicare prin Internet pentru
Carles Puigdemont () [Corola-website/Science/335404_a_336733]
-
studenției, activează că ghid ONT( în perioada vacantelor). După absolvirea facultății, este reparizat că economist la U.J.C.C. Brașov, unde activează aproape un an. La scurt timp, în urma unui concurs, este angajat la ziarul România Liberă unde publică articole și reportaje. În 1970 , activitatea să se extinde la Radioteleviziunea Română, unde parcurge toate etapele pentru desăvârșirea funcției de realizator și producător de emisiuni- reporter, redactor, redactor de rubrică, dar și prezentator la Radio matinal sau al Emisiunii De la 1 la 3
Teofil Octavian Cepraga () [Corola-website/Science/335546_a_336875]
-
cadru legal și a respectării deontologiei profesionale, investigația poate avea urmări grave, împiedicând bunul mers al cercetărilor sau încălcând grav dreptul la intimitate al subiectului. Este supranumită și "regina" genurilor de presă. Ancheta de investigație se află la intersecția dintre reportaj, interviu și cercetare detectivistă și trebuie neapărat să dezvăluie fapte foarte grave. Este amplă, laborioasă și plină de curaj din partea ziaristului. Acesta apelează la orice mijloace pentru a face rost de informații, nu se mai limitează doar la dosare sau
Anchetă () [Corola-website/Science/331972_a_333301]
-
din România, unul dintre cele mai performante din lume În răspunsul departamentului se mai spune că sistemul de urgență din România este apreciat ca fiind unul din cele mai performante sisteme de urgență, astfel de evaluări fiind menționate atât în reportaje și emisiuni realizate de mai multe televiziuni internaționale (National Geographic, TV5, TVE), cât și în documentele oficiale elaborate de organisme internaționale sau experți (Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății, World Rescue Organization - anexa 13, Ian Cameron - expert Protecție Civilă și
Raportul în cazul Colectiv va fi MODIFICAT! () [Corola-website/Journalistic/101268_a_102560]