6,018 matches
-
bere din Bacău, „Wally”, aparținînd lui Osias Herșcovici, va fi cumpărată de Mihail Fodor, Martin Fodor și Matei Netto, producția ei urmînd a fi desfăcută sub numele de „Bragadiru”, marcă mai larg cunoscută.5) Pentru oraș, berea însemna, cu vorba reporterului citat, „o frumoasă și însemnată industrie”. Povestea ei va continua și după plecarea lui Bacovia la București, căci, crescînd numărul populației, se vor înmulți restaurantele (unele cu grădini de vară), braseriile, bodegile. “Muzica sonoriza orice atom” Era, adică, pătrunzătoare, răscolitoare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
public avid, dar necritic, (de)format de foiletoanele unor ziare (între care cel mai căutat era acela din „Universul”) s-au bazat toate marile succese de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Autorii lor au fost cîțiva reporteri travestiți în prozatori, emuli ai celebrului povestitor despre haiduci N. D. Popescu: Al. Antemireanu (Din vremea lui Căpitan Costache), Emil Triandafil-Nicolau (Incestul, Crima socială) și Panait Macri (Din fundul ocnelor, Tainele căsătoriei). Acestuia din urmă - se menționa în „Anuarul general
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Locuitorii, chiar și în împrejurări nepotrivite, dureroase (și au fost destule), se sileau să rămînă veseli. Dau petreceri în carnaval (care ținea, după calendar, și nouă săptămîni), frecventau permanent „localurile”, se înghesuiau în bîlciuri (cel din Capitală avea și ziar: „Reporterul Moșilor”), mergeau să vadă comedioare (cele mai multe, traduse și localizări), se amuzau copios la „Mița Tirbușon”, „Țivila”, „Zozo” sau la „Spaniola de la Mitică”, își făceau farse, se dedau parodiilor, precum acel personaj de roman care voise ca „la moarte să nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
abordată și de Gala Galaction în Doctorul Taifun: „De cînd e lumea - concluzionează împăciuitor un personaj - femeile au fost unele univire și altele plurivire”, apartenența la prima sau la a doua clasă fiind nu o dată influențată de climatul social 12). Reporterii epocii caută, de asemenea, să ajungă la cauzele ei13). Prostituatele lui Bacovia sînt anonime, deziluzionate, umile. N-au alura de „mercenare ale dragostei” ce-și merită soarta. Figurile lor nu se asociază cu ideea de viciu: viciul aparține „femeii moderne
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
forma literară mai agreabilă pentru a pune în circulție numele literatului intervievat și pentru a satura foamea de noutăți a lectorilor, dornici să știe gîndurile și proiectele autorului favorit. Atît numai că informația trebuie făcută sobru și conștiincios, fără pretenția reporterului de a colabora cu opinii personale. Reflecțiile acestea ni le prilejuiesc regulat interviurile luate de d. Valerian la «Viața literară»: nici un respect pentru idee, neseriozitate, bagatelizare a problemelor prin spirite deplasate și neinteligibile, în plus totală incompetență stilistică. îl trecem
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să știe toate țările ,,de la Europa la Oceania”, cu mulțime de amănunte. 23. Manuscris, p. 246. 24. în toate evocările, listele de profesori ai Liceului încep cu el ori cu Panaite Topliceanu. Prezent la centenarul instituției, Al. Piru declara unui reporter culegător de impresii: ,,Păstrez o vie amintire profesorilor mei azi trecuți în lumea umbrelor, lui Lascăr Veniamin, lui Grigore Tabacaru, lui Ion Alecu, lui Alfred Klugi, ca și eminenților profesori în viață: Ernest Stere de la Universitatea din Iași, profesorului de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mine”. Declarația poetului e contrazisă de bibliografie, întrucît Bacovia publicase Plumb, în două ediții, Scîntei galbene și Bucăți de noapte. Dar și mai surprinzător e aci clișeul, întîlnit mai ales la autorii de versuri. Sînt înclinat să i-l imput reporterului, poet el însuși, care, bănuiesc, a cam folosit pe alocuri expresii din sacul propriu, pentru a le atribui celui intervievat. „Nu sînt decît pentru mine” e o vorbă de la începuturile poeziei romînești, reluată apoi, adesea ca o cochetărie, pentru a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de întreceri. Nu sînt citate fragmente din alocuțiuni, e însă ușor de imaginat substanța și sensul, ținta lor: elogiul. Banchetul a avut și o componentă culturală. „N au lipsit nici de data asta manifestările spritualo-literare”, scrie, pretențios, participantul metamorfozat în reporter. Spre ilustrare, el dă „cîteva mostre” de „quatrene epigramatice”, cinci în romînește și unul în franceză. Două din cele romînești sînt semnate Ap. , adică Gh. D. Apostol (1886-1971), poet de factură semănătoristă care debutase editorial în 1918. Primul e mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dinescu. A fost aplaudat viu, de vreo trei ori, dar, s-ar părea, în mod „haios”, ironic. Nu s-a bucurat de „primiri oficiale”: autorități, fanfară, pîine și sare, fete în costume naționale, flori. Nicăieri n-a fost vînat de reporteri sau asaltat de admiratori și admiratoare. De-a lungul întregii sale vieți, Bacovia n-a făcut parte din vreun „comitet de lectură”, „consiliu de administrație”, „juriu”, n-a acordat și n-a înmînat premii. N-a îndatorat pe nimeni și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se refugieze în tancuri. Nu pot fi nici figurile demențiale, scoase parcă dintr-un album lombrozian, care au spart ferestrele de la Președinția Consiliului, au molestat pe ostașii de gardă, au distrus bunuri de preț, fără să poată articula, totuși, în fața reporterilor, a lumii, nimic coerent, nimic care să-i absolve. Între voința neînfricată a celor care clamau la 22 Decembrie contra violenței și cei care se pretează acum la violență, cine știe sub ce îndemnuri ascunse, e o prăpastie. Cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
-și licența în 1972 (e coleg de grupă cu Gheorghe Iova și Ioan Lăcustă), și între 1977 și 1980, Academia Trupelor de Uscat „N. Bălcescu” din Sibiu. Din 1972 începe o carieră de jurnalist militar la Televiziunea și Radiodifuziunea Română: reporter, redactor, redactor-șef. După 1989 va fi șef al Grupului Audiovizual al Armatei, director pentru mass-media în cadrul Trustului de Presă al Armatei. În 2001 se pensionează, cu gradul de colonel. Debutează cu poezie la „Luceafărul” în 1968, iar ca jurnalist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
Lor sînt imediat puși la punct. Sonya Plowman, care se ocupă în prezent cu editarea unor reviste despre turismul în zona Caraibelor îmuncă grea!Ț, mi-a povestit următoarea întîmplare: Nu eram angajată de mult acolo - obținusem postul de redactor/reporter cam cu o lună înainte. într-o zi m-am dus la serviciu răcită bocnă. Mi-aș fi luat o zi liberă, dar trebuia să respect un termen limită și știam că șeful are nevoie de mine. Am intrat în
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
vampiri sunt demistificați și umanizați. Descendenții arhetipului Dracula pot fi măcinați de remușcări, și-au pierdut puterea magică ori sunt imuni la oglinzi sau crucifixe. De exemplu, Louis din Interviu cu un vampir (1996) se amuză de figura mirată a reporterului atunci când acesta îi zărește fața reflectată de oglindă. Vampirul nou își depășește statutul de antichrist, statut care-l făcea malefic și de temut, și devine o victimă marginalizată care, potrivit lui Zanger, pare mai degrabă "un membru al unei societăți secrete
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ostilitate). F. Surger (în Les gestes vérités) consideră arătătorul reducere miniaturală a bastonului, lancei, deci neîndoielnic semn de agresivitate. În co-funcționarea proxemică/gestualitate/limbaj ni se pare important să subliniem relația dintre modificările posturale și accesul la spațiul intim (unui reporter impertinent care caută să pătrundă în spațiul intim al intervievatului i se va răspunde printr-o modificare posturală de retragere și contractare), dintre postură și reacțiile afective (orice schimbare de postură implică o evoluție a relațiilor afective: profesorii recunosc cu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un director familiar cu subalternii cf. conceptul de management baladeur din best-seller-ul Le prix de l'excellence se bazează pe această apariție a afinităților bazate pe proximitate; folosirea distanței sociale în locul celei intime în cazul unui cuplu certat; agresivitatea intruziunii reporterului "impertinent" în teritoriul celui intervievat, avînd drept reacție retragerea acestuia etc.) sau involuntar (metroul sau autobuzul supraaglomerat induc relații spațiale intime între străini: reacția de apărare este de imobilitate, de contractare, de adoptarea poziției back-to-back, iar ochii sînt fixați, ca
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de a crea un zid impenetrabil din cuvinte pe care nimeni nu le poate înțelege și de a da impresia, în același timp, că politicianul respectiv are cel puțin o inteligență medie. Să analizăm acest interviu cu politicianul Joe Brown. REPORTERUL: Ați putea comenta știrile referitoare la mituirea membrilor guvernului dumneavoastră? JOE BROWN: Vreau să fie clar un lucru. (Te disprețuiesc. ) Joe Brown n-ar permite niciodată așa ceva (Venerați-mă, adorați-mă) în guvernul lui. REPORTERUL: V-ați gândit vreodată (Este
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
interviu cu politicianul Joe Brown. REPORTERUL: Ați putea comenta știrile referitoare la mituirea membrilor guvernului dumneavoastră? JOE BROWN: Vreau să fie clar un lucru. (Te disprețuiesc. ) Joe Brown n-ar permite niciodată așa ceva (Venerați-mă, adorați-mă) în guvernul lui. REPORTERUL: V-ați gândit vreodată (Este părerea mea!) la o investigație atotcuprinzătoare? JOE BROWN: La ce vă referiți, de fapt? (Știu exact ce vrei să spui și nu-mi place atitudinea ta. ) REPORTERUL: Că veți întreprinde cercetări asupra miniștrilor dumneavoastră. JOE
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
așa ceva (Venerați-mă, adorați-mă) în guvernul lui. REPORTERUL: V-ați gândit vreodată (Este părerea mea!) la o investigație atotcuprinzătoare? JOE BROWN: La ce vă referiți, de fapt? (Știu exact ce vrei să spui și nu-mi place atitudinea ta. ) REPORTERUL: Că veți întreprinde cercetări asupra miniștrilor dumneavoastră. JOE BROWN: După cum, probabil, bine știți (Eu sunt mai deștept), această idee a fost deja avansată, dar (contradicție) credeți-mă (Mint), voi face tot ceea ce este posibil ( După cinci minute am să uit
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
-ți pasă de mine" Solicitând amănunte, vom putea afla exact care sunt obiecțiile față de noi. Această deprindere nu e nici armă ofensivă, nici scut defensiv, ci un mijloc de-a ajunge la înțelegere. E ușor să cerem detalii. Asemenea unui reporter, tot ce avem de făcut e să punem întrebări menite să ne ajute să aflăm cine, ce, când, unde, de ce și cum. Pe cine am deranjat? Ce-am făcut de-mi spui că nu-mi pasă? Când nu le-am
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Unirea, eu nu recunosc nimănui dreptul să zică că-i actul său individual, proprietatea sa exclusivă; Unirea e actul energic al întregii națiuni române...” INTERVIU CU CONSTANTIN ȚURCANU-EROUL VASLUIAN AL RĂZBOIULUI DE INDEPENDENȚĂ Elev: NECHITA MARIUS Prof. coord. HOBJILĂ DANIELA REPORTERUL: Suntem în primăvara anului 1917. România a intrat în Război alături de Antanta pentru a-și recupera teritoriile aflate sub dominația AustroUngariei, adică Transilvania și Bucovina. Din nefericire, România a pierdut bătălia de la București (noiembrie 1916) iar două treimi din teritoriul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ca voluntar. Să ne amintim povestea lui Peneș Curcanul, spusă de însuși Peneș Curcanul, eroul vasluian al războiului de independență. Buna ziua, domnule Constantin Țurcanu! Sau preferați să vă spun Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Poți să îmi spui cum vrei. REPORTERUL: Am venit să vă iau un interviu. Aveți amabilitatea să acceptați acest lucru? PENEȘ CURCANUL: Desigur! Sper că viața și faptele mele îi vor îmbărbăta pe militarii români. REPORTERUL: Mai întâi, vă rog să îmi spuneți câteva lucruri despre copilăria
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
spun Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Poți să îmi spui cum vrei. REPORTERUL: Am venit să vă iau un interviu. Aveți amabilitatea să acceptați acest lucru? PENEȘ CURCANUL: Desigur! Sper că viața și faptele mele îi vor îmbărbăta pe militarii români. REPORTERUL: Mai întâi, vă rog să îmi spuneți câteva lucruri despre copilăria dvs. Să nu uitați să menționați și întâlnirea cu domnul Al. I. Cuza. PENEȘ CURCANUL: M-am născut la Vaslui la 1 martie 1854, părinții mei fiind Gheorghe și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
așteptat de oficialitățile orașului. Din caleașcă au coborât 2 bărbați: domnul Al. I. Cuza și ministrul și prietenul său, Vasile Alecsandri. Apoi, alaiul a pornit mai departe, spre satul Solești, de unde se trăgea Doamna Elena, soția lui Al. I. Cuza. REPORTERUL: Povestiți-ne despre începutul războiului de independență. PENEȘ CURCANUL: Eram în armată în 1877 când Rusia a pornit războiul împotriva Imperiului Otoman. Făceam parte din Regimentul 7 Dorobanți care mai târziu și-a schimbat denumirea în Regimentul 13 Dorobanți. În
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
schimbat denumirea în Regimentul 13 Dorobanți. În aprilie 1977, România a decretat mobilizarea și regimentul meu a plecat spre București; am trecut Dunărea prin fața cetății Nicopole. Regimentul meu a primit ordin să se apropie de întăriturile otomane de la Grivița 1. REPORTERUL: În aceste lupte v-ați remarcat și dumneavoastră și ați fost avansat la gradul de sergent dacă îmi aduc aminte bine. PENEȘ CURCANUL: Așa este. Dar pentru a cuceri reduta Grivița 1 trebuia luat mai întâi redanul din fața redutei. Atacul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pentru dimineața zilei de 27 august 1877. Batalionul vasluian făcea parte din compania condusă de maoirul Dimitrie Leca. Acesta m-a felicitat pentru avansare și mi-a spus câteva cuvinte pe care nu am să le uit cât oi trăi. REPORTERUL: Ne puteți spune și nouă care sunt acele cuvinte? PENEȘ CURCANUL: Desigur. Îmi aduc aminte perfect: „Acum să te văd, curcanule, cum să-ți cinstești gradul și să-ți duci grupa la izbândă” REPORTERUL: Și dvs ce i-ați răspuns
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]