7,552 matches
-
tocmai prin aceste aspecte, mai mult decât prin tabloul unei locomotive, Zola este modern. Termenul naturalism, împrumutat terminologiei științifice, lasă să se întrevadă că omul păstrează un fond de "naturalețe" și legături cu o stare primitivă îndepărtată. "Omul fiziologic"80 resimte profund o discordanta, condiționată de interacțiunea dintre mediu și noul tip de personalitate format de societatea capitalista. Fisură este un mare motiv zolist, semnalată de critică de specialitate. Zola face turul mediilor socio-profesionale reprezentative ale timpului. Iar în funcție de acest proiect
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
font du commerce ne peuvent pas être des Parisiennes. Qui dit négoce dit province. (...) Vivre derrière un comptoir, c'est habiter la province" [Delord, p.2, 3]. Astfel, Pariziana reduce sociologia la un singur tip cel al femeii mondene. Se resimt unele rezerve în acordarea aureolei de Pariziana anumitor clase, cum ar fi negustoresele sau femeile care lucreaza 85. Parisul îi asimilează pe noii veniți și îi reduce la stereotipul sau. Capacitatea Parisului de a asimilă diferite tendințe este una pe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Elle lui părut faite exprès pour Sidonie, la vraie cage de cet oiseau au plumage capricieux et voyant" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.153]. Bărbații sunt însă conștienți de faptul că nimic nu o poate reține 115. Se resimte la personajul Parizienei mai multă libertate în acțiune, spre deosebire de personajul clasic, care are un parcurs limitat 116. Ea se bucură de libertatea alegerii partenerilor și autonomia sentimentelor. În cazul Parizienei, morală colectivității nu este în stare să domine morală individului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în La parure, p.565]. Ceea ce impresionează este puternică să personalitate. Toate acțiunile, gândurile, atitudinile sunt îndreptate pe albia dorințelor sale irezistibile, puse sub semnul victoriei cu orice preț. Sentimentalismul este depășit, complexul de inferioritate obișnuit al femeilor nu se resimte în cazul Parizienei: "leș Françaises ont une imagination dévorante et une nature froide, une vanité folle et un cœur plein de bon sens. L'ambition, c'est toute leur vie; avoir de l'importance, c'est tout leur rêve. L
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Rosanette et Mme Dambreuse n'est qu'une comédie, qui ne parvient jamais à faire oublier la seule vraie passion de Frédéric" [Aurégan, p.65]. Pariziana lui Flaubert, în mai mare măsură decât altele, este un personaj contradictoriu. Aici se resimte modernitatea personajelor flaubertiene, a căror psihologie rezultă din procese ce țin atât de sfera conștientului, cât și de cea a subconștientului. Actele personajelor provin din combinații diferite ale forțelor contradictorii: impulsuri, dorințe, interziceri. Dialectica complexelor de sentimente nu cade sub
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Caprice pour le jouer à un de mes mercredis" [Zola, Une page d'amour, p. 264]. Asumându-și rolul de regizor, ea da indicații 183 de interpretare, având obiecții în acest sens. În românul Nana, conceptul viața că teatru se resimte mai pregnant prin faptul ca protagonistă este actrița. Că o artistă consacrată, ea continuă să joace și în afara teatrului marea comedie a dragostei, pe alte două scene. În apartamentul ei, doar două camere sunt terminate (acelea unde se desfasoara comedia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
predilecție sau un talent 290. Preocupările artistice nu constituie ocupații serioase pentru femeia pariziana, dar mai mult se înscriu la capitolul cultură sau capricii. Ele demonstrează filonul artistic al personajului în cauză, capacitatea să de a vedea și de a resimți lumea altfel. Educarea copiilor a fost întotdeauna apanajul femeilor, nu însă și al Parizienelor, care nu sunt gata pentru sacrificiile maternității 291. Raporturile între Parizieni și copii sunt sociale și nu individuale. Copiii își văd puțin părinții, ei petrec mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pariziana trăiește mai mult prin decât pentru dragoste. Existența să confortabilă este adesea teribil de monotona, incitând-o la lovituri de pasiuni clandestine, utilizând armele în puterea să, mai cu seamă cele ale seducției. Pariziana este femeia care nu mai resimte dragostea că o pasiune profundă și distrugătoare, ci că sentiment frivol și teatralizat. Descurajat de indiferență iubitei, Mariolle se întreabă dacă mai există femei capabile să iubească 295. Această indiferență sentimentală face parte din farmecul modern 296. Iubirea pentru Pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o r se explică mai ales printr-un cerc de interese comune noi. Pasiunea și interesele apropie clasele. În Au bonheur des dames găsim similitudinea ocupațiilor noi, anume cumpărăturile de lux și în exces ale femeilor din toate clasele, care resimt aceeași tentație a noului: "Îl n'y avait désormais ni dame, ni demoiselle de magasin. Elles n'étaient plus que femmes, comme égalées dans leur rivalité" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.351]. Clientele magazinului se aseamănă: "C'était un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și de tensiune ale discursului 367. Zâmbetul politicos însoțește și dezorientează. Un anumit joc în relațiile umane se manifestă și în limbaj. Teatralizarea vorbirii Parizienei se exprimă prin tonalitate, dialoguri intime, tentația declamării, cochetăria refuzului, emotivitatea (pe care n-o resimte, dar o provoacă)368. Efectul de surpriză, rapiditatea și abilitatea întrebărilor pot fi puse sub semnul unei cunoașteri intelectuale, caracterului sociabil și curiozității Parizienei: "Juliette, qui avait la mânie des questions, même avec leș personnes qu'elle connaissait le moins
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
literatura jumătății a doua a secolului nu mai este aceea de a iubi, ci de a fi iubita. Dorințele (diverse și uneori violente), cunoștințele și potențialul Parizienei sunt multiple și operante pe mai multe planuri. Prin ambițiile pe care le resimte și pasiunile pe care le provoacă, Pariziana este un personaj shakespearian. Valorile realizării individuale ale femeii pariziene au subminat religia feminină a dragostei în folosul unei iubiri mai puțin condiționate, mai putin omniprezențe și al falsității sentimentelor împărtășite. Neantul emotiv
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
airs cavaliers qu'elle prenait, entraînée par la situation" [ibidem, p.266]. 184 Madeleine Forestier are capacitatea de a juca sentimentele pe care nu le are și de a le ascunde pe cele pe care le nutrește în realitate. Ea resimte pentru Duroy în timpul logodnei lor "une tendresse vraie mais cachée, une sorte de désir dissimulé comme une faiblesse" [Maupassant, Bel-Ami, p.168]. 185 "L'acteur peut être complètement pris par son propre jeu; îl peut être sincèrement convaincu que l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
una reală. Dintre caracteristicile asistenței sociale în perioada domnitorilor români menționăm: * "Voievozii și domnitorii ce au domnit de-a lungul timpului peste provinciile românești s-au implicat în dezvoltarea operei de asistență a mizeriei (sărăciei). * La sfârșitul feudalismului s-a resimțit la nivel european necesitatea unui sistem organizat de asistare a săracilor. * S-au implicat în activități de protecție socială, dezvoltând programe specifice, construind și susținând instituții publice pentru protejarea persoanelor vulnerabile. * În perioada premergătoare apariției statelor moderne, voievozii creștini ai
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
socială. Unicitatea ființei umane presupune că fiecare persoană este unică în felul său, are o anumită personalitate, o anumită zestre ereditară, un cumul unic de achiziții culturale și un anumit grad de civilizație. În plus, problemele și nevoile umane sunt resimțite în mod subiectiv de la un caz la altul. Tocmai de aceea, în practici de specialitate este necesară acceptarea necondiționată a beneficiarului, fiecare persoană fiind tratată ca fiind unică, diferită de celelalte persoane. Unicitatea ființei umane se manifestă și prin atitudini
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în dogmatism (Mantzaridis, 2002, p. 142). Aceasta înseamnă că analiza sociologică poate să aibă pentru viața socială două grave consecințe: 1. să clatine fundamentele ei și 2. să deschidă calea dogmatismelor arbitrare. Aceste două situații au fost și sunt larg resimțite în vremea noastră. Astfel, avem și continuăm să avem, pe de-o parte, relativizarea sau totala dezintegrare a valorilor sociale, având drept trambulină abordarea și analiza lor sociologică, iar pe de altă parte, promovarea unor concepții și ideologii arbitrare garnisite
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
socială laică el este foarte rar menționat (sub forma de "Vasiliade"), cel mai adesea în capitolele legate de istoria asistenței sociale, totuși, pentru creștinism, el este cel ce a lansat Biserica într-o astfel de lucrare, aspect care s-a resimțit la o scară mult mai mare mai târziu, în perioada Evului Mediu, când Biserica a trecut de la forma clasică de întrajutorare la o formă de asistare socială, premergătoare asistenței sociale profesionalizate. 2.2.3. Perioada Evului Mediu practicarea de către Biserică
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai mare fiziolog al Europei acelor timpuri este respinsă tocmai de cei care făcuseră parte din Comitetul de decernare a premiului Nobel în 1923, iar acum organizatorii acestui Congres Internațional! Este greu să înțelegem astăzi amărăciunea pe care Paulescu a resimțit-o în ultimii săi ani de viață. Ea răzbate în rândurile ultimei sale lucrări publicate (volumul IV al „Tratatului de Medicină Lancereaux-Paulesco”, scris în 1928 și apărut în 1930), unde găsim următoarea remarcă: „Odinioară, credeam și propovăduiam că un cercetător
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
Problemele psiho-sociale ale diabeticului 1. Introducere În general, comunicarea diagnosticului unei boli cronice constituie o experiență stresantă pentru orice pacient. Diabetul este perceput de publicul larg ca o boală cu multe necunoscute și pericole, ceea ce sporește gradul de incertitudine resimțit de pacient. Incertitudinile provin mai ales din mesajele contradictorii sau eronate, distorsionate ce vin de la ceilalți pacienți diabetici, cele provenite prin canalul mass-mediei, cât și cele furnizate de către personalul medical. Unele din aceste semnale sunt excesiv de pesimiste, în timp ce altele sunt
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
a bolii copilului. Unii dintre părinți nu au capacitatea de a se confrunta cu realitatea bolii, pe care o percep ca fiind prea dură și crudă, de aici derivând o agresivitate care este proiectată asupra formulării diagnosticului, pe care îl resimt ca fiind comunicat prea direct și brutal; acești părinți adoptă o strategie pasivă de confruntare cu diabetul, dominată de reacții de negare și de anxietate nevrotică. O altă categorie de părinți sunt cei care rezistă șocului diagnosticării; la aceștia, progresiv
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
bărbat-femeie și poate duce chiar la divorț. Intervenția chirurgicală de implantare a unei proteze peniene pare să aibă mai mulți adepți în Statele Unite ale Americii decât în Europa. Amputația reprezintă o complicație evitabilă, dar totuși frecventă și invalidantă. Invaliditatea este resimțită mai puternic de persoanele vârstnice care nu mai au forța adaptării la noua condiție. O proteză funcțională poate oferi la vârste relativ tinere (50-60 ani) posibilitatea continuării unei vieți active. Neuropatia diabetică, în formele ei extreme: hiperalgică (dureri intense în
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
pacienților într-un program standardizat de educație). Acest fapt a produs o schimbare, în sensul egalizării relației asimetrice dintre personalul medical și pacient. Datorită acestui nou tip de comunicare prin explorarea sentimentelor, aspirațiilor și atitudinilor pacienților, interrelaționarea cu medicul este resimțită de pacient ca fiind mult mai personalizată și mai valorizantă. Din perspectiva psihologiei medicale, această restructurare relațională esențială s-a realizat prin modificarea sistemului medicinei interne clasice, care era preocupată să deceleze preponderent nevoile parțiale și punctuale din fazele de
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
Acceptarea unei boli deocamdată nevindecabile, care necesită tratament injectabil zilnic și în anumite circumstanțe modifică stilul de trai pentru tot restul vieții, este extrem de dificilă, mai ales când debutul afecțiunii are loc la vârste tinere. Atât pacientul cât și familia resimt un șoc puternic atunci când un copil sau un tânăr este diagnosticat ca având diabet insulinodependent. Ideea unui tratament care trebuie respectat riguros tot restul vieții, spectrul complicațiilor cronice precum și teama față de posibilele come hipoglicemice sau hiperglicemice, induc un răspuns psiho-emoțional
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
aduce decât deservicii partidului. În plus, implicarea sa în câteva afaceri controversate sau într-un eveniment tragic din prefectură a rămas neelucidată, sporind un halou de neîncredere și alimentând diverse speculații al căror efect electoral nu va întârzia să-l resimtă. Ca un paradox, toți cei pe care Cârlan a vrut să-i împiedice să candideze au trecut testul votului devenind parlamentari ai partidului, lui nerămânându-i decât soluția de a se sprijini pe elementele conservatoare, retrograde, din organizație (întărite de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
hăituită de mardeiașii lui Roman și Iliescu, umflată cu forța și expulzată brutal înapoi în străinătate, am devenit brusc atent. Am scris atunci, în Cronica ieșeană, un articol intitulat " Cine se teme de Maiestatea Sa?" ale cărui urmări le mai resimt încă și astăzi. Atunci am realizat că în România nu e timp și loc pentru oamenii liberi, neînregimentați, văzând cum în societatea noastră se aleg apele: pe de o parte discursul isteric antimonarhic al celor care-și simțeau, pe bună
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
serie, aducându-și în urma lor executanți docili și mediocri, ușor manevrabili. Acesta a fost trendul general, desigur cu excepțiile individuale sau instituționale de rigoare - care însă nu au putut schimba orientarea generală, iar efectele nefaste ale acestui curent generalizat se resimt și astăzi. Faptul că finanțarea oferită de stat, atât universităților publice, cât și sereleurilor educaționale, a fost gândită "per capita", pe număr de studenți, a făcut ca nivelul de calitate și exigențele academice să fie coborâte an de an (iarăși
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]