6,540 matches
-
explorării Africii în secolul al XIX-lea. Ambii fac referire la mijloacele științei și tehnicii din vremea lor, la ideologia pe care o presupune cucerirea dar le extrapolează cu greutate. Însă la Kim S. Robinson, eroii nu mai sunt niște savanți solitari, sunt angajați în corporații multinaționale care se luptă pentru exploatarea planetei. Orașele marțiene, care văzuseră lumina zilei grație sacrificiului făcut de pionieri, sunt de-acum încolo suprapopulate și prost întreținute, devenind locul a numeroase conflicte. Intră în conflict îndeosebi
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
polonezul Stanislaw Lem (1961). El plasează, în prezența unor observatori umani, o entitate extraterestră care, departe de a aparține unei civilizații umanoide sau de alt fel, este un "ocean protoplasmatic" care acoperă toată planeta Solaris. De pe orbita acestei planete misterioase, savanții încearcă, de mai bine de un secol, s-o studieze. Cum să intre în legătură, de pe stația orbitală, cu ceea ce percep drept o entitate? Mai întâi, fizicienii lansează sonde, ale căror caracteristici sunt modificate de entitatea- ocean, care schimbă ritmul
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ei, să verifice ipoteze pentru a stabili contactul. Fără nici un rezultat. Nu sunt capabili decât să numească această ciudățenie fără seamăn, ceea ce subliniază limitele cunoașterii și puterii științei în a propune o simbolistică a realului. Dar romanul arată și că savanții nu sunt capabili să intre în contact real cu entitatea prin mijloace logice și științifice umane fiindcă ei consideră oceanul drept un "obiect". Au refuzat să creadă că acesta putea fi un subiect capabil de inițiative. Desigur, entitatea-ocean nu acționează
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
este o "ființă", posedă o anumită formă de inteligență, dar comunicarea rămâne imposibilă dacă nu duce la un dialog prin limbaj. Singurul mijloc utilizabil este cel al imaginilor, apărute în vise, dar acestea nu provoacă nici o întoarcere comprehensibilă, pe care savanților le-ar plăcea să o extragă cu instrumentele lor, observând Oceanul. Rezistența pe care acesta o opune tehnicilor umane de cunoaștere nu generează decât ipoteze și se află la sursa diverselor mituri. Cât despre imaginile produse de Ocean în mintea
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
patchwork din bucăți de cadavre și deșeuri animale reconstituite în formă umană. Legătura cu Geneza este totuși prezentă, căci creatura fără nume a doctorului Frankenstein îi mărturisește acestuia: "Aș vrea să fiu Adam al tău". Aspectul acesta blasfemiator, cu un savant care se prezintă ca un zeu, îl vom regăsi la H. G. Wells, în Insula doctorului Moreau (1896). Nici aici nu e vorba de clonare, ci de manipularea unor animale cu ajutorul chirurgiei și al hipnozei, urmărind să creeze o specie de
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1921)127. El înfățișează "muncitori artificiali" produși cu miile de firma Rossum și folosiți ca lucrători la operațiuni pe care le execută fără să aibă nici cel mai mic drept, înainte de a se revolta împotriva creatorilor lor. Ultimul om (un savant) trimite un cuplu de roboți în afara scenei, parodiind Geneza: "Du-te, Adam; du-te, Eva, îi vei fi soție". În ciuda numelui de "robot", ei sunt androizi, asemănători la înfățișare cu oamenii și concepuți în mod industrial. Asemănarea androizilor cu oamenii
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sale. Ansamblul creează iluzia unei supraumanități în poziție de cuceritor sau de victimă într-un univers pe care încearcă să-l îmblânzească. În imaginea "științei", figurile acesteia țin mai mult de magie decât de realitatea științifică. 2.2. Știința și savanții Personajele principale ale acestor romane sunt savanții, reprezentând știința și puterile ei. În contrast cu savantul real, deja, în epocă, membru al unei echipe, avem aici, ca și la Jules Verne, un savant solitar, bogat sau sponsorizat de un ziar (ceea ce permite
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
poziție de cuceritor sau de victimă într-un univers pe care încearcă să-l îmblânzească. În imaginea "științei", figurile acesteia țin mai mult de magie decât de realitatea științifică. 2.2. Știința și savanții Personajele principale ale acestor romane sunt savanții, reprezentând știința și puterile ei. În contrast cu savantul real, deja, în epocă, membru al unei echipe, avem aici, ca și la Jules Verne, un savant solitar, bogat sau sponsorizat de un ziar (ceea ce permite trimiterea unui reporter pe lângă el, pentru știri
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
un univers pe care încearcă să-l îmblânzească. În imaginea "științei", figurile acesteia țin mai mult de magie decât de realitatea științifică. 2.2. Știința și savanții Personajele principale ale acestor romane sunt savanții, reprezentând știința și puterile ei. În contrast cu savantul real, deja, în epocă, membru al unei echipe, avem aici, ca și la Jules Verne, un savant solitar, bogat sau sponsorizat de un ziar (ceea ce permite trimiterea unui reporter pe lângă el, pentru știri senzaționale). Acest savant genial și omnipotent lucrează
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
magie decât de realitatea științifică. 2.2. Știința și savanții Personajele principale ale acestor romane sunt savanții, reprezentând știința și puterile ei. În contrast cu savantul real, deja, în epocă, membru al unei echipe, avem aici, ca și la Jules Verne, un savant solitar, bogat sau sponsorizat de un ziar (ceea ce permite trimiterea unui reporter pe lângă el, pentru știri senzaționale). Acest savant genial și omnipotent lucrează singur, dar este asistat de fiică sau de un nepot de frate (care, în general, se logodesc
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și puterile ei. În contrast cu savantul real, deja, în epocă, membru al unei echipe, avem aici, ca și la Jules Verne, un savant solitar, bogat sau sponsorizat de un ziar (ceea ce permite trimiterea unui reporter pe lângă el, pentru știri senzaționale). Acest savant genial și omnipotent lucrează singur, dar este asistat de fiică sau de un nepot de frate (care, în general, se logodesc). Este adesea polivalent (chimist, fizician, astronaut, biolog, istoric și mecanic). El provoacă aventura, iar povestirea este cea a peripețiilor
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de un nepot de frate (care, în general, se logodesc). Este adesea polivalent (chimist, fizician, astronaut, biolog, istoric și mecanic). El provoacă aventura, iar povestirea este cea a peripețiilor acestei incursiuni în necunoscut. Un alt tip întâlnit este cel al savantului demonic, care urmărește puterea absolută pe pământ (și în cer), sau al politicianului savant care râvnește la dictatura supremă. Dihotomia celor două figuri ale științei, una pură și dezinteresată, cealaltă orientată spre aservirea umanității, constituie totalitatea mitului științific înfățișat în
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
al grefelor, al biocipurilor, al web-ului; și pe măsură ce se punea sub semnul întrebării însăși ideologia progresului și se discutau consecințele celor de-a treia și a patra revoluții, raporturile dintre știință și tehnologie se modificau. În consecință, știința și savanții nu mai sunt reprezentați pur și simplu în cadrul unor activități pur speculative sau artizanale. Savanții au devenit cercetători și sunt în slujba studiului științific pentru marile consorții industriale sau militare. Obiectele pe care le inventează sunt imediat comercializate și modifică
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ideologia progresului și se discutau consecințele celor de-a treia și a patra revoluții, raporturile dintre știință și tehnologie se modificau. În consecință, știința și savanții nu mai sunt reprezentați pur și simplu în cadrul unor activități pur speculative sau artizanale. Savanții au devenit cercetători și sunt în slujba studiului științific pentru marile consorții industriale sau militare. Obiectele pe care le inventează sunt imediat comercializate și modifică înseși comportamentele sociale. Fără a ne imagina noi cuceriri, să luăm în calcul ceea ce s-
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
înfățișat drept "mitologia timpurilor noastre", având în centru idolatria pentru știință și așa-zisele ei miracole. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la a "exprima și transmite, sub o formă narativă, diferită de enunțurile abstracte ale filozofului și savantului, un anumit tip de cunoaștere cu privire la realitate"154. Mutant: termenul de mutație va fi folosit de Lamarck în 1809, cu sensul de variație continuă, apoi de Hugo de Vries în 1884. Acest termen denotă apoi brutalitatea variației discontinue, aleatorii, în
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
erei "post-modernului" din anii '80, legată de "societatea postindustrială". Este interesată din nou de raporturile dintre cultură și noile mijloace tehnice, îndeosebi de cele provenite din informatică. Dar este preocupată și de condițiile reale în care se află știința și savanții în epoca web-ului, care amestecă toate științele la modul eterogen (cf. "Tehnoculture and Science Fiction", în Science Fiction Studies, nr. 98, martie 2006). Utopie/distopie: o utopie este un text semididactic care propune tabloul unei societăți întemeiate pe legi
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cultură și știință. Îmbinarea spiritului științific cu atitudinea militantă este o trăsătură generală a activității universitarilor ieșeni. Un important centru rămâne în continuare, Universitatea din București, unde, alături de Nicolae Iorga și Vasile Pârvan, se afirmă o nouă generație, ilustrată de savantul cu vocație pentru sinteză Constantin C. Giurăscu, de medievistul cu importante preocupări pentru istorie politică și culturală Petre P. Panaitescu, și de unul din deschizătorii de drumuri în arheologia modernă română Ion Andrieșescu. La Universitatea din Cluj s-a impus
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
evidență prin studiul comparat al secvențelor corespunzătoare la alte specii. Pentru asemenea comparații, cercetătorii au elaborat secvențe pentru speciile Escherichia coli, Saccharomyces cerevisiae. Sunt spre finalizare genotipurile Drosophilei și a șoarecelui de laborator. Toate acestea constituie pași importanți în biologie, savanții comparând genotipuri complete, ceea ce va duce la noi puncte de vedere asupra evoluției biochimice a metabolismului și a fiziologiei. Deasemenea, cercetările vor duce la noi metode de analiză a proteinelor și explicarea mecanismului mutațiilor. Particularități ale genomului uman - genomul uman
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93516]
-
o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259, în timp ce Sandu Tudor plasează hotărârea sinodului sub
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Revelației. Cu alte cuvinte, cunoașterea religioasă este o cunoaștere harică, cuminecătoare, ale cărei izvoare se regăsesc în Tradiția Ecclesiei, cunoaștere sui generis prin intermediul căreia ființa umană se racordează esențial la verticala divină, restaurând ordinea pierdută. Știință și credință Raportarea la savantul George Manu constituie o posibilitate fericită de recuperare a unei paradigme culturale esențiale pentru istoria intelectualității românești din secolul XX, personalitate care și-a pus amprenta, într-un mod decisiv, atât în planul cercetării științifice, cât și în planul conștiinței
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
știință și credință a reprezentat o problemă fundamentală care a frământat Evul Mediu, Renașterea și a cărei miză s-a pierdut, fiind eliminată din proiectul modernității. Această chestiune abordată în cazul lui George Manu1 ilustrează un moment exemplar din existența savantului, înscriindu-l în tradiția elitei intelectuale interbelice. Modernitatea a obnubilat experiența religioasă, specifică personalității umane, punând în locul său, ceea ce Pascal ar numi divertismentul, o agendă lipsită eminamente de funcția esențială a lui homo religiosus. Preocuparea științifică a lui George Manu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
George Manu la domeniul fizicii nucleare sunt esențiale și briliante, deopotrivă. Comunicările și lucrările originale publicate în Comptes-rendus de l'Académie des Sciences de Paris întregesc cercetarea academică temeinică a lui George Manu, proiectându-l în galeria europeană semnificativă a savanților. George Manu este și autorul primului curs de fizică nucleară din țară, la Universitatea din București, curs apărut sub egida Academiei Române, în seria monografii științifice. Cursul lui George Manu intitulat Fizica nucleară. Isotopi, momente nucleare, radioactivitate (București, Monitorul Oficial și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dumnezeu a creat este o rugăciune. A căuta să modifici sau să distrugi ceea ce El a creat este cel mai mare păcat, avându-și originea în neascultare. George Manu avea sensibilitatea religioasă care îi permitea ca omul de știință sau savantul să nu elimine ex suppositione ipoteza Dumnezeu din demonstrația sa. Altfel spus, avea un ochi al savantului, dublat de un ochi al teologului, ce funcționau benefic în această ecuație. Din păcate, modernitatea a atrofiat într-un mod fraudulos ochiul teologului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este cel mai mare păcat, avându-și originea în neascultare. George Manu avea sensibilitatea religioasă care îi permitea ca omul de știință sau savantul să nu elimine ex suppositione ipoteza Dumnezeu din demonstrația sa. Altfel spus, avea un ochi al savantului, dublat de un ochi al teologului, ce funcționau benefic în această ecuație. Din păcate, modernitatea a atrofiat într-un mod fraudulos ochiul teologului astfel încât ochiul omului de știință a intrat într-o sferă a autonomiei excesive, uitând complet de utilizarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cărui înțeles este epuizat de propria existență. Principiul teonomiei devine principiu fondator, în contrapunct cu orice autonomie bazată pe reguli independente de existență. Așadar, relația dintre știință și credință funcționează în sensul unei conaturalități esențiale în care privirea scrutătoare a savantului vine în completarea firească a exigențelor teologice. Modernitatea a accentuat procesul de diferențiere dintre cunoașterea științifică și cunoșterea metafizică realistă. Cunoașterea științifică de factură nominalistă pe care George Manu o respingea, procedează prin semne, rezolvând problema realității într-un sistem
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]