6,626 matches
-
acest preot, preotul de sat, cu popa Pripici din O scrisoare pierdută, cu popa Petcu din Art. 214, preoți de oraș. infamia celor de sus față cu cei de jos, își mai arată încă o dată antipatia față cu unii și simpatia față cu ceilalți. Și, în adevăr, pe când Popa Niță face o faptă bună și morală, strângând băietul de pe drumuri, "societatea bună" din oraș, privată de o "plăcere", găsește în procuror, privat și el de această plăcere, unealtă prin care să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
artistic această îngrămădire de infamii poate e un defect - și o lipsă de realism -, apoi din punctul de vedere al concepției sociale a lui Caragiale ea e foarte interesantă, foarte caracteristică și foarte elocventă. Antipatia pentru clasele de sus și simpatia pentru țărănime Caragiale le-a exprimat și direct, o singură dată, în unicul său articol politico-social, din care am mai citat, Politică și cultură. "...această lume de strânsură ă clasele de sus î mișună aci deasupra unui element etnic hotărât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ai doctrinei poporaniste, înțelese drept cultură pentru popor. Burghezia munteană în ascensiune, explică el, și-ar fi însușit grabnic noutățile și chiar exagerările, în vreme ce clasa boierinașilor din Moldova, revoluționară și ea, dar înfrîntă în lupta cu boierimea, a reprezentat, prin simpatie, interesele claselor apăsate, mai cu seamă interesele țărănimii. Este, prin urmare, creatoarea spiritului critic, reprezentat de M. Kogălniceanu, G. Asachi, C. Negruzzi și V. Alecsandri. Junimea nu a adus nimic nou față de vechiul spirit critic al vechii școli moldovenești din jurul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la convingerea multor occidentali că avem de-a face cu un jihad American, finanțat de saudiți și controlat de extremiști islamici care conduc 85% dintre moscheile de pe teritoriul SUA. De asemenea, s-a confundat antiamericanismul real al multor musulmani cu simpatia și susținerea manifestate față de teroriști și, în mod special, față de Osama Bin Laden, după cum arată Margaret Nydell. în general, fundamentalismul este o reacție la secularizare, modernizare și occidentalizare în lumea islamică. Exemplu: Egiptul în 1952. S-a schimbat sistemul economic
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
deținut locuri în Parlament și a ajuns și la conducere. Este exemplul cel mai potrivit de partid politic legitim care este stigmatizat drept „organizație teroristă”. Sprijinul popular consistent deținut de acest partid islamist radical nu se jus tifică doar prin simpatii ideologice și prin ample succese de convertire socială. Mai curând, a contat faptul că „Hezbollah a deschis pentru mii de familii Libaneze școli, spitale, farmacii, clinici stomatologice, oferind slujbe, burse școlare și asistență socială”<footnote id=”25”> <Ibidem./footnote>. XXV
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
care să strângă fonduri și să facă propaganda trebuitoare. O asemenea carte sărbătorească ar sluji neamului nostru înmiit mai mult decât o marmură sau un bronz. Răsfoită în străinătate de mâini simțitoare la frumusețea tiparului, ea ar trezi curiozitate și simpatie pentru opera poetului și pentru poporul care-l sfințește astfel în chiar creațiunea lui. Și e nevoie de aceasta. înălțat până la geniu, coborât până la mizerie și nebunie, poet universal, profet, gânditor social și politic, minte împodobită cu toate darurile spirituale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în numerar; fiicei sale îi va asigura o rentă de câteva mii pe an. În câteva scrisori privitoare la banii necesari pentru Eminescu atrage atenția destinatarilor că sumele nu contează, doar să fie cheltuiți cu scop. E greu să câștigi simpatia cititorului pe aceste căi... Ospeția criticului Deocamdată, ca detalii necesare, trebuie spus că Nicu s-a sinucis prin împușcare chiar la 7 martie 1884, în ziua când este datată prima scrisoare a Harietei către Titu Maiorescu, cea la care răspunde
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Or, teoriile democrației și teoriile liberalismului includeau întotdeauna ceva referitor la definirea cetățeanului virtuos sau la modul de trai care ar fi conform idealului societății libere 6. Iată ce poate surprinde pe cititorul de astăzi, fie că are sau nu simpatie pentru "Aron liberalul". De fapt, imaginea noastră despre liberalism și chiar despre democrație este dominată de către ideea formală a unei "proceduri", fie cea a pieței sau a garanției drepturilor, care ar valora prin ea însăși și ar produce efectele sale
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
unor motive, care sînt fie obiective (de exemplu, faptul că se știe cu siguranță că un anumit membru al grupului poate îndeplini cu succes o sarcină comună, datorită cunoștințelor și abilităților sale), fie subiective (de exemplu, o primă impresie bună, simpatie spontană). Indiferent de resorturile care determină alegerile într-un grup, între membrii acestuia se stabilește o rețea de legături interpersonale. Testul sociometric este instrumentul de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
ceea ce am vrut eu să spun". Liniștea e de aur în conversație, căci celălalt este mult mai interesat de propria sa persoană decât de noi. Cel mai bucuros e să-și audă propria voce și, deci, să-l ascultăm cu simpatie; dacă tot vrem să-l câștigăm de partea noastră, trebuie să-i acordăm întreaga atenție, ascultându-l. Fiecare om are o dorință profundă de a fi ascultat, pentru că aceasta îl face să se simtă mai bine și mai important. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
gândul la efectul pe care această mutare o va avea asupra vieții dumneavoastră". Primele două răspunsuri la fiecare exemplu îl învață pe celălalt cum ar trebui să se simtă sau ce ar trebui să facă, ori exprimă aprobare sau dezaprobare, simpatie sau liniștire. Răspunsuri ca acestea rareori îi ajută sau îi satisfac pe cei care ni se adresează cu încredere. Mai degrabă îi determină să ajungă la concluzia că nu vrem să ne implicăm în problemele lor, că nu-i luăm
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
dat o imagine a creatorului:. [25] B. Trăsături de caracter care exprimă atitudinea față de alții: sinceritatea; respectul; cinstea; democrația; colectivismul; fermitatea. Individul creator este deschis în relația cu semenii săi. Este comunicativ și posedă o structură democratică a caracterului. Manifestă simpatie și empatie pentru umanitate în general. Dovedește rezistență la presiunea socială și culturală. Își apără principiile și sistemul de valori. Nu este influențat de criticile aduse propriei persoane și - mai ales - creației sale. C. Trăsături de caracter care exprimă atitudinea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vor face parte doar persoanele care vor să participe la ședința de brainstorming. Deci dorința persoanei de a participa de bună voie este suverană. 2. Între membrii grupului nu trebuie să existe antipatii, ci dimpotrivă - dacă se poate legături de simpatie sau de prietenie. În nici un caz ostilități. 3. Din grup să nu facă parte șefi ierarhici și subalterni. Șefii au tendința de a critica, iar subalternii introduc o cenzură în emiterea soluțiilor. În plus, atmosfera degajată proprie brainstormingului este mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
va hotărî să se predea serviciilor secrete franceze. La Paris și-a continuat activitatea regizorala, înființând o trupă de actori (L’Illustre Compagnie du Jeu Royal). În intervalul 1995-1997 a fost director al Centrului Cultural din capitală Franței. Nu numai simpatia pentru vreun curent sau teorie a determinat afilierea lui Ț. la gruparea onirismului estetic, ci tocmai coincidență viziunii sale despre realitate (percepută halucinant, fâșiile verosimilului fiind mereu întrerupte de haltele onirice), precum și o anumita înțelegere a fantasticului. „Era vorba de
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
, gazetă apărută la București, zilnic, între 1 aprilie 1871 și 30 octombrie 1888. Primele numere s-au tipărit sub titlul „Telegraful de București”. Reprezentând aripa radicală a Partidului Liberal, arătând deci simpatie pentru acțiunile politice ale lui C. A. Rosetti, T. a fost la început și o publicație antidinastică. Redactor este I. G. Valentineanu, de rubrica umoristică răspunde N. T. Orășanu, iar de partea literară tânărul poet transilvănean Iulian Grozescu (sub pseudonimul
TELEGRAFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290124_a_291453]
-
retras în singurătatea de la Rohia nu pentru a se sălbătici, ci, cum zice Efrem Sirul despre ultimul proroc al Vechiului Testament, pentru „a îndulci în pustie sălbăticia lumii”. În pustie nu uită de obligațiile cărturărești, scrie, citește, primește semnele de simpatie din presa literară, notează impresii despre poezia feminină (un amestec surprinzător de nume și cărți de toată mâna), meditează la „înduhovnicirea cosmosului” și nu uită să mai spună o dată că a fost fericit în detenție pentru că acolo a cunoscut taina
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
atrăgea elita populației peste tot unde poposea. Cortegiul său era diferit de cel care-l urma pe Iisus. El includea brahmani, filosofi, prinți, nobili, negustori bogați, savanți, care fie deveneau monahi, fie reveneau în lume, dar manifestau față de Iluminat o simpatie activă. Clasa socială căreia îi aparținea Buddha prin naștere a influențat probabil componența anturajului său, dar mai mult decât aceasta, esența filosofică a discursurilor sale este factorul principal care a determinat caracterul aristocratic al doctrinei buddhiste primare. Buddha își împărțea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie mi le-ați făcut”. De asemenea, bunăvoința nu doar față de oameni, ci în general față de tot ceea ce ne înconjoară, este comună ambelor religii. Aici există însă o diferență. În buddhism, bunătatea și simpatia manifestată față de toate ființele merge până acolo încât cruță chiar și viețile cele mai neînsemnate și tratează cu dragoste animalele cele mai vătămătoare. Această dragoste pentru toate ființele se numește maitra („prietenie”). Ea se deosebește de iubirea de aproapele a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
parte, în funcție de anumite caracteristici ale acestuia, între care se numără: capacitățile sale, încrederea și coeziunea internă ale statelor, capacitățile celorlalte state din sistem (mai ales ale statului revizionist), pozițiile adoptate de celelalte mari puteri ale sistemului în raport cu statul revizionist, de simpatiile sau antipatiile politice personale etc. În funcție de aceste caracteristici, în situația unei balanțe de putere, statele pot alege dintre trei strategii majore de acțiune în sistemul internațional: a. Balansarea (balancing) se referă în principal la două tipuri specifice de acțiune: Alianța
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
ăla mare, sub formă de T, unde erau ei, mai era Zarca, unde erau băgați demnitarii, și așa mai departe. Da’ pe noi ne-au băgat Între secția 1 și secția 2, că noi eram apolitici... Noi n-aveam atunci simpatii politice, că eram tineri... Acolo ați stat tot timpul cu colegii de lot? Nuuu. Separați. Eu am fost În grupul conducătorilor, că am fost adjunctul organizației noastre, și pe câțiva ne-o Încadrat la grupuri conducătoare de organizații și ne-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
accept. Eu sunt, cum să spun, cu vederile mele. Eu am fost În Închisoare cu oameni atât de sus, să spun așa, și pregătiți În facultăți din țară, de la Sorbona... am fost cu domnișoara Golescu, din familia Goleștilor... Aveam o simpatie reciprocă... Dânsa a fost scoasă de verii ei Racoviță și dusă În Anglia Înainte de terminarea procesului, că ea mi-a povestit pentru ce a fost arestată: a fost bibliotecară la Ambasada americană din București și a trimis prin valiza diplomatică
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
s-o văzut prin numărul mare de arestări care s-au făcut, prin numărul mare de deportări care s-au făcut... Și, pân’ la urmă, prin presiunea asupra fiecăruia aproape, că chiar liber dac-ai fost, presiunea a persistat. Aveați simpatii politice pe vremea aceea? Nu aveam simpatii politice, dar antipatii aveam mai multe... Îndeosebi că, În timpul războiului, am avut niște verișori și rudenii care au luptat În Rusia. Și ei mi-au spus de niște treburi despre comunismu’ de acolo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
arestări care s-au făcut, prin numărul mare de deportări care s-au făcut... Și, pân’ la urmă, prin presiunea asupra fiecăruia aproape, că chiar liber dac-ai fost, presiunea a persistat. Aveați simpatii politice pe vremea aceea? Nu aveam simpatii politice, dar antipatii aveam mai multe... Îndeosebi că, În timpul războiului, am avut niște verișori și rudenii care au luptat În Rusia. Și ei mi-au spus de niște treburi despre comunismu’ de acolo, care s-au dovedit la urmă că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
alții studenți, alții ingineri sau cu o licență... Deci toți amestecați Într-un lot, și pe mine m-au considerat că am fost În străinătate și m-au pus la numărul 1, șef de lot. Și dumneavoastră erați acuzat de simpatii legionare? Da, eram acuzat pentru că În liceu fusesem În Frăția de Cruce. Dar erau ani de zile de atunci, nu mai aveam nici o legătură... Păi, gândiți-vă, nici nu s-ar fi putut ține o legătură... Păi, am plecat din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-l puteți spune? A rămas numele organizației numele localității. N-avea un nume dinainte hotărât de noi... Pentru că toți puștii eram din Alexandria, Securitatea i-a spus „Organizația Alexandria”. Această organizație avea cumva legătură, ca viziune, ca problematică sau ca simpatii, cu Mișcarea Legionară? Nu, nu, nu. Noi eram prea tineri... Era fără nici o legătură cu Mișcarea Legionară. Nu eram nici copii de legionari, și noi nici n-am avut timp să trăim pe vremea aia, că eram născuți mai târziu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]